5,671 matches
-
deriziune și taxat drept subcultural ca arhitectură. Organizatorii își destăinuie un prim impact cu situația ce tinde să se extindă, evaluînd-o ca "vitală, gălăgioasă, penetrantă și prolifică". Fotografiile cu "palate" sînt acompaniate de cele în care apar promotorii, proprietarii și meșterii. Excelentă idee. Cît de activă însă în masa "vitală" avută în vedere? Să revenim la Iași. Unde, prin Monitorul urmărindu-se mai ales matrapazlîcurile "înaltei societăți" locale întru înălțarea infatuatelor ei vile ni se înlesnește, prin fotografie și comentariu avizat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
statul socialist, îmbuibaților capitaliști. După externare, văzîndu-l acasă pe veneratul pictor, îl asist, un timp, în bucătărie (unde-și are atelierul), la definitivarea compoziției care tratează, evident, patrioticul subiect. Nici o mirare. Cum mirare nu e nici cînd, pentru ultimele tușe, meșterul întinde mîna spre dulap și, luînd de-acolo uleiul de floarea-soarelui, comestibilul, își diluează cu el pasta din tub, ca substitut, acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin acționarea unei imagini interne, cu ajutorul unor puteri magice); complexul lui Narcis (imaginea este reproducerea subiectului însuși și permite și reproducerea mișcării, ca reflex în apă sau dublu în oglindă); complexul lui Œdip, complexul Fedrei, dar și, mutatis mutandis, complexul Meșterului Manole − asimilat vocației creatorului care (se) sacrifică pentru opera sa. Urmează o altă intersectare metodologică, de această dată cu analiza de tip lacanian. Thomas preia conceptul de imagine-oglindă și noțiunea complexă de iluzie speculară, pe care o definește drept o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pământuri și așează pe romani în Dacia Inferioară, iar în cetăți pune căpetenii, domini, din care se trag până astăzi, în amândouă aceste țări, domnii, dar numai numele le-a rămas sub cruda tiranie turcească. (246) Mircea Eliade notează în Meșterul Manole o concluzie pe care și istoriografia, și imaginarul medieval românesc o confirmă, și anume că în orice cultură există un mit central care o reprezintă și care se găsește în toate marile sale creații (43). Dintr-o istorie trăită
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rându-i, de către Scaunul Pontifical, "atlet al lui Christos", este, în scrisorile trimise puterilor europene, și autorul jurământului de credință și de jertfă de sine pentru legea creștină, cu valențe aproape mitice − considerat de aceea extrem de sugestiv și de Eliade (Meșterul Manole 30-31). Ștefan nu dorea să realizeze prin programul său o preluare pasivă a moștenirii bizantine, ci viza chiar refacerea imperiului creștin din orient și, de aceea, reluarea concertată de către toate puterile europene a cruciadei împotriva musulmanilor, după ce el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Obrociri de zile, Cărți de visuri, Oglinda norocului etc). Eliade identifica în ele, stabilindu-i suprarealului o sorginte mitologică, urmele unei cosmogonii și ale unor tehnici arhaice cu valoare antropologică, reținute ulterior în imaginarul medieval ("Cărțile populare în literatura română". Meșterul Manole 151-65). Dintre scrierile de prevestire, cărțile cu conținut astrologic se bucurau, probabil, de cel mai numeros public, deoarece ele satisfac o nevoie ancestrală a omului de a-și cunoaște destinul pentru a-l schimba (Visele lui Mamer și Proorocirea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Dimensiunea umană a istoriei. Direcții în istoria mentalităților. București: Meridiane, 1986. ---. Histoire de la pensée et des mentalités politiques européennes. București: Tipografia Universității București, 1998. Efremov, Alexandru. Icoane românești. București: Meridiane, 2003. Eliade, Mircea. Sacrul și profanul. București: Humanitas, 1992 [1965] ---. Meșterul Manole. Iași: Junimea, 1992. ---. Imagini și simboluri. București: Humanitas, 1994. [1952] ---. Încercarea labirintului. Cluj-Napoca: Dacia, 1990. [1978] ---. Comentarii la legenda Meșterului Manole. București: Humanitas, 2004. [1943] Evdochimov, Paul. Arta icoanei. O teologie a frumuseții. București: Meridiane, 1992. [1981] Ferluga, Jarlan
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Universității București, 1998. Efremov, Alexandru. Icoane românești. București: Meridiane, 2003. Eliade, Mircea. Sacrul și profanul. București: Humanitas, 1992 [1965] ---. Meșterul Manole. Iași: Junimea, 1992. ---. Imagini și simboluri. București: Humanitas, 1994. [1952] ---. Încercarea labirintului. Cluj-Napoca: Dacia, 1990. [1978] ---. Comentarii la legenda Meșterului Manole. București: Humanitas, 2004. [1943] Evdochimov, Paul. Arta icoanei. O teologie a frumuseții. București: Meridiane, 1992. [1981] Ferluga, Jarlan. Bisanzio. Societa e stato. Milano: Sansoni, 1974. Ferraris, Maurizio. L'Immaginazione. Bologna: Il Mulino, 1996. Flandrois, Isabelle. L'institution de Prince
