5,767 matches
-
viață... Scenariul erotic nu mai prevede, va să zică, una din clauze: moartea. Poetul s-a decis să trăiască. Să trăiască, dar cum? Motoarele retoricii amoroase se pun În mișcare: omul iremediabil bolnav de iubire trăiește Într-un etern suspin, idolatrizînd izvorul nenorocirii lui: „Cu a cerului podoabe lata la Închipuiesc Și cu hazul firii tale nurul tău sămăluiesc.” Va să zică acesta este scopul fugii: proslăvirea ibovnicei Îndărătnice... Biblica retragere În pustiu se termină cu o nouă sămăluire... Retragere, Încă o dată, strategică sau, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
au uneltit - după toate aparențele - cu inamicii poetului. Un fragment dintr-o scrisoare lasă să se Înțeleagă că Alecu e bine informat În această direcție: „cei mai apropiați mie s-au ridicat de departe și s-au grăbit, și din nenorocire se grăbesc În a cere cu menzil sufletul meu“... Scrisorile lui Alecu dezvăluie o dramă de renaștere Într-un mediu oriental. Omul este, realmente, Înspăimîntat, umilit, fără mari speranțe de a fi salvat. Scrie prietenului și protectorului său fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la ceremonialul adresării. În disperarea cea mai neagră, el caută comparații de preț și găsește cu ușurință un stil flatant. Ca lebăda, zice el, care cîntă cu plăcere Înainte de moarte, el, sărmanul, exilatul, cîntă și scrie cu mare poftă despre nenorocirile sale. Iată (În traducerea lui N.C.) un fragment din această smerită Închinare: „Fiind Însetat și Îndemnat și dorind, domnul meu, să vă scriu cu nesăturare și să Înregistrez precum În inima mea, la fel și pe hîrtie, sau pe orice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sau pe orice alt obiect, pe care se poate scrie, numele dumneavoastră cel prea dulce și venerabil anume și zic aceasta, deoarece vă iubesc mult din obligație, și fiindcă mă Înfricoșez ca nu cumva moartea, atît de dorită, fiind salvarea nenorocirii mele, mi se va părea greu de suferit și mă va priva astăzi de această singură a mea fericire pe pămînt, adică să vă scriu, și să mă gîndesc, și să pronunț numele dumneavoastră cel dulce. Și precum lebăda cînta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obligându-l să caute "idealul" în altă parte și să se amorezeze de Mite. Acum, după moartea lui Micle, poetul ezită să o ceară pe Veronica în căsătorie, dar vrea totuși să o revadă și să-i aducă mângâiere în nenorocire. Ajuns iarăși la Iași, Eminescu trage la Creangă, vechiul prieten, de care se desparte la un moment dat, în toiul petrecerii (de bucurie, humuleșteanul încinsese un chef de pomină, ca pe vremuri), iar pașii îl duc agale, în mod fatal
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
comunele Tutova, Zorleni, Fălciu, Delești, Miclești, Dragomirești etc. susțineau că puternicul seism fusese prevestit, ba cu câteva zile, ba cu câteva ore, înainte să aibă loc, de către diferite animale. “Știam că va fi un cutremur mare, că vă fi o nenorocire” susțineau mai mulți țărani în vârstă. “Mugeau vitele, behăiau oile și lătrau câinii într-una, ore în șir, de parcă erau înebuniți, așa cum ne povesteau bunicii și părinții că s-a întâmplat în 1940, înainte de cutremurul cel mare, din luna noiembrie
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
trimisă de Dumnezeu împotriva oamenilor, pentru păcatele și necredința lor. Iar apariția unor fenomene cerești mari rare, cum ar fi eclipsele de Soare și de Lună, cometele, asteroizii și meteoriții, sunt semne și avertismente divine, prevestitoare de cataclisme și mari nenorociri: cutremure, războaie, secete, ploi abundente, călduri excesive, epidemii (ciumă, tifos exantematic) etc. Frica față de dezlănțuirea stihiilor de tot felul, neputința explicării cauzei și esenței lor, coincidența întâmplătoare a cutremurelor de pământ cu diferite fenomene cerești s-au reflectat în numeroase
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
semnul democratic al separării puterilor în stat și al exercitării diferențiate a autorității, societățile neeuropene sunt în continuare sensibile și la ipostazele simbolice și spirituale ale realităților cotidiene. De exemplu, antropologul sosit ,,să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze problemele legate de maternaj la locuitorii insulelor Bidjago din Guineea-Bissau
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
