9,370 matches
-
ale unor populații de pești ce alcătuiesc ihtiofauna regiunii. Este cazul unor specii de pești cu o largă răspândire europeană, care până la îndiguire erau foarte răspândite la noi (sabița, morunul, crapul, avatul). Majoritatea indivizilor din aceste specii pătrundeau în bălțile Luncii din Dunăre, prin gârle și canale, primăvara, când apele creșteau. Acolo se reproduceau și se hrăneau, rămânând până toamna. Una din consecințele ecologice evidente și argumentată științific de cercetările ecologice din ultimii ani, o constituie modificarea stării trofice a ecosistemelor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
normală. Prin modificarea condițiilor de biotop, omul a modificat și modul de utilizare a terenurilor. De exemplu, suprafețele de pășuni și fânețe care au favorizat în trecut creșterea unui mare număr de animale (mai ales ovineă pe întreg sectorul de Luncă de la Călărași până la Brăila, au scăzut considerabil de la îndiguire. Acest sector este destinat acum obținerii recoltelor cerealiere. Dacă ne referim la suprafața totală a Luncii Dunării, care era estimată la cca 600000 hectare, cuprinzând atât lunaca exterioară a fluviului, cât
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în trecut creșterea unui mare număr de animale (mai ales ovineă pe întreg sectorul de Luncă de la Călărași până la Brăila, au scăzut considerabil de la îndiguire. Acest sector este destinat acum obținerii recoltelor cerealiere. Dacă ne referim la suprafața totală a Luncii Dunării, care era estimată la cca 600000 hectare, cuprinzând atât lunaca exterioară a fluviului, cât și cea interioară cuprinsă între brațe, proporția terenurilor după 1965 se prezenta astfel: 65,5% terenuri pentru folosințe agricole; 5% pășuni; 2% vii; 0,5
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
agricol a crescut de la 26% la 65,5%, iar suprafața pășunilor a scăzut de la 21% la 5%. Se mai poate adăuga că tot datorită lucrărilor de îndiguire, numărul așezărilor rurale din zonă s-a redus, precum și efectivul populației umane din Luncă ce trăia pe seama resurselor Luncii inundabile. Lucrările de irirgație Acest tip de lucrări presupune un efort al omului de aprovizionare a solului cu apă, pentru sporirea producției vegetale. Acest tip de lucrări hidroameliorative nu reprezintă o invenție a epocii moderne
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
la 65,5%, iar suprafața pășunilor a scăzut de la 21% la 5%. Se mai poate adăuga că tot datorită lucrărilor de îndiguire, numărul așezărilor rurale din zonă s-a redus, precum și efectivul populației umane din Luncă ce trăia pe seama resurselor Luncii inundabile. Lucrările de irirgație Acest tip de lucrări presupune un efort al omului de aprovizionare a solului cu apă, pentru sporirea producției vegetale. Acest tip de lucrări hidroameliorative nu reprezintă o invenție a epocii moderne. Ele au fost efectuate încă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
istorie a locurilor ce amintesc în multe puncte de această zbuciumată parte a României. Atât centrul de comună, cât și satele componente sunt localități vechi cu o bogată istorie: Ciurea (menționată în documente în anul 1654), Hlincea (1608), Dumbrava (1891), Lunca Cetățuii (1846), Piciorul Lupului (1820), Slobozia (1721) și Curmătura (1772); 5. existența unei suprafețe considerabile ocupată cu păduri care pe total se ridică la peste 1416 ha, ceea ce reprezintă o pondere de 29,7% din totalul suprafeței comunei. Constituită în
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
trimite cu dăruire razele. Din grădină, se înalță aburi moi. Pe lângă unele garduri, pământul și furnicile ies la soare. Junele flori de primăvară : ghiocei, viorele, brebenei și toporași răzbat prin frunze uscate, arătându-și drăgălășenia. Păsărelele își dreg glasul în luncă. Multe au venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ moale, îl amestecă cu firișoarele de iarbă sau paie și își clădește cuibul. Cucul, un solist vestit, își caută fratele pierdut : Cu cu ! Cu-cu ! Turmele ies la
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pun în piept câte un mărțișor. Ce frumoasă este primăvara ! Octav Ghiorghiță A VENIT TOAMNA A venit toamna, aducând cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
