5,771 matches
-
care lucrează în activitatea de confecționare ambalaje metalice; ... b) personalul care lucrează în activitatea de opărire, sterilizare și vacuumare conserve; ... c) personalul care lucrează la prepararea pulpelor de fructe cu bioxid de sulf. ... E. Condiții specifice industriei uleiului 1. Condiții nocive a) personalul care lucrează în secțiile de decojire; ... b) personalul care lucrează în silozurile de semințe; ... c) personalul care lucrează în secțiile de îmbuteliere ulei; ... d) personalul care lucrează în secțiile de scindare a acizilor grași. ... 2. Condiții periculoase a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
industriei zahărului și produselor zaharoase 1. Condiții grele a) personalul care lucrează la cuptoarele de văr în activitatea de zidire, concasare piatră și curățire în evaporație; ... b) personalul care lucrează în gospodăriile de sfecla și gospodăriile de văr. ... 2. Condiții nocive a) personalul care lucrează la prepararea laptelui de văr, la decalcifierea, purificarea, spălarea sfeclei și presarea borhotului; ... b) personalul care lucrează în sectorul de prelucrare a zahărului brut; ... c) personalul care lucrează în sectorul de rafinare a zahărului; ... d) personalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
lucrează în activitatea de manipulare manuală de greutăți de peste 25 kg de la depozitul produs finit; ... c) personalul de la îmbuteliere bere la KEG. 2. Condiții periculoase a) personalul de întreținere și reparații instalații electrice de înaltă și joasă tensiune. ... 3. Condiții nocive a) personalul care lucrează la centralele frigorifice; ... b) personalul care lucrează la compresoarele de aer; ... c) personalul care lucrează la centralele termice; ... d) personalul care lucrează în activitatea de mașinist (operator, mașinist, spălat, îmbuteliat, capsulat) de la secția de îmbuteliere și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
lucrează în activitatea de măcinare de la fabricare malț; ... i) personalul care lucrează la casieria unității, multiplicare xerox, alte tipuri de copiatoare, computere cu monitor; ... j) personalul care execută analize fizico-chimice, personalul de la CTC - laborator. ... H. Condiții specifice vinificării 1. Condiții nocive a) personalul care lucrează în depozitele de băuturi alcoolice de pește 24 grade; ... b) personalul care lucrează în activitatea de distilare; ... c) personalul care lucrează în activitatea de degorjare vin spumant; ... d) personalul care se ocupă de îngrijirea tulpinilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
personalul autorizat care execută deferizarea vinurilor. ... I. Condiții specifice industriei berii, spirtului, amidonului, glucozei și drojdiei 1. Condiții grele a) personalul de la depozitele de produse finite. ... 2. Condiții periculoase a) personalul care lucrează în activitatea de măcinat blod. ... 3. Condiții nocive a) personalul care lucrează în activitatea de preparare băuturi spirtoase; ... b) personalul care lucrează în activitatea de descărcat acid sulfuric; ... c) personalul care lucreaza ��n activitatea de manipulat cereale; ... d) personalul care lucrează în activitatea de fermentare, distilare, rafinare, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
care lucrează la prepararea masei "plutex"; ... l) personalul care lucrează în secțiile de îmbuteliere bioxid de carbon (CO2). ... J. Condiții specifice pisciculturii și industrializării peștelui 1. Condiții grele a) personalul care lucrează în activitatea de încărcare-descarcare (docheri). ... 2. Condi��îi nocive a) personalul care lucrează în activitatea de pescuit marin, oceanic și intern, precum și în piscicultura; ... b) personalul care lucrează în atelierele de ambalaje metalice; ... c) personalul care lucrează la fabrica de făină de pește, la colectare și evacuare deșeuri; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
Condiții grele a) sitari, ambalatori produse morărit, panificație la preluarea din cuptor, frământători, cocători de la cuptoarele tip DAMPF, de cărămidă și de pământ, preparatori paste și biscuiți. ... 2. Condiții periculoase a) personalul care asigură curățirea celulelor din silozuri. ... 3. Condiții nocive a) personalul care asigură cernerea fainii, cocători de la cuptoare mecanice, personalul din activitatea de demontare, decapare, degresare, personalul din activitatea de decorticare a orezului, grâului, morari, valtari, grisari, sitari, ciurari. ... L. Condiții specifice transporturilor din industria alimentară 1. Condiții nocive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
nocive a) personalul care asigură cernerea fainii, cocători de la cuptoare mecanice, personalul din activitatea de demontare, decapare, degresare, personalul din activitatea de decorticare a orezului, grâului, morari, valtari, grisari, sitari, ciurari. ... L. Condiții specifice transporturilor din industria alimentară 1. Condiții nocive a) transportul produselor și substanțelor toxice, precum și al plantelor care conțin substanțe toxice; ... b) transportul produselor petroliere și al adezivilor; ... c) transportul materialelor novice. ... 2. Condiții periculoase a) transportul substanțelor periculoase cu regim special de transport. ... NOTĂ: - Sporurile se acordă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
