6,003 matches
-
se pot înlocui imediat toți jidanii?” Răspunsul l-a dat el însuși: „Problemele de stat se rezolvă pe rând. Întocmai ca în jocul de șah”. La începutul lui ianuarie 1941, Antonescu a înțeles că legionarii nu mai acționau în virtutea intereselor naționalismului român. La 14 ianuarie, Antonescu a avut o întrevedere în Germania cu Hitler cu scopul de a se asigura de sprijinul Berlinului și cu acea ocazie Hitler a insinuat că Antonescu va fi nevoit să înlăture pe cei ce nu
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
i s-au mai atribuit și alte simboluri, în concordanță cu ideea sa de bază. Astfel, s-a încercat realizarea unei paralele între rock-ul de dinainte și cel actual, cel din urmă fiind deseori asociat cu consumul de droguri, naționalismul exagerat și fanatismul: Întreaga creație era concepută ca o istorie în care urmau să se îmbine perfect imaginile, textele și muzica. Deși au reușit să scoată un disc în 1981, membrii de pe atunci ai formației Transsylvania Phoenix au fost nevoiți
Empire of Vampires (opera) () [Corola-website/Science/305780_a_307109]
-
flamanzii și britanicii. Germanii au fost proclamați de Rosenberg ca rasă superioară nordică, rasa supremă a rasei supreme. Rosenberg a schimbat politica rasistă nazistă de-a lungul anilor, dar ideologia sa a fost întotdeauna bazată pe principiile de supremație germană, naționalism german extremist și antisemitism dur. Atitudinea lui Rosenberg față de slavii din estul Europei era mai neclară. Mulți naziști, chiar și Hitler însuși, considera slavii a face parte dintr-o rasă inferioară menită a fi subjugată, dar Rosenberg a sugerat că
Alfred Rosenberg () [Corola-website/Science/305919_a_307248]
-
Hitler planul său de organizare a teritoriilor cucerite din Est, sugerând crearea de noi districte administrative, pentru a înlocui fostele teritorii controlate de sovietici cu noi Reichskommisariate. Acestea urmau să fie: Aceste gen de acțiuni erau intenționate de a încuraja naționalismul non-rusesc și de a promova interese germane pentru beneficiul generațiilor ariene din viitor, în concordanță cu planurile geopolitice "Lebensraum im Osten" ("Spații vitale la est"). Acestea urmau să creeze o zonă tampon împotriva expansionismului sovietic preparând eradicarea totală a comunismului
Alfred Rosenberg () [Corola-website/Science/305919_a_307248]
-
militare, concesii economice în Germania, și norocul ca evenimente mai mari în timpul războiului întârziat o invazie. Încercările partidul nazist de a provoca un Anschluss cu Germania a eșuat lamentabil, în mare parte datorită patrimoniului multicultural al Elveției, cu un puternic naționalism, și o îndelungată tradiție a democrației directe și a libertății civile. Presa elvețiană a criticat cu fermitate cel de-al treilea Reich. Elveția a fost o bază importantă pentru spionaj de către ambele părți în conflict și de comunicații între Axă
Istoria Elveției () [Corola-website/Science/303435_a_304764]
-
și culte care amenință drepturile și libertățile comunității LGBT, care promovează discriminarea și violența împotriva acestora. Printre acestea se numără, în general, partidele politice de dreapta, care au un discurs public împotriva drepturilor și libertăților comunității LGBT și promovează homofobia, naționalismul, vechile tradiții și religia. În rând cu acestea se află organizațiile și partidele foarte mici, dar existente, de extremă dreaptă care, pe lângă cele promovate de partidele de dreapta, mai promovează violența împotriva comunității LGBT, participând la marșuri violente de stradă
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
crească, dar asemenea sanse s-au repetat doar de câteva ori de-a lungul timpului. Începând din deceniul al nouălea al secolului trecut, cum atașamentul pentru ideologia marxistă a părut că este în scădere, partidul a început să apeleze la naționalism pentru a-și legitima existența. Schimbarea de la socialism la naționalism a avut și efectul secundar, începând cu 2003, al încălzirii relațiilor cu fostul inamic, Kuomintangul. Partidul Comunist Chinez a fost fondat inițial de Chen Duxiu și Li Dazhao în Shanghai
Partidul Comunist Chinez () [Corola-website/Science/303474_a_304803]
-
ori de-a lungul timpului. Începând din deceniul al nouălea al secolului trecut, cum atașamentul pentru ideologia marxistă a părut că este în scădere, partidul a început să apeleze la naționalism pentru a-și legitima existența. Schimbarea de la socialism la naționalism a avut și efectul secundar, începând cu 2003, al încălzirii relațiilor cu fostul inamic, Kuomintangul. Partidul Comunist Chinez a fost fondat inițial de Chen Duxiu și Li Dazhao în Shanghai în 1921 ca o societate de studii și o rețea
Partidul Comunist Chinez () [Corola-website/Science/303474_a_304803]
-
