6,725 matches
-
firesc, sau de-a dreptul încarcerați în acel orizont al neputinței metodologice de a înainta către adevăr, având însă, nefiresc, o puternică senzație de certitudine asupra diverselor lucruri, primul dintre acestea fiind tocmai "ființa" noastră. Din perspectiva acreditărilor filosofice contemporane, mirările cu miză metodologică, așa cum sunt și cele de mai sus, reprezintă simptomul unei deficiențe "discursive". Doar expozeurile metodologice încărcate de certitudine constituie, pentru cei mai mulți dintre noi, semnele directe ale puterii de a filosofa (sau de a face filosofie). Cu toate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
le preda domnul profesor Mustață. Prin extraordinarul său talent oratoric, profesorul Mustață te determina să devii adeptul teoriei pe care o expunea, ca apoi să renunți de îndată la aceasta pe măsură ce trecea la prezentarea următoarei teorii. Nici nu-i de mirare că, din acest motiv, disciplina de Evoluționism era un fel de piatră de încercare, studenții neputându-se hotărî care dintre teoriile evoluționiste predate este totuși „cea bună”. Nu pot să uit cursul festiv de la terminarea facultății, prin care domnul profesor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
motive personale, să i se prelungească misiunea în Portugalia cu un an și că cererea i-a fost aprobată; pe de altă parte, s-a ivit nevoia urgentă de a numi un ambasador în Uruguay. Nu mică mi-a fost mirarea, dar după ce am epuizat timpul de reflecție ce mi s-a acordat, am acceptat numirea într-un post care a fost ocupat în trecut de câteva dintre personalitățile marcante ale diplomației israeliene, în frunte cu Yacov Tzur și Arie Eshel
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
funcțiuni permitea comunității să evalueze vocea candidatului, erudiția și retorica acestuia. Tata avea o voce plăcută, cunoștea în profunzime comorile culturii iudaice, era un orator redutabil și, pe deasupra, era și ceea ce se numește un bărbat frumos, așa că nu e de mirare că a câștigat cu unanimitate de voturi competiția față de candidații rivali pentru funcția de Prim-Rabin al orașului și al regiunii dependente, din punct de vedere comunitar evreiesc, de Beiuș. Aveam aproape trei ani când ne-am mutat la Beiuș
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
încă și încă o dată. Mă rog Ție, Doamne, să aperi alți copii de ceea ce noi nu mai putem uita! Tovarăși de viață O ploaie rece ca gheața chinuia de vreo două zile toată suflarea din lungul Prutului. Era și de mirare ca în luna august să fie așa un frig de să-ți intre reumatismul în oase și să aprinzi focul în toiul verii ca să te încălzești puțin. Oameni și animale sufereau deopotrivă și deveneau lehămețite de viață. Unde a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aici. Cum? Se putea veni pînă aici? Da, roată. Au mai fost mașini pe aici, m-au adus pe mine. Moș Cazacioc era curat ca un ou roșu și pe sub cămașa albă ca neaua, foșneau niște mușchi de mai mare mirarea. Pe o masă, pregătită din timp, erau tot felul de bunătăți și o cană cu vin roșu. Eu nu beau, sare nepotul, sînt cu mașina. Dar eu beau, spune Cazacioc vesel. Vîntul mîngîia dealul lui Cazacioc și de jur împrejur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Cumpără tata, tot ce vreți, tot ce doriți. Eu aș zice să dormim aici, intervine soția. Ne ajung 550 km pe căldura asta! Dacă vom găsi ceva bun..., desigur, dar prefer Sefrou, la Mihai. Taza 5 km, strigăm în cor. Mirarea nu mai are limite. Nu se vede încă nimic. Taza 0 km, în sfîrșit. Ne uităm în jur. Țipenie de om, zare de casă, pustiu cît vezi cu ochii. Opresc mașina, ne uităm înspre toate cele patru puncte cardinale, căutăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aceste încăperi, scări și nișe care se situau la înălțimi diferite și care nu respectau decît legea utilității maxime. Cu certitudine că unele comodități au fost create de-a lungul timpului, iar unele "secrete" au fost create în funcție de vremuri. A mirare era însă un staul pe care un izvor, un firișor de apă, îl traversa în liniște. Aici era și dormitorul întregii familii. Cu animalele la un loc era mai cald și mai economic în vremurile geroase. Evident că se curăța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și chiar obiecte se pot desluși! Vinzi tabloul ăsta? Da, dar numai dacă descoperiți adevăratul titlu. Din nou privesc atent femeia care îmi face din ochi. Parcă din aburii de