5,618 matches
-
Egipt: Într-adevăr, din Valea Nilului apare un cult care se maturizează și se transformă la contactul cu restul lumii mediteraneene Într-un mister complex - misterele zeiței Isis - care a dat pace și speranță (dar și câteva scandaluri și câțiva martiri) unui număr de credincioși mult mai mare decât al celor din Îngusta Vale a Nilului. În acest fel, cel mai simplu dintre miturile egiptene a cunoscut un orizont de civilizație mult mai amplu și a avut rezonanțe ecumenice. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
știm, vreo spiritualitate mistică (Cancik-Lindemaier, 1990b, pp. 1-16). Funcționarii romani consacrați cultului nu erau nici clerici, nici păstori de suflete, nici predicatori, erau doar teologi câteodată; ei nu Îndeplineau nici o misiune kerigmatică și cu atât mai puțin misionară. Nu există martiri romani, iar cei care au murit În antichitatea târzie În vremea persecuției religiei lor din partea creștinilor nu au mai ajuns la slava eroilor 1. e) De altfel numai câteva persoane lasă să se Întrezărească măsura În care viața zilnică, morala
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iudaismului de după exil, mai ales În ceea ce privește angelologia, escatologia și tendințele dualiste (Bousset, 1926). Între izvoarele non-iraniene au o importanță deosebită, mai mult pentru profilul istoric decât pentru cel doctrinar, din cauza caracterului lor polemic și tendențios, izvoarele creștine, siriace (fapte ale martirilor etc.; cf. Hoffmann, 1880) și armene, pentru care există suficiente informații bibliografice În A. Christensen (1944, pp. 77-83). Izvoarele arabo-persane din epoca islamică, obiect al unor studii acurate ale lui G. Monnot (1974; 1986a), sunt, de asemenea, importante și ne
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tributară tradițiilor antice (Gnoli, 1971), așa cum o demonstrează, de exemplu, ofrandele sângeroase de la sanctuarul zeiței An³hșdxe "Ana>hșd" În Stakhr, aduse de Ardașir I și de Ș³buhr al II-lea, despre care vorbesc Ùabarș (Nöldeke, 1878, p. 17) și „Faptele” martirilor creștini (Wiessner, 1967, pp. 203 sq., și nota 7). Nu avem dovezi suficiente pentru a confirma imaginea unui politeism naturalist, așa cum vedeau creștinii religia zoroastriană din epoca sasanidă, din cauza cultului Îndreptat către diferite divinități, cum ar fi Zurw³nxe "Zurwa>n
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
București, 1970; Poeme de dragoste, București, 1975; Eseuri asupra stării de grație, București, 1976; Zodia leului, București, 1978; Poziția aștrilor, postfață Dan Cristea, București, 1980; Privirea lui Orfeu, București, 1984; Ave Eva, București, 1986; Psyche, București, 1989; Călătoria mea ca martir și erou al timpului, București, 1991; Femeie dormind, București, 1993; 101 poezii (Un zeu care dorește să moară), București, 1993; Mountolive, București, 1994; Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic, București, 1995; Poziția aștrilor, București, 1996; Călătoria mea ca erou și martir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
martir și erou al timpului, București, 1991; Femeie dormind, București, 1993; 101 poezii (Un zeu care dorește să moară), București, 1993; Mountolive, București, 1994; Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic, București, 1995; Poziția aștrilor, București, 1996; Călătoria mea ca erou și martir al timpului, îngr. și postfață Irina Mavrodin, București, 1999. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 159-161; Constantin, Despre poeți, 161-168; Felea, Poezie, 83-88; Grigurcu, Teritoriu, 179-183; Caraion, Duelul, 70-72; Ciobanu, Panoramic, 92-95; Andriescu, Disocieri, 113-124; Cristea, Un an, 196-200; Petroveanu, Traiectorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
în clipa hotărârii sale. Căci hotărârea este în vederea a ceva și, sfârșind ca acțiune și gest, ea este ieșire în întâmpinare, deschidere către lume și către ceilalți. Convertindu-se în biografie și destin, hotărârea poate genera saga unui erou sau martir. Orice hotărâre deschide un spațiu epic. În schimb, dezbaterea nesfârșită în preliminariile unui gest care nu va avea loc niciodată rupe legătura cu altul. Cel nehotărât trăiește de la bun început - și sfârșește - în singurătatea neacționării sale. Pentru că nu se obiectivează