înalt, mediu sau minim și acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieței. Determinarea riscului presupune în aceste condiții însumarea scorului alocat pentru fiecare factor, pentru toate elementele: incidență, expunere și efecte nocive. ------------- Litera a) de la pct. 3, nota (3), Cap. IV a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 26 din 2 iunie 2011 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 24 iunie 2011. b) Prelevarea produselor medicinale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234545_a_235874]
-
înalt, mediu sau minim și acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieței. Determinarea riscului presupune în aceste condiții însumarea scorului alocat pentru fiecare factor, pentru toate elementele: incidență, expunere și efecte nocive. ------------- Litera a) de la pct. 3, nota (3), Cap. IV a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 26 din 2 iunie 2011 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 24 iunie 2011. b) Prelevarea produselor medicinale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234750_a_236079]
-
înalt, mediu sau minim și acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieței. Determinarea riscului presupune în aceste condiții însumarea scorului alocat pentru fiecare factor, pentru toate elementele: incidență, expunere și efecte nocive. ------------- Litera a) de la pct. 3, nota (3), Cap. IV a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 26 din 2 iunie 2011 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 442 din 24 iunie 2011. b) Prelevarea produselor medicinale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234753_a_236082]
-
față de anul 2008. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, ajutoarele de stat acordate sub forma facilităților fiscale au fost reduse considerabil, fiind înlocuite cu ajutoarele de stat de natura subvențiilor, granturilor și a sumelor nerambursabile, considerate de către Comisia Europeană mai puțin nocive pieței comune europene. Din acest an furnizorii de ajutor de stat au raportat Consiliului Concurenței și ajutoarele de stat pe care le-au acordat din fonduri comunitare puse la dispoziția României de către Comisia Europeană. În anul 2009 au fost acordate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
apreciat, Comisia Europeană încurajând acordarea de ajutoare de stat mai puțin dăunătoare din punct de vedere concurențial. În concluzie, se poate observa că, deși valoarea ajutoarelor de stat a scăzut, ele au fost folosite pentru realizarea unor obiective mai puțin nocive din punct de vedere concurențial, pentru a nu afecta comerțul intracomunitar. 3.2. ANALIZA AJUTOARELOR DE STAT ACORDATE INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE ÎN FUNCȚIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL Prezentul subcapitol își propune o analiză punctuală a ajutoarelor de stat acordate industriei prelucrătoare în funcție de obiectivul principal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
au fost obținute și în situația în care căldura a fost înlocuită cu frigul, cu insulta, cu aglomerația sau cu un miros neplăcut. Baron (1977 citat de Baron et al., 1994) explică contradicția dintre rezultatele obținute prin acumularea de efecte nocive ale factorilor "provocare" și "suferință", acumulare ce determină o diminuare a reacțiilor agresive, dar o creștere a reacțiilor de evitare în afara unui cadru experimental. Efectele diferitelor experimente percepute de către subiecți ca fiind "ostile" se adună, generând o legătură "curbilinie" între
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
factorilor "provocare" și "suferință", acumulare ce determină o diminuare a reacțiilor agresive, dar o creștere a reacțiilor de evitare în afara unui cadru experimental. Efectele diferitelor experimente percepute de către subiecți ca fiind "ostile" se adună, generând o legătură "curbilinie" între caracterul nociv al situației experimentale și comportamentul agresiv al subiecților. Mai multe explicații pot fi elaborate pentru această relație "curbilinie". În primul rând, se poate crede că o situație puternic "ostilă" provoacă subiecților reacții de natură agresivă. Se poate de asemenea presupune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
intențiile comportamentale ale unor indivizi care vor să fac rău altora. Individul poate fi o persoană reală, un personaj din benzile desenate sau unul din jocurile video (Anderson și Bushmann, 2001). Rezultatele unor studii experimentale au scos la iveală caracterul nociv al unor programe televizate. Cercetătorii au vrut să afle dacă urmărirea unor emisiuni violente la televizor îi poate face pe indivizi agresivi în viața reală, așa cum s-a observat că se poate întâmpla în laboratorul de cercetare. Se crede că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atitudinilor și gândurilor agresive ce-l însoțesc, chiar dacă aceste condiții interne depind de felul în care indivizii le interpretează și nu sunt direct măsurabile. Atunci când este vorba despre măsurarea comportamentului agresiv, trebuie să se țină cont de natura intenției sale nocive pentru a se evita confuzia cu prejudiciile întâmplătoare. Folosirea termenilor de organism, pe de o parte, (ținându-se cont de faptul că poate fi vorba de organismul uman sau animal) și țintă, pe de altă parte, subliniază generalitatea celor care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stimulilor folosiți. Acest lucru este foarte evident în cazul studiilor ce analizează efectul factorilor contextuali (căldură, frig, miros) asupra comportamentului agresiv. De altfel, studiul intențiilor comportamentale permite la nivel tehnic, teoretic și deontologic profilarea parțială a problemei referitoare la natura nocivă și nedorită din punct de vedere social a comportamentului agresiv. Agresivitatea se manifestă în condiții diferite și sub forme diferite. Pentru a putea fi analizată și descrisă obiectiv, este necesară adaptarea metodelor și tehnicilor de măsurare. În acest capitol, vom
