5,675 matches
-
care susține șarpanta prezintă o particularitate, fiind susținută de icuri crestate în cinci trepte, fixate în cuie de lemn, lateral, pe colțuri și centru, imitând îmbinările în trepte a grinzilor superioare în scopul evazării streșinii acoperișului, o soluție ingenioasă a meșterilor locali. Pictura, realizată în manieră naivă de un anumit pictor Adalbert, în 1843, în timpul păstoririi preotului Cosma Vasile și al episcopului Ioan Lemeni, se mai păstrează prin câteva scene compoziționale cum sunt: Visul și Scara lui Iacov, Nașterea lui Iisus
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
din Târgu Mureș s-a manifestat prin înfințarea fântânelor publice care au devenit adevărate opere de artă. Fântâna Cântătoare, cel mai import astfel de monument, a fost așezat pe piața centrală din oraș, unde se află astăzi biserica ortodoxă. Opera meșterului Péter Bodor a fost ridicată în stil neoclasicist între anii 1810-1811, iar pe cupola fântânii se afla statuia lui Neptun. Construcția avea un mecanism bazat pe energia apei care în fiecare dimineață la ora șase și în fiecare seară tot
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
Ioana Moraru) și Mirabela (Adriana Cucinschi) locuiesc într-un apartament de bloc alături de părinți (Horațiu Mălăele și Oana Pellea) și de bunică (Stela Popescu). Televizorul familiei se defectează și este dus de tatăl fetițelor la reparat la un atelier, dar meșterii de acolo nu apucă să se uite la el pentru că un băiat pasionat de electronică pe nume Bogdan își dă seama că trebuie schimbat antiparazitorul. Deasupra patului fetițelor se afla un tablou pe care erau desenați Oache, Scăpărici și Omide
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
Villon este recunoscut de ducele Charles d'Orléans (Roland Monod) și primit la curtea acestuia pentru a-l delecta cu poeziile sale. La castel ajunge într-o zi și Colin care fusese găsit de un om cinstit și care devenise meșter lăcătuș. Când Le Harlay și Bastardul vin să-l caute la castelul din Blois, François și Colin fug de acolo. Ei se adăpostesc în grajdul unei biserici unde sunt găsiți de soldați și li se înscenează furtul unor obiecte bisericești
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
o anume VENERA. În film apare și maestrul Puiu Călinescu în rolul cosarului Costică care aduce noroc (întrucât la bloc nu mai aveau rolul curățării hornurilor deoarece încălzirea se făcea în sistem centralizat . Ca element comic apar diverși așa ziși meșteri care dădeau ușile cu lac, schimbau garnituri , lipeau linoleu, chituiau geamuri etc. În rolul meșterului instalator fiind maestrul Alexandru Arșinel. Că alt moment al comediei apare maestrul Puiu Călinescu în rolul cosarului care când se vede la televizor la reportajul
Serenada pentru etajul XII (1976) () [Corola-website/Science/330601_a_331930]
-
aduce noroc (întrucât la bloc nu mai aveau rolul curățării hornurilor deoarece încălzirea se făcea în sistem centralizat . Ca element comic apar diverși așa ziși meșteri care dădeau ușile cu lac, schimbau garnituri , lipeau linoleu, chituiau geamuri etc. În rolul meșterului instalator fiind maestrul Alexandru Arșinel. Că alt moment al comediei apare maestrul Puiu Călinescu în rolul cosarului care când se vede la televizor la reportajul în care erau prezente chiar inaugurările blocurilor cartierului în care se mutaseră personajele filmului, se
Serenada pentru etajul XII (1976) () [Corola-website/Science/330601_a_331930]
-
în care erau prezente chiar inaugurările blocurilor cartierului în care se mutaseră personajele filmului, se sperie teribil de prezență să pe micul ecran și o întinde englezește dar greșește mijlocul de transport. în film apare și Mitică Popescu în rolul meșterului care lipește linoleu. În rolul tânărului student motocilișt Radu îmbrăcat în geaca de blugi apare Florian Pittiș. Punctul culminant este atunci când se solicită ambulanță dar și vecinii stânși la masa unde se servesc clătite sting lumină și aprind clătitele flambate
Serenada pentru etajul XII (1976) () [Corola-website/Science/330601_a_331930]
-
Abū Isḥăq Ibrăhīm ibn Yaḥyă al-Naqqăsh al-Zarqălī (n. 1029 - m.1087), cunoscut în latina medievală sub numele de Arzachel sau Arsechieles, a fost un celebru meșter în instrumente astronomice și astronom arab. Craterul lunar poartă numele său. Al-Zarqălī (Ibn Zarqala) s-a născut într-o familie vizigotă convertită la islam în apropiere de Toledo, oraș din Andaluzia. În secolul al XII-lea Gerard din Cremona a
Al-Zarqali () [Corola-website/Science/330871_a_332200]
-