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ceas? Iată că a sosit. S-ar părea că el a adus pînă și în văzduhul țării noastre o tăcere adîncă, deoarece un potir sfînt plin de sînge și lacrimi a fost înălțat spre binecuvîntare". Iorga evoca memoria sacră a martirilor și eroilor care au luptat și au căzut în timpul îndelungatei suferințe pentru sosirea ceasului libertății 43. Întrucît intervenția României a survenit relativ pe neașteptate, s-au înregistrat succese la început. Armata rusă acoperea teritoriul României de la est și nordest, iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestea, un oraș întreg nu se răzvrătește fără motiv. Iorga i-a învinovățit excesiv pe comuniști. El vedea în întregul incident de la Tatar-Bunar o continuare a politicii țariste. Acum nu mai vin cu prapuri, icoane de sfinți și moaște de martiri, ci în bărci cu motor și cu pistoale ca să ucidă", scria el168. URSS-ul revendica acum și zonele locuite de slavi ale Bucovinei. Totul era limpede pentru Iorga. Sovieticii încercau să se folosească de ideologia comunistă ca să refacă Rusia așa cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintr-un colț al unui bloc, expus unui mediu în continuă schimbare și dezordonat, trudește acest biet om modern. Truda lui îl stoarce (de toată vlaga) și îl forțează să-și caute refugiu în plăceri care îi distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civilizații absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci cînd nu este copleșit de necazuri, nu găsește nici o alinare în prietenie, în ciuda unor scrisori vechi sau în discuții despre zilele bune de pe vremuri. O viață socială
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la cutremur, care s-a răspîndit în rîndul legionarilor. Legionarii, datorită "cultului morții" atît de drag lor așa cum îi explica Boeru autorului acestei cărți considerau cutremurul drept "un avertisment", o pedeapsă de la Dumnezeu, deoarece Legiunea nu reușise să-și răzbune martirii". Boeru își amintea că "circula tot timpul în cercurile legionare un zvon potrivit căruia Iorga era vinovat de moartea lui Codreanu". După cutremur, pe măsură ce se apropia ziua înmormîntării din nou a lui Codreanu, zvonul acesta a căpătat o amploare tot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ofițeri superiori, protestînd prin prezența lor împotriva anarhiei legionare. Pe lîngă toate acestea, se făcuseră pregătiri minuțioase pentru reînmormîntarea lui Codreanu și a altor legionari. O procesiune solemnă a pornit de la bisericuța Sf. Ilie din Gorgani spre Casa Verde, unde martirii Legiunii au fost depuși spre odihnă veșnică, la care au participat trimiși ai țărilor Axei (cu excepția notabilă a Ungariei). Făptașii crimelor de la Jilava și asasinii lui Iorga și ai lui Madgearu mărșăluiau umăr la umăr. (Boeru i-a spus autorului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru școala primară, Yo soy español (apărut În 1943), prezenta istoria spaniolă ca pe o poveste unică, perfect coerentă, care Începea În grădina Raiului și se termina cu Generalissimo 3. La aceasta s-a adăugat un nou cult al morților - „martirii” taberei victorioase În recentul război civil. În miile de spații publice dedicate victimelor republicanismului anticlerical, Biserica spaniolă a organizat nenumărate ceremonii și pomeniri. Un amestec abil de pietate, autoritate civică și comemorare a victoriei consacra monopolul spiritual și mnemonic al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Tito le acorda azil politic lui Nagy, altor cincisprezece membri ai guvernului său și familiilor acestora. Decizia iugoslavă pare să fi fost luată În focul crizei ungare și se baza pe presupunerea că rușii nu aveau nici un interes să creeze martiri. Dar, când liderii sovietici și-au exprimat nemulțumirea și mai ales când cei din grupul Nagy au fost răpiți În momentul În care părăseau ambasada iugoslavă, după ce Kádár le promisese că vor trece nevătămați, Tito s-a văzut Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au radicalizat după 1967, prin asociere cu figurile mitizate ale luptătorilor de gherilă din Lumea a Treia. Chiar și așa, ele nu au avut niciodată un succes de masă În Europa. În ciuda personalității remarcabile a lui Che Guevara, transformat În martir de statură hristică și idol al adolescenților plictisiți din Occident, În Europa, anii ’60 au fost clar eurocentrici. „Revoluția hippie” nu a traversat cu adevărat Atlanticul. În cel mai bun caz, a eșuat la țărmul Marii Britanii și al Olandei, lăsând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe străzile orașului Derry 13 civili. În același an, 146 de membri ai forțelor de ordine și 321 de civili au fost uciși În Ulster, și aproape 5.000 de oameni au fost răniți. Stimulată de o nouă generație de martiri și de Îndârjirea adversarilor, IRA Provizorie a orchestrat o campanie ce avea să dureze 30 de ani, În cursul căreia a Împușcat, bombardat și mutilat soldați și civili, În Irlanda de Nord și În Marea Britanie. S-a organizat cel puțin un atentat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a