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rândul spectatorilor accelerează procesele și manifestările efective ale cognițiilor agresive. Violența mediatizată: cauza sau efectul violenței din viața cotidiană? După mai bine de 50 de ani de cercetare asupra efectului violenței mediatizate, specialiștii în științele sociale au identificat numeroase efecte nocive ale acestei forme de mediere a violenței, avansând mai multe explicații. Violența mediatizată contribuie: (a) la învățarea gândurilor, atitudinilor și comportamentelor agresive, (b) la o desensibilizare emoțională față de agresiunea din lumea reală și față de victimele acestei agresiuni, (c) la inducerea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
funcție în instituțiile politizate ale statului, care sunt împotriva societății. Deposedare "de putere", "de valoare" prin intervenția intelocraților care combat respectiva cunoaștere, "o descalifică" în ochii opiniei publice sub masca "nocivității ei pentru societate". De altfel, ceea ce este cu adevărat nociv pentru o societate liberă și democrată nu este "nocivitatea" celorlalți, a ideilor proferate de alții, cât monopolul pe cunoaștere și, implicit, pe putere al Curților, având drept vehicul total sistemul media a cărui funcție este manipularea opiniei publice, imposibilitatea acesteia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
speciale: profesori de sprijin, micșorarea numărului de copii În clase, obținerea unor locuri dedicate lor, În special la S.A.M. (școala de arte și meserii), cu specializări potrivite gradului și felului de handicap. 12. Hiperprotecția copiilor cu cerințe speciale este nocivă, deși s-a practicat pe scară largă În secolul al XX-lea, dintr-o atitudine caritabilă excesivă. Astfel, copiii cu cerințe educaționale speciale devin și mai dependenți, În loc să-și câștige un grad cât mai mare de independență. Corect este să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
clișeele tematice și ideologice ale realismului socialist. Trebuie menționată, în același sens, cuvântarea lui B. la primul Congres al Scriitorilor din România (1956), în care autorul își amendează și chiar reneagă propria producție proletcultistă din anii ‘50 și denunță amestecul nociv al dogmatismului ideologic în poezie prin obiecțiile aduse prezenței excesive a „realismului în lirică”. În 1959, B. se mută la București, unde devine unul dintre principalii animatori ai vieții literare din capitală. În 1962 inițiază, în „Contemporanul”, ciclul de eseuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
de energie sau elemente biogene, când pătrund în ecosistem în cantități moderate determină o creștere a productivității biologice prin aportul de energie; când însă cantitatea lor în sistem depășește un anumit prag (capacitatea sistemelor de a-i descompuneă atunci devin nocivi. De exemplu, în cazul ecosistemelor acvatice, atunci când acești poluanți pătrund în cantități ridicate determină dezechilibre semnificative, manifestate în special prin proliferarea unor populații de alge (“înflorirea 40 apelor” = eutrofizareă. Această masă mare de alge, crează prin moarte și descompunere stări
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
d8in grupele precedente, cu excepția amitrolului care este cangerigen. Grupa derivaților azotați cuprinde la rândul ei trei subgrupe: derivați ai ureei carbamați compuși amidici. Ca substanțe cu acțiune fungicidă, cei mai importanți sunt compușii organo-mercurici și ditiocarbamații. Compușii organo-mercurici au acțiune nocivă asupra rinichiului și sistemului nervos central al mamiferelor și omului. Ditiocarbamații au o acțiune puternic iritantă, determină sensibilizarea organelor, uneori au efecte teratogene. Caracteristicile principale ale pesticidelor din generația a II-a Sunt compuși organici cu greutate moleculară mică și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de absorbție, deci cantitatea de energie absorbită pe unitatea de masă. Unitatea de măsură este Radul și reprezintă cantitatea de energie transferată de către radiațiile ionizante unei substanțe și absorbite de către aceasta. Deoarece cantitatea de energie absorbită nu reflectă corect efectul nociv al radiațiilor asupra organismelor, din cauza naturii foarte diferite a radiațiilor (de exemplu, radiațiile , la aceeași doză absorbită dau efecte mai grave decât și Ă, în radiobiologie s-a introdus o altă măsură și anume factorul de calitate , reprezentat printr-un
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]