destinat stabilizării leului, succes care i-ar fi putut reface capitalul politic deja foarte erodat. Eșecul de a obține acest împrumut a silit guvernul liberal condus de Vintilă Brătianu să își depună mandatul, la 3 noiembrie 1928. Liberalismul, constituționalismul și naționalismul au fost pentru Vintilă Brătianu principiile de bază ale concepției sale politice. "„Nu odată de la tribuna Parlamentului a făcut apologia spiritului liberal care a stat la baza organizării și dezvoltării României moderne, ducând-o la unire și mărire. Era totodată
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
apologia spiritului liberal care a stat la baza organizării și dezvoltării României moderne, ducând-o la unire și mărire. Era totodată cel mai aprig susținător al regimului constituțional și parlamentar”". Concepția politică a lui Vintilă Brătianu era aceea a unui naționalism integral. Considera că toate problemele de stat trebuie analizate și rezolvate prin prisma interesului național, considerat ca unică sursă de referință, indiferent de domeniu. Organizarea statului a fost una din preocupările sale constante. A studiat această posibilă viitoare organizare încă
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
acești termeni: "În România anilor '30, Sandu Tudor devenise o figură absolut insolită: după un divorț chiar violent de gândirism și de extrema dreaptă ajunse la apogeu, face Puterii o opoziție radicală de pe baricadele firavelor, pe atunci, grupări comuniste. Dezaprobă naționalismul fascist, detestă antisemitismul și socoate burghezia în general drept clasa responsabilă pentru decăderea spirituală a omului, pentru erodarea valorilor și a ierarhiilor tradiționale în folosul obezilor nevrotice ale averii." [...] Se distanțează de gândirism chiar în anii '30, de îndată ce îl percepe
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
și jurământul de credință făcut unui suzeran, o condiție fundamentală a fost apariția ideii de responsabilitate individuală. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului XIX, formarea sentimentului de identitate națională a devenit o prioritate politică a statului. Dezvoltarea naționalismului de stat a fost provocată și facilitată de procesul de urbanizare, de politicile sociale implementate de state (medicalizarea vieții sociale, educația obligatorie etc.) și de avansul tehnologic fără precedent care au provocat atragerea unui număr mai mare de indivizi în schimbul
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
de a cunoaște „sentimentele analfabeților care formau majoritatea zdrobitoare a populației mondiale înainte de secolul XX”, subliniind că nu dispunem de informații decât în privința segmentului instruit al populației și că este incorect să generalizăm de la elită la mase sau să confundăm naționalismul cu un „naționalism aristocratic”. Cu toate acestea, istoricul britanic examinează sentimentele de apartenență colectivă anterioare secolului XIX care pot fi asemănate cu "sentimentul național" sau cu "conștiința națională". După ce a dat la o parte criteriile etnice, lingvistice și religioase ca
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
sentimentele analfabeților care formau majoritatea zdrobitoare a populației mondiale înainte de secolul XX”, subliniind că nu dispunem de informații decât în privința segmentului instruit al populației și că este incorect să generalizăm de la elită la mase sau să confundăm naționalismul cu un „naționalism aristocratic”. Cu toate acestea, istoricul britanic examinează sentimentele de apartenență colectivă anterioare secolului XIX care pot fi asemănate cu "sentimentul național" sau cu "conștiința națională". După ce a dat la o parte criteriile etnice, lingvistice și religioase ca fiind puțin pertinente
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
pertinente, Hobsbawm evocă existența la anumite populații a unei „conștiințe de a aparține sau de a fi aparținut la o entitate politică durabilă” (un „proto-naționalism”) și subliniază că atunci „când există, sau când pare a exista, continuitatea dintre proto-naționalism și naționalism [...] poate foarte bine să fie o iluzie”. Prin urmare, apariția sentimentelor naționale a avut loc gradual, manifestându-se mai întâi în rândurile burgheziei intelectuale (și / sau comerciante) care, mai întâi prin intermediul cărților ei, apoi datorită ziarelor publicate în tiraje tot
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
luate din franceză (efect al faptului că de la est și de la sud de Carpați din cea de-a doua jumătate a secolului XIX și-au făcut studiile în Franța). Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului XIX, dezvoltarea naționalismului în Europa nu s-a mai produs doar ca urmare a eforturilor unor indivizi sau a unor grupuri de indivizi, ci s-a făcut ca urmare a unor strategii politice implementate de stat. Implicarea activă a statului în dezvoltarea sentimentelor
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
puțin răspândite în masele populare (cum este cazul Statelor Unite sau al Franței după 1870), cât și în cazul unor puteri imperiale care, prin dezvoltarea unor sentimente naționale, doreau să își asigure propria perenitate (este cazul politicii de dezvoltare a unui naționalism de stat în Imperiul Austro-Ungar prin maghiarizare și germanizare, rusificarea în Rusia Romanovilor sau, începând cu 1868, dezvoltarea la inițiativa puterii de stat a sentimentelor naționale în Japonia Erei Meiji). Unele tentative de a folosi naționalismul pentru a păstra existența