D.R. (Uzinele și Domeniile Reșița), în anul 1937. De asemenea pe părțile laterale sunt scaune, iar în mijloc sunt aranjate pe două rânduri. În anul 2000, scaunele vechi au fost înlocuite cu altele noi din lemn de stejar, executate de meșteri lemnari din Maramureș. În pronaos se află „o lespede dreptunghiulară, imitând marmura roșie, de dimensiunile unui mormânt, sub care probabil este înmormântat Hagi Nicolae Dimitrie. Lespedea însă nu are nici o inscripție”. Pentru pictura bisericii a fost adus renumitul pictor Arsenie
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
religioasă ce au și funcție securizantă. Oscilând între tradiție și inovație, arta arhitecturală și picturală din această etapă de ctitorie străbate un moment de răscruce în dezvoltarea fenomenului cultural românesc al Evului Mediu, desprinzându-se de vechile forme consacrate de meșterii veacului anterior și evoluând spre o putere de creație și originalitate specifice epocii brâncovenești, ce dovedește din partea meșterilor autohtoni o stăpânire deplină a metodelor tehnice și artistice și un deosebit simț al echilibrului și proporțiilor care fac posibilă treptat cutezanța
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
de ctitorie străbate un moment de răscruce în dezvoltarea fenomenului cultural românesc al Evului Mediu, desprinzându-se de vechile forme consacrate de meșterii veacului anterior și evoluând spre o putere de creație și originalitate specifice epocii brâncovenești, ce dovedește din partea meșterilor autohtoni o stăpânire deplină a metodelor tehnice și artistice și un deosebit simț al echilibrului și proporțiilor care fac posibilă treptat cutezanța inovatoare. Mănăstirea Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți. Se adăpostește într-o
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
1750 actuala biserică a mănăstirii, alături de cea veche, mai mare și mai trainică. Iarna grea a anului 1777, alungă călugării de la Partoș. Mănăstirea revine la viață în 1782 când protopopul Jebelului, Ioan Șuboni, ca prinos de recunoștință, lasă unui bun meșter să zugrăvească, chipul sfântului, această icoană păstrându-se până astăzi. În anul 1944, sub îngrijirea Episcopiei Timișoarei, se reia viața monahală, așezându-se aici câteva călugărițe. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost desfințată și înlocuită cu parohia Partoș. Între 1955-1956
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
va continua în felul acesta, sunt sigur că vom fi mulțumiți de el”. Dar necazurile de acasă îl siliseră să-și întrerupă învățătura. Cu o conștiinciozitate și o sârguință care-i lipsiseră tatălui său, el a învățat singur meseria de meșter fierar. Înainte de a împlini 20 de ani, avea să producă oțel de calitate superioară. Alfred a găsit o variantă a obținerii oțelului de la Sheffield: metalul era topit în oale mici de grafit și apoi era turnat tot odată. O singură
Alfred Krupp () [Corola-website/Science/330290_a_331619]
-
veche construcție monocelulară păstrată într-un muzeu - Casa Zăpodeni din Muzeul Satului: 1760 - până la construcții de sfârșit de secol XVII, secolul al XIX-lea sau început de secol XX. Multe din aceste construcții au inscripții care atestă datarea sau numele meșterilor și al proprietarilor , sau alte evenimente considerate de comunitatea satului ca foarte importante și deci demne de a fi consemnate (cum ar fi inscripțiile despre invaziile de lăcuste care au avut loc, sau invazii de barbari, sau foc sau viituri
ETNOMON () [Corola-website/Science/330295_a_331624]
-
vizitată de scriitorul român Panait Istrati, care, în urma vizitei, scrie "Spovedania unui învins", într-o anumită măsură inspirată din relatările Ecaterinei. În această lucrare, Panait laudă realizările ei în funcție de comisar at ocrotirii sănătății în RASSM și o compară cu Ana Meșterului Manole (așa cum Ana a fost sacrificată pentru edificarea mănăstirii, așa și Ecaterina Arbore s-ar fi sacrificat prin alăturarea la bolșevism). În 1937, în toiul Marii Epurări, a fost arestată și condamnată de troica NKVD la moarte prin împușcare. A
Ecaterina Arbore () [Corola-website/Science/329298_a_330627]
-
avut doar patru proprietari până acum, de când a fost construită, în 1884, potrivit casei de licitații RM Auctions, care n-a dezvăluit numele cumpărătorului. Contelui Jules-Albert de Dion i-a venit ideea construirii mașinii după ce a remarcat realizările a doi meșteri, Georges Bouton și Charles-Armand Trepardoux, care lucrau în 1881 la Paris, la un magazin de jucării, scrie AFP, citată de Agerpres. Jules-Albert de Dion a început să colaboreze cu cei doi, deschizând astfel o pagină nouă în aventură automobilului. Numită
La Marquise () [Corola-website/Science/329303_a_330632]
-
păcat. În carte Parisul este prezentat ca un centru al lumii intelectuale, metropola științelor, Atena francezilor. În opinia lui at-Țahțăwī, gradul de civilizație al unui oraș se măsoară în funcție de arhitectură, starea clădirilor, iar în această privință francezii sunt prezentați ca meșterii Europei. Un întreg capitol al cărții este consacrat guvernării în Franța. Se vorbește despre rege, despre insituții, despre ”cartea” lor, în care sunt scrise legile care fac să prospere țara. Autorul prezintă justiția ca pe fundamentul prosperității și vorbește cu