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ornamentele tradiționale, precum și ale creației populare din diferite genuri; produse și servicii cu valoare artistică dar și utilitara, adaptată la cerințele vieții moderne, dar care păstrează specificul execuției manuale. ... c) Produsele de artă populară sunt produsele realizate de creatorii și meșterii populari, care păstrează caracterul autentic și specificul etnic al zonei sau centrului respectiv. ... 4. Beneficiari eligibili 4.1. Sunt beneficiari eligibili în cadrul Programului, persoanele juridice sau persoanele fizice care se încadrează la data solicitării în una din următoarele categorii: a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176785_a_178114]
-
spațio-temporale În alte feluri profunde. Fostul Walter J. Ong ne reamintește că, deoarece În culturile orale cunoștiințele erau transmise de la persoană la persoană, povestitul și proverbele aveau un rol important. Cunoștințele și abilitățile treceau de la părinți la copii și de la meșter la ucenic, pe cale orală. Foarte rar acestea erau păstrate În formă scrisă. Deoarece comunicarea se făcea pe cale orală, era necesar ca vorbitorii și ascultătorii să fie În imediata apropiere unii față de alții. Culturile orale sunt, prin Însăși natura lor, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
producție și timpul necesar pentru a le produce. Noul model de producție era mai apt să asigure satisfacerea cererii din ce În ce mai ridicate din partea consumatorilor 3. Noua metodă de a face afaceri a avut un alt efect mai profund. În cadrul sistemului breslelor, meșterii și lucrătorii erau proprietarii uneltelor de care se foloseau, ceea ce le oferea controlul asupra producției. Noua clasă de comercianți independenți a Început să „ia În posesie directă producția”, furnizând uneltele și mașinile folosite de forța de muncă rurală 4. Meșteșugarii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unei scări valorilor perene. Exact în acești termeni care tratează neobișnuitul în obișnuit este recepționat spectacolul care-l are drept interpret protagonist pe autor, iar regizor și scenograf pe dăruitul și subtilul Dan Nasta. Luciditatea cărturărească și sensibilitatea rafinată a "meșterului" au urmărit desenul interior al celor patru personaje, dînd extensie stărilor care se succed, conducînd la dezagregarea etică, la neantizarea ființei umane a anti-eroilor din Calul verde. Este o regie "pe dinăuntru" ca să folosim o expresie a lui Arghezi, referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
talent, nu? Groparul: ... Eu nu prea am voce... Octav: Nu-i adevărat...! Hai că am putea face un duet...! O brigadă artistică... a groparilor...! Ia stai, poate n-am uitat chiar de tot să fac poezii...!(improvizează) Noi suntem gropari / meșteri de renume / facem gropi adînci / pentru-ntreaga lume.../ Mona: Da ce-i cu veselia asta de-mi vine să plîng?! Octav: Iubito, te rog nu te amesteca în lacrimile noastre...! Groparul: Ei, eu am plecat. Mona: V-am adus țigări
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
intervale mari, să publice versuri și traduceri (poeme din Paul Verlaine, R. M. Rilke, Paul Valéry, Rudyard Kypling, aforisme din Gustave Le Bon) în „Arta” (Brașov), „România literară” (aflându-se, alături de Dimitrie Stelaru, între poeții premiați de revistă în 1939), „Meșterul Manole”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” (semna Ștefan Stănescu-Buzău), „Curentul magazin”, „Claviaturi”, „Bucovina”. Din 1941 era membru al Societății Scriitorilor Români. În 1942 îi iese de sub tipar ultimul volum antum, Poemul sistemului solar. Avea în pregătire alte câteva culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
o caute. Departe, departe, săgeata domnului Moldovei se Înfipse Într-un paltin bătrân, frângându-se În două. Acolo va fi locul mânăstirii, glăsui Ștefan. Să trăiască Ștefan-vodă, răsunară glasurile oștenilor. În scurtă vreme el a strâns pe cei mai pricepuți meșter, care au zidit o mânăstire cum n-a mai fost alta. Azi, mânăstirea adăpostește mormântul marelui străbun și atrage mii și mii de excursioniști din țară și de peste hotare. Bucovina, ținut de basm, este o adevărată comoară a țării; ea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să participăm la o extrem de interesantă lecție teoretică și practică despre construcția ambarcațiunilor de pescuit și despre pescuitul Însuși pe coastele norvegiene, de altădată, și nu numai. Aici ființase cu secole În urmă o școală practică pentru ucenicii și viitorii meșteri În construirea ambarcațiunilor, școală la care veneau tineri interesați din toată Europa Centrală și de Nord. După Tinnarosen, ne-am oprit la fortul Hysnes, până de curând o bază militară activă, dezafectată Însă recent pentru că și aici vechile filosofii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se cunoaște, pentru a se confrunta cu ceilalți. Modelul acesta a fost transmis și claselor medii, este bine cunoscut faptul că pentru a deveni calfă, În secolul trecut, pentru a deprinde o meserie, tinerii trebuiau să treacă prin atelierele marilor meșteri, Învățând (furând?!) de la fiecare câte ceva. Un voiaj inițiatic Întreprind și cei doi cercetători când pătrund În spații sociale necunoscute și inaccesibile altfel, Într-o lume pe care nu o poți Înțelege decât prin relaționare și participare. A comunica și celor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