culoare albăstruie citesc "una puta"*. Ochii mi se dilată a mirare. Ei? întreabă încornoratul. Nu știu povestea..., dar a fost și încă este a ta. Așa ceva nu se vinde. Mă îndrept spre ieșire. Pictorul mă conduce curtenitor, la braț, familiar. Sînteți unicul care... Veghe patriotică Domnul Gecer Guerra López are locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru finul meu Cînd am citit că finuțul meu mă face ipochimen, am simțit o enormă supărare în "organism" și am luat drumul spre Havana Veche. De inimă rea, vorbeam singur pe stradă și lumea se uita la mine cu mirare. Drumul meu s-a oprit la un sacerdot consacrat zeului (orisha) Baba-Lú-Ayé, cel care repară la om infirmitățile trupești și sufletești. Preotul mă primește cu mult interes și mă ascultă cu atenție. Nu prea înțelege chiar tot ce-i spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
istoriei, călătoriile erau lungi, chinuitoare și riscante. Dar oamenii își făceau viața lor, odată ajunși acolo. Familia, prietenii, țara, erau îndepărtate himere care le bîntuiau gîndurile obsesiv, dar, deși chinuitoare, erau totuși suportabile, adică omul nu murea din asta. A mirare este adaptabilitatea omului la condițiile de climă. În Cuba este cald și nu prea, dar umiditatea pune capac. Europeanul însă bea apă, nădușește, și trăiește bine merçi. Ce să alegi oare între o iarnă cumplită și o nădușeală permanentă? Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
răposatul Vasilie (Lupu) voievod...cu o casă...unde sunt acum, pe acel loc, școala și baia, aproape de heleșteul Bahluiului, pe care le-a dat Vasilie voievod la sfânta sa mănăstire a celor Trei Sfinți, cu tot venitul.” - Nu-i de mirare, mărite Spirit, faptul că aproape toți domnii ce au urmat după Vasile Lupu au dat zapise de scutire de toate angheriile pentru oamenii care lucrau la feredeu (butucari, bărbieri, și alte feluri de slugi). - Mănăstirea Trei Sfetite a mai primit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care se vede tot ce se găsește în jurul dealului Cetățuii. Să intrăm în biserică, dragule. Înainte, însă, s-o privim atent pe dinafară. Cărei biserici îi seamănă? - Pare o copie sobră a Trei Sfetitelor, mărite Spirit.Nici nu-i de mirare dacă luăm în seamă faptul că Gheorghe Duca voievod, după cum spune Virgil Drăghiceanu: „Din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire domnia acestui voievod.” Am intrat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a vândut satul Căpotești „cum au mai petrecut și altele mai toate de la sfânta mănăstire.” Cu alte cuvinte, egumenul a făcut ce a vrut cu averea mănăstirii, fără să-l întrebe nimeni. Frumos, n-am ce spune!... - Nu-i de mirare, dragule. Si cred că nu mă înșel dacă spun că am mai întâlnit noi asemenea fapte și în alte mănăstiri. - Din câte zapise am citit și mi le-ai arătat până acum, mărite Spirit, nu am întâlnit cuvântul „țăran”. L-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievod - „case domnești”, iar morile au ajuns din nou ale mănăstirii, repetându-se schimbul ca în vremea lui Duca Vodă. - Apoi, prietene, într-o sută de ani multe domnii au fost și fieștecare cu ale ei. Așa că nu-i de mirare...O trebușoară mai aparte este existența poslușnicilor în viața mănăstirii Barnovschi. La 24 ian. 1693 (7201), Constantin Cantemir voievod vorbește despre aceștia: „Si iarăși am dat svinei mănăstiri a răpăosatului Barnovschie vodă de aicea, de târgu de Iași, unde iaste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de mai multe boli, a mers cu părinții, frații săi, surorile sale, de s-au închinat, și au băut apa sfințită din fântâna cerută a fi făcută, de acel „Moșneag”, vindecându-se și lăudând pe Dumnezeu. Mare le-a fost mirarea, dar și încrederea, când din nenorocire, copilul Ionel, devenind student în anul I la Facultatea de farmacie veterinară, a murit lovit de un cal, așa cum a proorocit „Moșneagul” că se va-ntâmpla. Moartea lui Ionel s-a produs în anul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
stației de amplificare etc.) Nu poți să nu te gândești că toate acestea sunt, între altele, și efectul unei secularizări neinteligente, propagandistice, incapabile să-și evalueze matur efectele. Se vorbește cu atâta incult parapon despre religie, încât nu e de mirare că tot ce ține de sfera ei amenință să sucombe în barbarie comportamentală și ignoranță. E drept, nici slujitorii Bisericii nu par pregătiți să reacționeze adecvat. Învățământul religios e practicat, adesea, la un nivel inadmisibil, cu accente rudimentar apologetice, ridicol