Rifa'a at-Tahtawi () [Corola-website/Science/329353_a_330682]
-
între anii 706 și 715, moscheea actuala. Creștinii au fost despăgubiți pentru pierderea bisericii. Datorită importanței deosebite pe care o dobândise Damascul, cea de capitală a califatului, noua moschee trebuia să fie o construcție grandioasă. La realizarea să au lucrat meșteri egipteni, persani, indieni și bizantini. Arhitectură moscheei a fost inspirată după Moscheea profetului din Medina.Moscheea cuprindea o sală de rugăciune, o curte și anexe pentru pelerini. Sala de rugăciune, are o lungime de 160 de metri și un acoperiș
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
avut profesori pe Mihail Ralea, Tudor Vianu, D. Caracostea, Ion Petrovici ș.a. În martie 1938 debutează cu volumul „Trecere prin alba poartă”. Octav Șuluțiu va întâmpina acest volum cu un articol în Familia: În capitală va colabora îndeosebi cu revista Meșterul Manole (apărută între 1939-1942), unde va semna o rubrică permanentă de critică, intitulată "Poesia tânără". A participat la luptele din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia. În data de 1 februarie 1945, la ora 11 dimineața, sublocotenentul de rezervă Ion Soreanu - Șiugariu
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
și Sfântul Gheorghe” din Cojani, oraș Târgu Cărbunești, județul Gorj, a fost ridicată între anii 1824-1825. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Ctitorul bisericii din Cojani este Nicolae Magheru. Deși se află în Gorj, este opera unor meșteri vâlceni, deoarece familia Magheru avea origini vâlcene. Ctitorii în Țara Românească proveneau din toate păturile sociale: târgoveți, mici negustori, meșteșugari, țărani liberi (moșneni), vătafi de plai (conducătorii administrativi ai zonelor împărțite în plaiuri). A ridica ctitorii constituia un act de
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
mănăstirii Humor ce merg în anumite locuri până la detalii. Criticul de artă Vasile Drăguț consideră însă că pictorul anonim de la Moldovița s-ar fi format în același atelier cu Toma sau ar fi fost elevul acestuia, iar o parte din meșterii ajutători ar fi participat la decorarea ambelor monumente, ceea ce ar putea explica numărul mare de elemente asemănătoare existente în pictura celor două mănăstiri. Biografia pictorului rămâne în mare parte necunoscută. Criticii de artă presupun că Toma l-ar fi însoțit
Toma din Suceava () [Corola-website/Science/334948_a_336277]
-
cu picturile realizate de Fra Angelico, Andrei Rubliov, Melozzo da Forli și de meșterii sienezi, dar niciuna nu este definitorie, deoarece arta pictorului Toma este originală și se inspiră din fondul tradițional. La înfrumusețarea mănăstirii, a participat o echipă de meșteri condusă de Toma zugravul. Printre realizările sale de aici se numără: Lui Toma zugravul din Suceava îi este uneori atribuit - în mod controversat , un autoportret inserat în scena "Asediul Constantinopolului", unde s-ar fi zugrăvit el însuși într-un călăreț
Toma din Suceava () [Corola-website/Science/334948_a_336277]
-
meridională (seria "„Deisis”" - Maica Domnului, Iisus mare împărat și arhiereu, Ioan Botezătorul) sau din câteva intradosuri disparate (Adormirea Maicii Domnului, îngeri etc.), Arhanghelul Mihail. Pictura bisericii (făcută „cu vopsele de aur”) a fost realizată în 1514, de în colaborare cu meșterii locali Jitian și Stanciu.
Dobromir din Târgoviște () [Corola-website/Science/334967_a_336296]
-
conac boieresc. La 24 martie 1883, principele Alexandru Gh. Mavrocordat (4 iunie 1844 - 18 martie 1907) s-a căsătorit cu Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie 1930). După căsătorie, Alexandru Mavrocordat a dărâmat vechiul conac și a ridicat cu meșteri italieni un palat cu 36 camere, în stil neoclasic. Cei doi soți au avut împreună trei copii, care s-au născut în conacul de la Popești: Olga (1884-1971), Maria (1885-1976) și George (1887-1907). Principele Alexandru Gh. Mavrocordat a murit la Paris
Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești () [Corola-website/Science/335002_a_336331]
-
(în idiș: איציק מאַנגער, n. 30 mai 1901, Cernăuți, Austro-Ungaria - d. 21 februarie 1969, Ghedera, Israel) a fost un poet și dramaturg evreu de limbă idiș, originar din Bucovina, care s-a intitulat „bard popular”, văzător și „meșter croitor” al cuvântului scris. Manger a trăit și creat în România și Polonia, mai apoi s-a refugiat din cauza primejdiei naziste în Franța și apoi în Anglia, de unde a emigrat în ultimii ani ai vieții în Israel. s-a născut
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]