le mângâie tulpinile fragede. Zambilele lasă un parfum minunat în urmă. Prunii din livezi sunt ninși cu flori. Verdele e culoarea ce domină pădurea. Cocorii, ciocârliile, rândunelele și toate păsările călătoare s-au întors. Cucul își strigă iar numele în luncă, pitpalacul scoate un ciripit ușor, ciocârliile zboară fericite, deoarece sunt iarăși acasă. Însă toate păsările își fac un nou cuib. Din paie sau din crenguțe, cu puf, ele fac cuiburi pentru viitorii pui. Sub streșinile casei, o rândunică își clădește
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
veselia cu ceilalți. Copii, respectați-vă înainte de toate familia, mai ales părinții, cărora le datorați tot ce e mai bun ! Diana Patraș BUNICA Pe bunica mea o cheamă Mihociu Georgeta, are vârsta de 55 de ani și locuiește în comuna Lunca Banului, un sat nu departe de orașul Huși. Cu toate că nu locuim împreună, eu o port mereu în gândul și inima mea, deoarece ea este pentru mine o a doua mamă. Chipul ei este luminat de un zâmbet frumos și de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
două brațe ale Dunării,la Blasova,Ianca,Jirlău,Dudești și Măxineni. O atracție deosebită, atât pe plan național, dar mai ales internațional, o constituie vânătoarea.În județul Brăila există câteva zone cu condiții bune și chiar foarte bune pentru vânătoare: Lunca Siretului, Blasova, Insula Mică, Viișoara,Camnița, Vădeni. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care,în condițiile unor amenajări corespunzătoare,pot căpăta statut de obiective turistice propriu- zise.Astfel se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stâng al Dunării - „Plaja
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Baldovinești, Stațiunea Lacu Sărat,Corotișca, Blasova, Zăton, Insula Mică a Brăilei, Gropeni; 2) Arealul turistic „Cîineni-Jirlău”cu zona lacurilor cu același nume; 3) Arealul turistic „Ianca - Movila-Miresii” incluzând lacurile Movila- Miresii,Ianca,Plopu,Lutu-Alb; 4) Arealul turistic „Valea Siretului” cuprinzând Lunca Siretului, Măxineni, Vădeni; 5) Arealul turistic „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni și Lacu-Sărat - Batogu; 6) Arealul „Colțea-Dudești” - cuprinde zona pădurilor Colțea și Tătaru; 7) Arealul „Însurălei incluzând sursele de ape termale și pădurea Viișoara.” Programe și acțiuni de dezvoltare durabilă
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
și subunitățile acesteia. Ce mai contează?... Fundu Aței În Tarcăul lui Lipan trăiesc acum peste 3700 de suflete. Comuna e formată din satele Ardeluța, unde armata noastră are o superbă cabană, Schitul Tarcău sau Șichiva (Cichiva), Brateș, Cazaci, Tarcău, Straja, Lunca. Curentul electric a urcat până la Ardeluța și ROMTELECOM trage fire peste tot. Bugetari sărmani de la Constanța sau de la Vaslui își rostuiesc vile cât mai departe de ochii vindereilor de la Garda Financiară. Dacă nu vor să cotizeze? Așa a făcut și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Uite că, tot vorbind, am și ajuns pe platoul din fața Mănăstirii Cetățuia. De aici ni se deschid zările care ne inundă cu lumina lor albastră culeasă din pădurile Dobrovățului, Bârnovei, Hadâmbului, Copoului, Aroneanului și din lunca Prutului. Îți mai amintești, cred, cum spuneam despre cei bătrâni că au știut să-și așeze zidirile în locurile cele mai frumoase. Părăsim cu greu starea de reverie care ne-a cuprins privind în cele patru zări și intrăm în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
iubirea de oamenii satului, de natura din care făceam parte. Și în prezent un întreg noian de gânduri și amintiri mă împresoară. Gândurile mă duc, se contopesc cu mine în anii din urmă, casa părintească, ulițele satului, pădurea din apropiere, lunca și redea satului, pârâul cu iazul care ducea în cârcă moara satului. Cu alți copii vecini, mă urcam pe dealul Osoi uneori în serile senine, de unde priveam panorama feerică a satului sau luminile strălucitoare care scăldau, se revărsau ca niște
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
poeziei absolutului și al orientării spre concret, spre reportaj (în Cadran, reportajul suplinește lipsa prozei - în revistă nu apare decât o singură schiță, Elevul T. R., de Nicolae Ivanovici, prezentând o zi din viața unui tânăr elev militar). Bivolarii din lunca Dâmboviței de Mircea Tiriug și Ștefan Popescu, reportajul care apare în primul număr (pagina a treia), prezintă o succesiune de tablouri menite să contureze imaginea pitorească a omului simplu, a bivolarului, în această categorie încadrându-se "Zaharia de la... Paris", basarabean