încă recunoscută juridic) au putut oferi un pașaport francez tinerelor consoarte, dintre care nu puține însărcinate sau mame, deja, a trei-patru copii"179. În joc a fost o politică compensatorie a statului francez față de trecutul colonial al Franței și față de nenorocirile aduse de războiul algerian ,,inițiat inutil și pierdut lamentabil de Charles de Gaulle"180. Franța în care a avut loc atentatele de la redacția revistei Charlie Hebdo este subtil și curajos prezentată de Vasile Dîncu drept "proprietara unui narcisism și a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Cu prilejul deschiderii cursurilor Academiei grecești din București, marele postelnic Al. Mavrocordat face o adevărată teorie a exodului spre lumină: Deși fără mijloace și săraci cei mai mulți dintre noi, lăsăm totul, și patrie și consângeni și casnici, disprețuim orice fel de nenorocire și suferință și mergem la universitățile Europei ca să ne luminăm. Aceeași preocupare se constată, după 1800, și la boierimea română. Ea preferă să-și trimită odraslele mai curând în colegii sau să le pună în pensiune la profesori particulari din
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
e Încă obsedantă și În ea poeții vor turna culorile cele mai Întunecate. În amplul său poem Nicolae Tăutu și-a propus să scrie În versuri cronica unui sat de munte obscur, „fără monografie”. Regimurile trecute i-ai hărăzit toate nenorocirile: «Stat de argați, cucuiați În munte, moartea-l găsea și fără de punte, poate mai hidoasă, mai neagră, scorojită toată de pelagră». Dan Deșliu Își aduce și el aminte. De «boema» de altădată: viața fără axă și fără țel a artiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cultură materială și de civilizație pe solul nostru transformat de revoluția neolitică. Aceea a unei Antichități în care amestecul celto-roman a produs primele fructe ale aculturațiilor fecunde. Aceea a unui Ev Mediu care nu a fost numai timpul tuturor nenorocirilor, dar și cel al tuturor nașterilor și renașterilor și al impregnării cu valori creștine care, oricare ar fi opțiunile noastre filosofice, constituie încă astăzi humusul mentalităților și sensibilităților noastre. Aceea a Timpurilor moderne în care, uneori cu exces, se instalează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
confruntă cu grave crize interne, dar statul găsește mijlocul afirmării sale. Cînd, pentru prima dată după 987, puterea regală trece în mîinile unei ramuri colaterale, de Valois, a venit momentul să se facă un bilanț: bilanț strălucitor, dar discutabil din cauza nenorocirilor vremii. Război, ciumă, foamete: cei trei cavaleri ai Apocalipsului fură, în ochii oamenilor acelor vremi, răspunzători pentru o dramă pe care istoricii de astăzi o prezintă mai ales în termeni de depresiune și de crize. Într-adevăr, după mai multe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
credințele și practicile celor mai mulți. Credințele. Aceste credințe plasează din nou *dogma creștină într-o concepție asupra lumii care nu pune nici o barieră între ordinea naturală și ordinea supranaturală. Dumnezeu și diavolul sînt neîncetat la treabă în lume, spre fericirea și nenorocirea oamenilor; toate evenimentele, oricare ar fi ele, sînt consecințele acțiunii directe ale unuia sau ale altuia. De aceea boala, spre exemplu, poate ceda fie rugăciunilor adresate lui Dumnezeu prin intermediul cutărui sau cutărui sfînt tămăduitor, fie descîntecelor unui * descîntător. Or, dacă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
muncitor pentru a fixa salariile, libertatea din care comerțul a trăit pînă în prezent încetează să existe și așteptînd ca el să poată să se refacă sub legi noi, Dumnezeu știe cît timp, cîte dificultăți și cîte suferințe vom traversa! Nenorocirea este că acum șaptesprezece ani, în 1831, cînd muncitorii din Lyon au pus aceste probleme cu împușcături, guvernul nu a vrut să se ocupe de ele. Atunci ele ar fi fost studiate pe îndelete, s-ar fi încercat diferite soluții
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe aceleași bănci din stînga, noi întreruperi în extrema stîngă și în dreapta). Adevărata întrebare, domnilor, întrebarea pe care trebuie să o punem și s-o punem în termeni clari, este aceasta: oare reculegerea care se impune națiunilor încercate de mari nenorociri trebuie să se transforme în abdicare? Și pentru că o politică detestabilă, vizionară și oarbă a aruncat Franța acolo unde știți, guvernele care au moștenit această situație nefericită se vor condamna la a nu mai avea nici o politică europeană? Oare, absorbiți
