8,467 matches
-
țevi de metal prin care curge apa, de unde îi vine și numele. Pârâul Morii-izvorăște din apropierea satului Stânca, având o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat o moară de apă vestită . Se varsă în iazul Calu Alb. Pârâul Cenușei-izvorăște de pe Lișna Nouă, are o lungime de 1,5 Km. și se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Puturoasa-izvorăște din Dealul Dumbrăvii, are apă puțină și urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Stânca, având o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat o moară de apă vestită . Se varsă în iazul Calu Alb. Pârâul Cenușei-izvorăște de pe Lișna Nouă, are o lungime de 1,5 Km. și se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Puturoasa-izvorăște din Dealul Dumbrăvii, are apă puțină și urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și de la Rotunda trece prin satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o lungime de 1,5 km. Pe cursul său a existat o moară de apă vestită . Se varsă în iazul Calu Alb. Pârâul Cenușei-izvorăște de pe Lișna Nouă, are o lungime de 1,5 Km. și se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Puturoasa-izvorăște din Dealul Dumbrăvii, are apă puțină și urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și de la Rotunda trece prin satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște din Poiană
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apă vestită . Se varsă în iazul Calu Alb. Pârâul Cenușei-izvorăște de pe Lișna Nouă, are o lungime de 1,5 Km. și se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Puturoasa-izvorăște din Dealul Dumbrăvii, are apă puțină și urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și de la Rotunda trece prin satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște din Poiană, trece prin centrul satului Vatra, primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Se varsă în iazul Calu Alb. Pârâul Cenușei-izvorăște de pe Lișna Nouă, are o lungime de 1,5 Km. și se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Puturoasa-izvorăște din Dealul Dumbrăvii, are apă puțină și urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și de la Rotunda trece prin satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște din Poiană, trece prin centrul satului Vatra, primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Puturoasa-izvorăște din Dealul Dumbrăvii, are apă puțină și urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și de la Rotunda trece prin satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște din Poiană, trece prin centrul satului Vatra, primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
urât mirositoare. Se varsă în Pârâul Morii. Pârâul Carierei izvorăște de sub Dealul țurcanilor și de la Rotunda trece prin satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște din Poiană, trece prin centrul satului Vatra, primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul Hudești (Lupeni) și se varsă în Bașeu. Pârâul Satului-pârâu care izvorăște din Poiană, trece prin centrul satului Vatra, primește ca afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele. Pâșcov-loc sărăturos puțin productiv, cu multe povârnișuri, situat între Ciritei și Dealul Gicol. în timpul verii din cauza căldurii și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care în prezent sunt tot mai rare. Terenul are forma aproape plană, situat la o altitudine relativ ridicată și în prelungire cu o vale înspre satul Alba. Podul Alexandrescu (Podul Domnului) - pod construit din inițiativa învățătorului Ion Alexandrescu la confluența Pârâului Morii cu Pârâul Bașeu. A rămas denumirea locului folosit de localnici ca toponim. Podul Manolei-pod construit în trecut peste Pârâul Morii de către proprietarul moșiei Mlenăuți, Toader Manole. Poiana-teren situat în partea de nord a satului Vatra. Parte din el este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sunt tot mai rare. Terenul are forma aproape plană, situat la o altitudine relativ ridicată și în prelungire cu o vale înspre satul Alba. Podul Alexandrescu (Podul Domnului) - pod construit din inițiativa învățătorului Ion Alexandrescu la confluența Pârâului Morii cu Pârâul Bașeu. A rămas denumirea locului folosit de localnici ca toponim. Podul Manolei-pod construit în trecut peste Pârâul Morii de către proprietarul moșiei Mlenăuți, Toader Manole. Poiana-teren situat în partea de nord a satului Vatra. Parte din el este folosit ca pășune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prelungire cu o vale înspre satul Alba. Podul Alexandrescu (Podul Domnului) - pod construit din inițiativa învățătorului Ion Alexandrescu la confluența Pârâului Morii cu Pârâul Bașeu. A rămas denumirea locului folosit de localnici ca toponim. Podul Manolei-pod construit în trecut peste Pârâul Morii de către proprietarul moșiei Mlenăuți, Toader Manole. Poiana-teren situat în partea de nord a satului Vatra. Parte din el este folosit ca pășune pentru vite, altă parte este plantată cu pomi fructiferi, iar altă parte este folosit ca teren agricol
