6,144 matches
-
toate?” (,,Alte Întrebări”). Nu plac poemele ,,demonstrative” (gen Haiku ori Gerunzii) pentru că se lasă apăsate de o ,,teza” anume sau de meșteșug. ,,Ironiile plecării” poate fi placă turnanta a scrisului Alinei Tăcu; poezia să câștiga aici mult prin glisarea spre metafizic și, În același timp, deschide o cale nouă spre o altă specie, putin reprezentată În literatura noastră contemporană. Cele câteva poeme În proza (numite, prudent, ,,Eseu 1”, ,,Eseu 2”, ,,Alta scurtă constatare”, ,,Despre vise”, „Mitologie”, „Propunere”, „Dorința”) mă fac să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a determinat orientarea educației de la un intelectualism abstract și pur livresc, la un proces de dezvoltare și adâncire a personalității umane, prin receptarea bunurilor culturale și pregătirea pentru creație. În același timp însă, ei i se poate reproșa caracterul idealist, metafizic, întrucât pornește de la ideea existenței în om a unor tendințe native după valorile culturii, orientate în mod preponderent spre bunurile spirituale. În fine, în special la începuturile sale, pedagogia culturii se situează pe o poziție atemporală, fără o raportare la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în nevoia de a se întocmi planuri model, care să varieze cu școala, cu clasa, materia și caracterul lecției.” Despre profesia de dascăl și misia acestuia, Bârsănescu formulează câteva expresii devenite simbol în discursul pedagogic: cel ce deține o ,,bază metafizică a profesiunii de dascăl”, ,,a fi dascăl echivalează cu a sta în serviciul unei trebuințe eterne” sau ,,funcția de învățător e o funcție originară a tuturor societăților umane”. Dimitrie Gusti (1880-1955), de formație sociolog, poate fi considerat fondatorul sociologiei educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și Reformă Socială, precum și de la revista ,,Sociologia românească”. D. Gusti poate fi asimilat drept creatorul școlii sociologice românești, fiind promotorul anchetelor sociologice de teren și al studiilor monografice complexe. Sociologia pedagogică a lui Gusti nu debutează de la idealuri și scopuri metafizice, ci de la realități concrete, investigate cu metode cât mai precise și obiective, prin care sociologul pătrundea în sistemul social de ansamblu pe unități sociale distincte, metoda sa de cercetare fiind cea monografică. O astfel de metodă pare originală în opinia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
manieră de abordare, pedagogia modernă a esenței, abordează personalitatea umană dincolo de primele trei nivele ale ființei individuale - nivelul psihobiologic, nivelul social și nivelul cultural, investigând ,,adevărata educație care se referă la cea de-a patra treaptă a ființei individuale, treapta metafizică”. În legătură cu pedagogia esenței umane avem în vedere opțiunile pedagogice personaliste, pedagogia existențialistă, fenomenologică etc. Soluționarea conflictului dintre esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ale epocii și a militat pentru scrierea fonetică. Manifestînd atenție pentru formă și pentru ordinea argumentativă, acest critic se remarcă printr-o structură eficientă a frazei și prin claritate în expunere, calități deprinse din studiul logicii formale și al dezbaterilor metafizice și verificate prin exercițiul îndelungat al conferințelor universitare și al oratoriei parlamentare. În ceea ce privește ortografia, Maiorescu a avut perspicacitatea de a prelua de la specialiști, în special de la Aron Pumnul, ideile cele mai valoroase, iar, atunci cînd a avut idei proprii, precum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
face ceva, prinsă între ziduri înăbușitoare, strâmte, întunecoase, ea își afirmă urâtul incurabil : Nu este niciun leac împotriva acestei plictiseli, acestei ostenite pustietăți (II 3). Agamemnon o găsește pradă unui rău nedefinit (Mi-e rău... inima bolnavă - II 6), aproape metafizic (O ține în mână un zeu și o strânge - II 6). El e frapat de aspectul nesănătos al soției sale (Totdeauna are cearcăne negre sub ochi și pete vinete ? - II 8), înfățișare maladivă accentuată după închiderea ei în temniță (s-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ordine enigmatică tăinuită în dezordinea absurdului. Piere sensul și de fapt piere tragicul. Destinul decade la o farsă perversă și încetează de a fi o lipsă de sens a lumii (care e sensul acestei lipse ?), o imoralitate, un Rău fundamental, metafizic, împlântat în ordinea universală. Nesatisfăcut de un deznodământ care dizolvă tragicul, criticul propune o altă desfășurare a evenimentelor. După părerea lui, cererea zeilor ca Oedip să ucidă din nou ar trebui să fie motivată, iar nu arbitrară : ar fi de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un element de identitate națională respectat, fiind o componentă a culturii populare; poporul american nu s-a trezit cu ea impusă, ci a participat la crearea sa așa cum a participat și la Războiul de Independență: "la început în sens formal, metafizic, menționat într-un Preambul revoluționar ce deschide un document în multe privințe conservator. Dar apoi, și ca actor principal al schimbării constituționale"25. Impactul major al "constituționalismului american" nu a fost unul direct, în care instituțiile americane să fi fost