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prin prima strofă a unuia dintre cele mai populare poeme ale sale: „Pe lîngă plopii fără soț/ Adesea am trecut;/ Mă cunoșteau vecinii toți -/ Tu nu m ai cunoscut”5). Versurile citate arată că plopul, care „de ordinar crește în lunci”, fusese introdus în arealul orașelor odată cu unele elemente de civilizație. Ce se întîmplase, mai exact? Sub influență occidentală, el începuse să fie utilizat (inversul a ceea ce se întîmplă azi) în tot mai multe locuri, împreună cu teii și castanii, ca marcă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Bacovia, plopii (menționați și în a doua din „Bucățile de noapte”) făceau parte din flora orașului și a regiunii înconjurătoare: „Plopul este reprezentat [aci] prin patru specii: alba (pluta) pretutindeni prin văi; canescens (plop albicios) prin zăvoaie și pe lunci; nigra pe lunci și pe coastele dealurilor; tremula sau plopul de munte tremurător, aspect piramidal”.16) Ulterior, estetica spațiilor verzi și cea urbană a favorizat ultima specie. La sfîrșitul anilor ’70 ai secolului trecut, însă, plopii au fost înlocuiți, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
menționați și în a doua din „Bucățile de noapte”) făceau parte din flora orașului și a regiunii înconjurătoare: „Plopul este reprezentat [aci] prin patru specii: alba (pluta) pretutindeni prin văi; canescens (plop albicios) prin zăvoaie și pe lunci; nigra pe lunci și pe coastele dealurilor; tremula sau plopul de munte tremurător, aspect piramidal”.16) Ulterior, estetica spațiilor verzi și cea urbană a favorizat ultima specie. La sfîrșitul anilor ’70 ai secolului trecut, însă, plopii au fost înlocuiți, în mare parte, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Pe mine nu mă vezi -/ Poetul a plecat.../ Să dorm.../ Să dorm, din ce în ce murind/ Deși, oriunde, e o reînviere...” 11) „Dumbrăvile sacre” (foarte potrivit spus, în felul lui Dosoftei și al unora dintre traducătorii Bibliei) sînt „sfintele lunci” din „Numai poetul” de Eminescu, iar oboseala și dorința de a „dormi” amintesc de mai multe dintre poemele acestuia. în ultimii ani de viață, Bacovia vorbește adeseori de Iisus, nu numai în momentele de suferință fizică. O dovadă e următoarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Caracatița: o poveste californiană) (1901) și The Pit (Iadul) (1903). 41 Creșterea apelor - (lb. engl. orig). 42 Ultimul dintre practicanții magiei voodoo (lb. engl. orig). 43 Totul în alb (lb. engl. orig). 44 De ce (lb. span. orig). 45 Viața în luncă (la malul apei) - lb. engl. orig. 46 Vocile zorilor (lb. engl. orig.). 47 La gară (lb. engl. orig).. 48 Două basme. (lb. engl. orig). 49 Spre exemplu, Baym et al antologizează The Open Boat și într-o notă de subsol
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Alba) aflat puțin mai la sud de vîrful lui Petru din Munții Șureanu, Rucăr-Argeș - Limes translantanus; Moieciu-Castellum-ul de la Drumul Cornului, RÎșnov și Ucea (Brașov), Ad Mediam-Mehadia, PlugovaMehadia și Teregova (Caraș-Severin); BÎrlești - Bumbești Jiu (Gorj), Orăștioara de Sus la locul numit „Lunca Mare” și Sarmisegetusa (Ulpia Traiana) - capitala Daciei romane (Hunedoara), Avrig și Tălmaciu - Sat Băița (Sibiu) castrul numit Caput Stenarum; CÎineni-Castru Ponos Vetus (podul Vechi), Racovița - 3 castre, Pretoriul I și II și În Copăceni, Perișani - sat Titești, Berislăvești - sat Rădăcinești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița; Bosorod; Cetate, județul Hunedoara; Bala, județul Mehedinți; Bușteni (Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
stat „Valea Jiului” cu secție pentru copii; - terenuri de schi; - linie de telescaun până la Cabana IEFS. PETRILA. - m. m. compus din 6 coloane de beton mozaicat și acoperiș În formă de templu grec, dedicat eroilor din 1916-1918, În satul Lonca; - cabanele Lunca Florii și Voievodul; PUI. - așezare din epoca paleolitică și neolitică - satul Ohaba Ponor (monument arheologic); - m. m.: -Obelisc din marmură pe un podium de beton dedicat eroilor căzuți În cele 2 războiae mondiale, satul Serel; - m.m.: -cimitirul ostașilor români și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]