rămas stabilă, deși stagnantă economic și destul de coruptă. Dar În mai 1963, dr. Grigoris Lambrakis, un parlamentar de stânga, a fost atacat la Salonic În timp ce vorbea la un marș pacifist. Moartea lui, cinci zile mai târziu, a oferit un martir stângii și mișcării pacifiste În formare din Grecia, În timp ce eșecul studiat al autorităților de a elucida circumstanțele asasinării lui Lambrakis a dat naștere unei suspiciuni generale 3. șase luni mai târziu, Karamanlis a pierdut alegerile; Uniunea de Centru a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regiunile albaneze din vestul Macedoniei. Deși președintele Clinton a comis imprudența de a solicita public ca NATO să nu desfășoare trupe la sol (obligând alianța să poarte un război aerian, cu inevitabile erori care au alimentat propaganda iugoslavă și cultul martirilor sârbi), rezultatul final nu era greu de anticipat. Pe 9 iunie, Belgradul a acceptat să Își retragă trupele militare și poliția din Kosovo, NATO și-a Încetat atacurile, iar Națiunile Unite au dispus ocuparea „temporară” a provinciei de către KFOR, o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la Stockholm la Bruxelles. Câteva, cum am văzut, erau versiuni Îmbunătățite sau „corectate” ale monumentelor existente; multe erau noi. Unele aspirau deschis la o funcție pedagogică: Memorialul Holocaustului deschis la Paris În ianuarie 2005, combina două entități mai vechi: Memorialul martirului evreu necunoscut și Centrul pentru documentație contemporană evreiască. Cu un zid de piatră pe care erau gravate numele a 76.000 de evrei deportați din Franța În lagărele naziste, el amintea atât de memorialul american al eroilor din Vietnam, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Clovis și ai Clotildei, asediază Zaragoza și în anul 542, în urma acestei expediții, aduc în Franța tunica Sfântului Vincențiu, precum și o cruce de aur care ar fi aparținut cândva lui Solomon, regele Israelului, întemeietorul templului din Ierusalim. Moaștele diaconului martir sunt depuse în bazilica Sfântului Vincențiu și a Sfintei Cruci care devine în anul 754 bazilica Saint-Germain-des-Prés. În cele din urmă, se hotărăște ca sfintele moaște să fie împărțite între orașele Mans, Vitry-le-François, Besançon și Viviers. Abația Sfântului Vincențiu și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Un popor care percepe primejdia nu va pieri în veci. Să luptăm împotriva decadenței naționale și mentalității antiromânești. S.O.S. Transilvania! Bisericuțele din lemn de pe colinele Transilvaniei arse în anii 1761-1762 suspină veșnic în inima românului, bun creștin, iar martirii străbuni trași pe roată se zvârcolesc în gropi și nu au odihnă. Jertfa lor, glas de clopot, să ne fie mereu flacără vie! Am 91 de ani. Drumul lung obosește pe călător. Am fost ostaș în armata Crucii lui Hristos
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne, cu veacuri fără șoave Țărâna înroșit-am cu a sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape, descopeream catarguri Lumini tulburătoare, a sfinților martiri Cu oase fărămate, cu trupul prins în ștreanguri De-ntunecate minți și negre clevetiri. Mi-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cărei viitor geme de amenințări. Nimic mai îngrozitor. Sfâșietor și dureros când, în zilele noastre, pe pământul românesc, se flutură alt drapel decât cel al istoriei noastre naționale. Minciuna, furtișagul și ruina dănțuiesc pe sângele și mormintele părinților noștri, al martirilor și mucenicilor de ieri, iar cei responsabili de destinele noastre, de cel al neamului românesc, Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în timp și bestialități toată gândirea drăcească de până acum, tot ce își poate imagina mai josnic mintea omenească. Sunt fericit că noi, cei de azi, generația 1948, am răspuns prezent ceasului istoric și am înmulțit Legiunea Cerească cu noi martiri, mucenici și mucenice, am înălțat imn măreț vieții pământești și putem ridica brațul din inimă către cer, salutând pe Căpitan și pe toți morții sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii”, ne acuză pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
creștin. Călcând cu pași de foc pe urmele strămoșilor, dușmanul le-a doborât doar trupul. Credința le-a fost torță pe drumul mântuirii și nu i-a părăsit până la mormânt. Ei au murit, legionarii lui Iisus. Nemuritoarea lor moarte de martiri vădește adâncul credinței legionarului. Iubirea de Neam și de Hristos. Ea va călăuzi pururi pașii celor dornici să trăiască în spiritul Evangheliei și în Duhul lui Hristos, în drum spre marele triumf, ÎNVIEREA. Să slăvim și să valorificăm cu fapte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]