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a" a Eticii Nicomahice, care spune că legile există doar pentru a proteja drepturile cu care ființa umană este înzestrată. Așa a luat naștere teoria dreptului natural din care a evoluat, în modernitate, teoria drepturilor fundamentale ale omului. "Esența ei metafizică provoacă speculația, anvergura ei spirituală implică invocarea absolutului, măreția ei morală impune responsabilitate intelectuală; cum să nu fie atractivă o asemenea cale?"3. Aceasta face ca această teorie a drepturilor fundamentale ale omului să aibă un așa succes și, în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
agnosticism sau ateism), nu doar față de diversele confesiuni religioase "rezonabile" ale acestora 6. De ce este, însă, imperativ ca o constituție să fie neutră față de toate concepțiile sau atitudinile "rezonabile" în ceea ce privește religia (și, în general, față de toate concepțiile morale, filosofice sau metafizice rezonabile) împărtășite de cetățenii săi? De ce o constituție care privilegiază vreuna sau mai multe dintre concepțiile religioase, morale sau metafizice "rezonabile" împărtășite de cetățenii săi este, pe acest temei, o constituție ilegitimă? Am prezentat pe larg principalele argumente care oferă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să fie neutră față de toate concepțiile sau atitudinile "rezonabile" în ceea ce privește religia (și, în general, față de toate concepțiile morale, filosofice sau metafizice rezonabile) împărtășite de cetățenii săi? De ce o constituție care privilegiază vreuna sau mai multe dintre concepțiile religioase, morale sau metafizice "rezonabile" împărtășite de cetățenii săi este, pe acest temei, o constituție ilegitimă? Am prezentat pe larg principalele argumente care oferă un răspuns la această întrebare cu o altă ocazie 7. În aceste condiții, aici mă voi mulțumi să rezum doar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
voi mulțumi să rezum doar ceea ce consider a reprezenta principalul argument ce susține imperativul neutralității. În esență, o constituție trebuie să fie neutră față de toate concepțiile sau atitudinile "rezonabile" în ceea ce privește religia și, în general, față de toate concepțiile morale, filosofice sau metafizice rezonabile împărtășite de cetățenii săi pentru că numai o constituție neutră este în acord cu dezideratul organizării și guvernării societății potrivit exigențelor unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Într-o societate liberă, cetățenii se află, în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cu dezideratul organizării și guvernării societății potrivit exigențelor unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Într-o societate liberă, cetățenii se află, în mod inevitabil, în dezacord în privința celei mai adecvate concepții religioase, morale, filosofice sau "metafizice" (fiind, totodată, îndreptățiți din punct de vedere rațional și epistemic să fie în dezacord în această chestiune). Or, într-o societate liberă și echitabilă, o constituție trebuie să poată fi justificată rațional tuturor (și nu doar majorității) cetățenilor ei rezonabili
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
lui, printre paturile bolnavilor expuse la soare, se vedeau infirmierele care se foiau pentru preparativele de seară. Ocoli marea clădire, în curtea căreia câțiva manutanțieri se odihneau fumând o țigară, și ajunse în micul port. Aproape de cheiul măturat de plictisul metafizic al betonului răscopt la soare, o mică navă ruginită putrezea în apa cu luciri grase, de carburant. Cele două santinele care marcau începutul zonei priveau buimace Dumnezeu știe ce, poate apele dulci ale fluviului care, după ce traversaseră estuarul, înaintau în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
îndepărtează și ei de îndrăznelile avangardiste ale tinereții, cum sînt André Derain devenit aproape clasic în naturile sale moarte și în nuduri, Raoul Dufy, spaniolul Juan Gris, italienii Giorgio Morandi și Giorgio De Chirico, acesta din urmă trecînd de la "pictura metafizică" la o atitudine extrem de critică la adresa curentelor picturii contemporane, atitudine exprimată în textul publicat în 1919 sub titlul Il ritorno al mestiere (Reîntoarcerea la meserie), a cărui primă frază reprezintă un adevărat manifest: Pictor classicus sum ("Eu sînt un pictor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