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vor face bine să renunțe la iluziile lor. Franța nu este Prințesa adormită pe care geniul Eliberării va veni să o trezească ușor. Franța este o prizonieră torturată, care, sub lovituri, în temnița sa, a măsurat, odată pentru totdeauna, cauzele nenorocirilor sale și infamia tiranilor săi. Franța eliberată nu va voi nici să reia drumul prăpăstiei, nici să rămînă pe cel al sclaviei. Franța a ales dinainte un drum nou. Dacă ea înțelege pe viitor să fie liberă, să nu cunoască
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de alți semeni, dacă bancherul dumitale dă faliment, te prăbușești odată cu el; dacă farmacistul îți vîră din greșeală otravă în hapuri, mori. E adevărat că, printr-o maximă prudență, omul e în stare să evite aceste dezastre și numeroase alte nenorociri ce-i pîndesc viața. Dar oricît de atent aș fi manevrat „saula de maimuță“ a lui Queequeg, cîteodată o smucea cu atîta putere, încît era cît pe ce să cad peste bord. Și nu puteam să uit că, orice aș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
urmarea firească a uneia mai vechi; și în mintea lui stăpînită de o idee fixă, i se părea că, așa cum cel mai veninos șarpe își perpetuează stirpea la fel de inevitabil ca pasărea cea mai galeș cîntătoare din crîng, tot așa și nenorocirile zămislesc alte nenorociri, în chipul cel mai firesc, întocmai ca și întîmplările fericite. Ba, chiar mai mult decît acestea, își spunea Ahab. Căci, atît strămoșii cît și urmașii Durerii merg mai departe în timp decît strămoșii și urmașii Bucuriei. Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
uneia mai vechi; și în mintea lui stăpînită de o idee fixă, i se părea că, așa cum cel mai veninos șarpe își perpetuează stirpea la fel de inevitabil ca pasărea cea mai galeș cîntătoare din crîng, tot așa și nenorocirile zămislesc alte nenorociri, în chipul cel mai firesc, întocmai ca și întîmplările fericite. Ba, chiar mai mult decît acestea, își spunea Ahab. Căci, atît strămoșii cît și urmașii Durerii merg mai departe în timp decît strămoșii și urmașii Bucuriei. Ca să nu mai vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
puternicele lovituri ale ciocanului mînuit de brațul tînăr al bătrînului ei soț. Ecourile lor, înăbușite de atîtea ziduri și dușumele, ajungeau cu un sunet dulce în odaia copiilor, care adormeau astfel în vigurosul cîntec de leagăn al Muncii. Dar, vai! nenorocire fără margini! De ce nu vii, tu, Moarte, la timp, cîteodată? Dacă l-ai fi luat la tine pe acest bătrîn fierar înainte de a se fi abătut asupră-i întreaga năpastă, atunci tînăra văduvă ar fi încercat o durere plăcută, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
personalitate adevărată. Deși sînt doar un punct, de oriunde-aș veni și oriunde m-aș duce, această personalitate regească va trăi în mine cît voi trăi și eu și-și va afirma prerogativele regești. Dar războiul înseamnă suferință, iar ura nenorocire. Vino sub forma ta de iubire, fie ea cît de joasă și voi îngenunchia și te voi săruta; dar sub forma ta supremă, vino ca putere divină! Cu toate că tu lansezi flote întregi de universuri, în mine rămîne ceva ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
n-a jurat el, chiar în toiul acestui taifun, că nu-i trebuie nici un paratrăznet? Dar cum să lași oare ca un bătrîn descreierat să ducă la pierzanie, odată cu el, echipajul unei întregi corăbii? Da, dacă vasul ăsta pățește o nenorocire - și jur c-o să pățească dacă-l las pe Ahab să-și facă de cap - înseamnă că a ucis cu bună știință peste treizeci de oameni. Dar dacă ar fi să dispară chiar în clipa asta, n-ar mai avea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
obicei apariția, fu înghițit de adîncurile mării. Dar puțini fură cei ce se gîndiră în clipa aceea la această coincidență. De fapt, întîmplarea asta nici nu-i tulbură ca un semn rău, căci vedeau în ea nu atît prevestirea unei nenorociri viitoare, cît împlinirea uneia prorocite mai demult. Și chiar spuneau că știu acum cauza strigătelor sălbatice auzite noaptea trecută. Bătrînul de pe insula Man, fu, însă, din nou, de altă părere. Colacul de salvare pierdut trebuia acum să fie înlocuit, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spiritul de o finețe feminină și minus stilul bun și limpede al d-sale, să aibă și ea aceleași defecte ce le are părintele, aceeași ridicare la nivelul secolului al XIX-lea, același aer de civilizațiune și gravitate, care, din nenorocire, sunt numai o mască, ce ascunde adeseori numai foarte rău tendința cea adevărată și ambițiunea personală"1 . Această atitudine a lui Eminescu se explică și prin concepțiile sale științifice, dar se explică mai cu seamă prin faptul că Eminescu, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]