străini, folosind și pseudonimul Lis Karian. C. debutează ca poetă sub influența lui Blaga, cu versuri fără rimă și ritm (urmărind, în curgerea lor, doar o anume stare interioară), în care sunt prezente câteva figuri mitologice (Ulise, Penelopa, dar și Meșterul Manole), precum și un sentiment de resemnare melancolică în fața trecerii timpului. Există, de asemenea, o tendință vizibilă către concentrarea poeziei și condensarea lirismului, tot în manieră blagiană: „În timp ce stăm aici,/ Ca niște copaci credincioși,/ Cineva/ Mână spre pântecul cald al pământului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
Căci dacă ar fi ajuns unul, n-ar fi fost nevoie să-și împlinească mai mulți în mod reciproc insuficiența. Dar a spune că în Dumnezeu există vreo insuficiență nu e numai propriu necredinței, ci întrece orice nelegiuire. Chiar un meșter dintre oameni n-ar fi socotit desăvârșit, ci slab, dacă n-ar săvârși singur o operă, ci împreună cu mulți. Iar dacă fiecare (din zei) ar fi putut să creeze întreg universul, dar l-au creat toți împreună ca să se arate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Nu i-a dat lumii cauza existenței ei, așa cum spun aceia, ci că Dumnezeu Însuși a făcut-o: ca bun, această operă folositoare; ca înțelept, această operă prea frumoasă; ca puternic, această operă foarte mare. Moise ți-a arătat pe Meșter, Care nu numai că a intrat în ființa tuturor celor in lume, dar a și pus toate părțile ei în armonie unele cu altele și a făcut un tot armonic, corespunzător și de acord cu El”. (Sf. Vasile cel Mare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar putea face așa o clădire omenească! Dar când Dumnezeu poruncește, toate se pleacă, toate se supun voinței Lui. Să nu iscodim, dar, operele lui Dumnezeu cu mintea noastră 20 omenească, ci, povățuiți de operele Sale, să-L admirăm pe Meșter”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia II, III, în col. PSB, vol. 21, p. 42-43) „Și a zis Dumnezeu: să se facă lumină, și s-a făcut lumină (Fac. 1,3); Să se facă tărie (Fac., 1
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia a VI-a, II, în PSB, vol. 17, p. 133) „Ce cuvânt va fi îndestulător, ce auz va putea cuprinde, ce timp ne va ajunge să spunem și să istorisim toate minunile Marelui Meșter?” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia a IX a, III, în PSB, vol. 17, p. 174) „Iudeii, nemaiavând ce să spună, spun că multe sunt persoanele cărora Dumnezeu le-a adresat cuvânt; ei spun: Îngerilor, care stau în jurul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trebuie să credem că la temelia tuturor lucrurilor existente zace câte un temei rațional și creator chiar dacă acesta întrece cu mult puterea noastră de înțelegere”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Cuvânt apologetic la Hexaimeron, în PSB, vol. 30, p. 97) „... Dumnezeu, Meșterul Cel desăvârșit al tuturor, s-a folosit de Puterea proprie și atotfăcătoare, adică de Fiul, spre tot ce era de făcut: Căci toate printr-Însul s-au făcut și fără de El nimic nu s-a făcut (In. 1, 3). Prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îngerul i-a spus: Vrei să știi? Duhul Sfânt se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri (Lc. 1, 35). Dar în ce chip a fost cu Ea și puțin mai târziu din Ea? După cum un meșter face un vas prea bun și prea frumos când găsește un material foarte bun, tot astfel și Hristos, când a găsit sfânt, și trupul, și sufletul Fecioarei, Și-a făcut Lui Templu 51 însuflețit, plăsmuind Omul din Fecioară, în chipul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a proorocilor. Ai văzut temelie și temelie; una a proorocilor, cealaltă a apostolilor, așezată deasupra celeilalte. Și, într-adevăr, e de mirare că n-au venit apostolii după prooroci îndată, ci după multă curgere de vreme. Pentru ce? Zidarii cei meșteri fac tot așa. După ce-au pus temelia, nu încep îndată clădirea, pentru ca nu cumva, fiind zidăria temeliei proaspătă și slabă, să nu poată ține greutatea zidurilor. De aceea lasă vreme îndelungată să se întărească pietrele temeliei; când văd că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]