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
de dezvoltare a unui naționalism de stat în Imperiul Austro-Ungar prin maghiarizare și germanizare, rusificarea în Rusia Romanovilor sau, începând cu 1868, dezvoltarea la inițiativa puterii de stat a sentimentelor naționale în Japonia Erei Meiji). Unele tentative de a folosi naționalismul pentru a păstra existența unui stat pot părea machiavelice și au fost uneori pe cât de brutale, pe atât de lipsite de perspective de viitor (cum este cazul rusificarii). Adesea aceste tentative de implementare a unor sentimente naționale semănau cu politicile
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
au un prea înalt grad de diversitate internă pentru a lăsa loc ideii de origine comună a tuturor membrilor. De altfel, nici în rândul specialiștilor și nici în rândul naționaliștilor nu există consens asupra definirii termenilor de "națiune", "naționalitate" și "naționalism". Asta face ca ideologia naționalistă să fie o construcție discursivă, un fel de a vorbi care pe de o parte ne modelează felul de a gândi (pe noi înșine și pe ceilalți), iar pe de altă parte generează o suită
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
problematica națională este o parte esențială a felului în care oamenii au vorbit, gândit și acționat în ultima sută de ani, opinia publică tinde în general înspre o viziune a societății potrivit căreia identitățile colective ar fi clare și imuabile. Naționalismul s-a dezvoltat concomitent cu statul modern și a fost un element de bază al unui nou fel de a afirma legitimitatea politică a statului. Statele nou apărute în cursul secolului al XIX și la începutul secolului XX erau caracterizate
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
scopuri comune. Astfel, ideea de națiune s-a hrănit din ea însăși ducând la crearea propriei sale istorii (mitologice), a unei identități comune și colective și a unui actor colectiv: „poporul” care își impune voința. La sfârșitul secolului XX, cercetătorii naționalismului se împart în două curente principale, fiecare dintre aceste curente fiind tributar unei anumite școli de gândire și unei anumite tradiții culturale. Pe de o parte îi avem pe "primordialiști" care consideră că "națiunea" este o realitate dată, o entitate
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
diferențelor de statut și de poziție inerente diviziunii muncii, diferențe care determină ansamblul experiențelor sociale și al aspirațiilor materiale ale individului. La rândul lui, Deutsch consideră că factorul comunicațional are un rol major în modelarea sentimentului național și a formelor naționalismului deoarece apartenența la un grup social (societate, „națiune”) este un aspect complementar al comunicării sociale care constă în abilitatea indivizilor de a comunica mai eficient despre unui număr mai mare de subiecte cu membrii unui anumit grup (societate, „națiune”) decât
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
mijloace de transport, mijloace tehnologice de comunicare în masă (de la tipar la internet) etc. Cauzele variațiilor sentimentului național de la o națiune la alta sunt de găsit pe de o parte în particularitățile istorice, politice și sociale ale apariției și dezvoltării naționalismului în sânul variilor populații; pe de altă parte, respectivele cauze sunt strâns dependente de schimbarea socială. Pe lângă aflarea cauzelor și a naturii variațiilor de intensitate și de formă a sentimentului național, este esențială căutarea unor răspunsuri la întrebările care îl
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
într-o comunitate a lor, credință care le dă un sentiment de siguranță și de mândrie. Toate acestea sunt valori în sine, asociate ideii de comunitate înțeleasă în sens etnic și având un puternic impact la nivel politic. Or particularitatea naționalismului luat în sens etnic constă în faptul că asociază unui construct politic (statul suveran) o seamă de valori apolitice. Ba mai mult, în optica naționalismului etnic, identitatea politică și obligațiile politice ale unui stat își au originea într-o unitate
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
comunitate înțeleasă în sens etnic și având un puternic impact la nivel politic. Or particularitatea naționalismului luat în sens etnic constă în faptul că asociază unui construct politic (statul suveran) o seamă de valori apolitice. Ba mai mult, în optica naționalismului etnic, identitatea politică și obligațiile politice ale unui stat își au originea într-o unitate colectivă prepolitică, în națiune. Relaționarea identității politice cu identitatea națională (înțeleasă în sens etnocentric) face ca legitimitatea statului să fie judecată prin raportare la urmărirea
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]