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
meu este boier, că mi-a luat elicopter!“, „Sunt bărbat de calitate, super-calitate. La mine gândește capul și câștig banii cu sacul“. Asaltați, clipă de clipă, cu voie sau fără voie, de asemenea ingeniozități erotice, comerciale, metafizice, nu e de mirare că ne degradăm vesel, cu mic, cu mare, ratăm bacalaureatul, încurcăm economia de piață, gândim politicul ca pe o huiduială de stadion, facem rating unor emisiuni și unor ziare de birt, vorbim româna ca pe o limbă străină, ne realizăm
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un posibil amestec aici al Rusiei, prin intermediul ortodoxiei, cu urmări nefaste asupra stăpânirii habsburgice în zonă. În noile condiții generate de subordonarea bisericii ortodoxe bucovinene față de Mitropolia Carlovițului, ceea ce presupunea luarea unor măsuri de armonizare și uniformizare, nu este de mirare că lui Balș, după ce și-a preluat la Viena postul de concepist, Consiliul Aulic de Război, în conformitate cu hotărârea împăratului, i-a trasat drept primă sarcină de serviciu traducerea urgentă a Regulamentului iliric 94 în limba română, pentru a fi folosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vieții în societate. Saturnaliile și celebrarea medievală a Crăciunului nu conțin rațiunea ultimă a unui ritual altminteri inexplicabil și lipsit de semnificație, dar ele furnizează un material comparativ util pentru degajarea sensului profund al unor instituții recurente. Nu e de mirare că aspectele necreștine ale sărbătorii Crăciunului seamănă cu Saturnaliile, de vreme ce avem motive întemeiate să presupunem că Biserica a stabilit data nașterii lui Iisus pe 25 decembrie (în loc de martie sau ianuarie) pentru a substitui comemorarea sa sărbătorilor păgîne care se desfășurau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
vânt, pe Don Quijote; mai degrabă acela ar fi Încălecat „calul bălan“ al lui Creangă, pentru a se „delecta“ cu „sfântul Neculai“... Dar, calul și-a spălat obrazul, purtându-l În luptă pe sfântul Gheorghe. Cu așa palmares, nu e de mirare că a urcat pe soclu laolaltă cu atâtea celebrități, făcând de prisos orice pledoarie. Prin meritele sale, trecute și viitoare, după ce a cucerit spațiul propriu direct lui, uscatul - cel puțin pe acela euro-asiatic, leagănul lui - și, mai apoi, folosindu-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o zi bună, am café. Am să văd pe urmă și câte mucuri se vor aduna. Cu condiția ca ventilatorul să dovedească fumul... Discuția se prelungește, căci caseta e nouă. Și, la un astfel de subiect, nici nu-i de mirare: e o problemă mai mult decât sentimentală, ținând de sufletul unui popor, care se agață de un simbol. Poate fi regenerat teiul sfânt? Al lui Eminescu? Voi vedea pe urmă, după fonotecare, ce-or să devină „bucatele“ așezate pe „masă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de trăit, au făcut-o de vreo zece ori mai multe. Care au plătit cu moartea - ca specie - faptul că „croiala“ Încercată de Natură s’a demodat de la o vreme. Sau că a fost „demodată“ de la Început. Nu-i de mirare: Natura are la dispoziție un laborator la fel de vast cât Universul, dar În care experimentează cu ochii Închiși, constatând doar urmările, dintre care alege cine sau ce va urma calea. Una care se cheamă tot cu „E“, evoluția, adică schimbarea continuă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am atunci la ndemână». După două ceasuri vine Ion și mai trist : - «Măi Gheo, am făcut cum ai zis tu, i-am dat Verde de Paris și mi-o răposat vaca pe loc, drăguța». - «D’apoi nici nu-i de mirare, că și eu cu a mea tot așe s-o întâmplat?» Soacra Intră Gheorghe în curte la Ion, și-i cere îngăduința să scoată din fântâna lui o găleată de apă. Ceea ce Ion îi permite fără nicio rezervă. După numai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o încăpere în alta, în dormitor, în hol, în baie. Era curat, ordine, dar ce ne-a plăcut foarte mult a fost balconul care împrejmuia apartamentul. Când am deschis geamantanele să ne aranjăm lucurile în dulap, mare ne-a fost mirarea că toate erau ude. ─ Janeta, ce-ai făcut cu geamantanul meu?căutam să arunc vina pe fată, deși sinceră fiind îmi dădeam seama că nu ea este răspunzătoare. Ce să fac? Te-am ajutat să-l duci. Uite! Toate sunt
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]