să aflăm încă din tainele nepătrunse sau neînțelese ale Iașului dintotdeauna. Similitudinile conexiunilor pe subiecte atât de diferite aparent (întâlnite în Eseuri) îmi par nu numai frapante, îmi par chiar ciudate prin nuanțele, accentele, asemănările care se repetă istoric și metafizic, într-o filozofie agreată la rând de antici, renascentiști, clasici și moderni. Oare gândurile trăiesc, mor, reînvie, se transmit miraculos și se regăsesc din veac în veac sau la răspântia lor? De ce prin ochii și mintea lui Montaigne? Iașul ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ca pe un "palimpsest recuperat", cum spune poetul. Altfel precizat, verbul e scos din starea de somnolență, e pus să provoace gândirea și polemica, să gloseze despre plăcerea sentimentului de înălțare pulsând când liric și epic, când dramatic. Sub bolta metafizică se întâmplă insemnele devenirii și continuității, de unde, poate, reflexivitatea, profundul cântec al inimii și momentele de relevanță impunătoare, răsărituri de metafore proiectate pe fundalul istoric al Cetății. O biografie culturală a Iașului, văzută prin oglinzile reflectante ale Bibliopolisului, stare privilegiată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
rămân memorii, confesiuni, amintiri, descrieri, însemnări meditative, iscoditoare, sentimentale, grave, cu frământări sufletești, înclinate spre ascunzișuri umane sau exteriorizate în diverse maniere, prin artă semnele fixate în edificii de genul bronzului de Paciurea, albastrului special al lui Bălașa sau geometria metafizică a lui E. Tăutu capătă altă semnificație și altă rezonanță. Brâncuși afirmase undeva că "am muncit atât de mult, am cioplit atât de mult, încât din sutele, miile, infinitele forme, am reușit să dau la suprafață forma pură care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
strâns legat de experiența umanistă a celor care duc mai departe noema în formă deplină și revelatoare pentru viața noastră culturală, de azi și de mâine. Eu cred că Iașul are asemenea oameni înzestrați și dăruiți actului de spirit și metafizic. În lumea modernă cultura este înlocuitorul sentimentului de inutilitate, de deznădejde și imoral, ea poate să-și protejeze indivizii și să-i conducă mai bine spre descifrarea sensului sintagmei parafrazate: cerul deasupra lor și cultura din ei. DE LA MUZEUL DE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
încăpere, aleargă după raza de soare strecurată printre jaluzelele lăsate. El încerca să prindă în pumn dâra luminoasă care plutea prin aer. Spre mirarea lui nevinovată, raza aurie nu se lăsa prinsă. De ce frumosul și binele, mult timp considerate realități metafizice, s-au reîntors în lăuntrul nostru? Întreaga poezie a naturii nu se află în noi? Îndrăznesc să spun că frumosul este un anumit tip de plăcere, legat de viață. Artistul caută aparența și se complace în ea. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și iese lumina... Deschizând-o, crede că ceva se înveșnicește undeva, acolo Sus, un ceva transmisibil pe pământ, un ceva care revigorează binele, adevărul, frumosul. Dincolo de cuvinte, principii și concepte credem că sufletul ieșean, și cel moldav în general, vibrează metafizic, se umple de densitate existențială, astfel renasc iluziile, speranțele, devenirile culturale. Și mai credem că răbojul 15 (cele 15 ediții) e ca un portal de trecere spre tărâmul celei de a doua tinerețe și tot așa mai departe... Alături de scriitorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a existat permanent, nimeni nu-l contestă. Apelul rousseauist le retour à la nature a fost ca o revelație, după cum reflecțiile novalisiene sau reveriile eminesciene n-au rămas fără ecou. După Mircea Eliade, urcușul pe munte avea un vechi suport metafizic, ca o aspirație ascensională spre sublimul spirit. Dacă grandoarea mării e de nuanță spațială, grandoarea pădurii și a muntelui e de nuanță temporală, cu tendință de reintegrare în timpul mitic. Copacul și omul au corespondențe tainice. De la vizual și auditiv sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
starea de vitalitate și frenezie curgătoare la cea de ușoară trecere în neființa neantului, cu un adânc și dureros efect nostalgic. Cu toții rămânem doar cu imperceptibilul foșnet al crengilor intrate în doliu. Ce lecție de tristețe demnă și ce model metafizic de integrare în circuitul vieții! Sau răspunsurile poeziei pot fi atât de criptice încât parcă vin de undeva dintre tainele textului ermetic sau din sensibilitatea care vibrează în fața faptelor de viață sau poate din emoția lirică rezultată din înfiorarea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de a regenera multiple stări. Putem fi veseli dimineața, triști la amiază, obosiți și chiar nefericiți seara. Există un soare al clipei, al zilei, al anotimpului. Ieșeanul îl caută, sedus de puterea-i copleșitoare, mai ales pe cel al luminii, metafizic strecurată în toată ființa lui. ZILE DE MAI Zile lirice născute parcă din lumina dimineților diamantine, din gingășia culorilor florale, petale ușor tremurate de vântul proaspăt de primăvară. Strălucesc frunzele fragede ale teilor, mirându-se și ele în aerul impregnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]