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Arvino Marcelini), iar în limba scită însemna trecătoare (B.P. Hașdeu). Suntem de părere că toponimul este de origine traco-dacă. Puturoasa-teren cu solul sărăturos folosit parțial pentru pășunatul vitelor. Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă și a cărui apă miroase urât. Punte (La Punte)-loc situat în satul Vatra, unde se află o punte care trece peste Pârâul Satului. Răstoacă-gârlă puțin adâncă în lunca Prutului lângă satul Baranca, care este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă și a cărui apă miroase urât. Punte (La Punte)-loc situat în satul Vatra, unde se află o punte care trece peste Pârâul Satului. Răstoacă-gârlă puțin adâncă în lunca Prutului lângă satul Baranca, care este alimentată cu apă când se revarsă Prutul. Când scade apa oamenii prind peștii rămași. Răstoaca se mai numește pârâul care izvorăște din Livadă și se varsă în Pârâul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vatra, unde se află o punte care trece peste Pârâul Satului. Răstoacă-gârlă puțin adâncă în lunca Prutului lângă satul Baranca, care este alimentată cu apă când se revarsă Prutul. Când scade apa oamenii prind peștii rămași. Răstoaca se mai numește pârâul care izvorăște din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se numesc Racu. Rădii (în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pârâul Satului. Răstoacă-gârlă puțin adâncă în lunca Prutului lângă satul Baranca, care este alimentată cu apă când se revarsă Prutul. Când scade apa oamenii prind peștii rămași. Răstoaca se mai numește pârâul care izvorăște din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se numesc Racu. Rădii (în Rădii)-teren deluros cu tufișuri mici și rare. Se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
păștea în apropiere a căzut în râpă și a pierit acolo fiind acoperit cu pământ. Ruda-pârâu amintit în documentele vechi, unde urma să se înființeze un sat-Novosălița Hudințăi (Lișna Nouă) și care era pe malurile sale. Este vorba, probabil de Pârâul Cenușei care trece prin centrul acestui mic cătun. Localnicii nu-și amintesc de acest nume. Ruptoare (La Ruptoare)-loc situat în vestul satului Baranca, unde Prutul venind de mai multe ori înfuriat a rupt de mai multe ori malul drept
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care se întinde în lungul pârâului Bașeu, cuprinzând și iazurile construite de-a lungul văii Velniței, Axinte, Calu Alb, Bobești, Odaie. Valea Bărăncii î vale care desparte Dealul Bărăncii de Dealul Bortoasa. Locul este cultivat cu cereale și mai ales cu plante de nutreț. Vatra-sat european
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu și un hambar pentru depozitarea produselor agricole recoltate toamna. Demn de menționat este faptul că tot din inițiativa învățătorului Ioan Alexandrescu a fost înființată în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu și un hambar pentru depozitarea produselor agricole recoltate toamna. Demn de menționat este faptul că tot din inițiativa învățătorului Ioan Alexandrescu a fost înființată în anul 1906 și Cooperativa de Consum
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de ferma lui Costel Nazare de la Concești. Amenajările de irigație de pe Lișna Nouă au fost distruse. Posibilități de irigații pe teritoriul comunei Hudești ar fi fost mai mari având în vedere sursele de apă din iazurile existente de-a lungul pârâului Bașeu. Pentru menținerea și ameliorarea fertilității solului s-au aplicat îngrășăminte chimice în funcție de caracteristicile terenului de pe tarlalele locuitorilor din Hudești. Caracteristic comunei Hudești, ca de altfel și al celorlalte comuni din jur, este relieful deluros cam cu mai bine de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
diurnă atât a săracului, cât și a bogatului, aproape în tot timpul anului la care se mai adăugau racii, chișcarii și scoicile care erau apreciate de către femeile hudeștene. Autorului i-a rămas puternic întipărită în minte pescuitul cu volocul pe pârâul Bașeu și chiar cel cu năpatca. Volocul era confecționat dintr-o pânză rară întinsă cu două bețe la capete, lung cam de vreo trei metrii cu care se mergea pe apa Bașeului. Acest lucru se făcea în zilele nelucrătoare, când
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
două bețe la capete, lung cam de vreo trei metrii cu care se mergea pe apa Bașeului. Acest lucru se făcea în zilele nelucrătoare, când, câte trei vecine mergeau la prins pește. Două barau cursul apei la un cot al pârâului, iar cea de-a treia cu o cociorbă bătea apa la vreo 20 de m. distanță spre a speria peștele care fugea în josul apei, către voloc. Când cea de-a treia se apropia de voloc cu bătaia apei, femeile ridicau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Izvorului sau la Dealul Morii, se află și greutăți de pescuit care se foloseau la plasele de pescuit folosite în timpurile acelea. în unele locuri se mai văd și urmele vechilor iezături atât pe cursul Bașeului cât și pe cursul pârâului Morii. Prin părțile noastre unii locuitori mai știu cum se prepara renumitul borș cu pește care a ținut multe zile familii întregi de hudeșteni. într-un document din 20 aprilie 1554 redactat la Iași se arăta: noi Alexandru-vodă, domn al
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
creșterea și înmulțirea peștilor. în perioada copilăriei mele, am apucat să văd funcționând moara de apă de la iazul Axinte, dar mai era și cea de la Velniță, iar oamenii mai în vârstă din Mlenăuți își aminteau de moara de apă de pe Pârâul Morii, cei din Vatra povesteau despre moara de apă de la Calul Alb.. De obicei, la capătul de jos al iezăturii se făceau una sau două mori,apa venind la ele printrun jgheab,numit lăptoc. Când se ridica stăvilarul, apa cădea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apropiate. Dimineața, pe fețele tuturor se vedea revolta și supărarea. Autoritățile luaseră măsuri severe. Morile erau închise, dughenele dacă se deschideau două-trei ore pe zi. Sătenii au început să se adune pe mehedean și pe drumurile din apropierea casei celui decedat. Pârâu de lume. Bărbați, femei, bătrâni, copii se adunau acolo de parcă ar fi atrași de un magnet. Pe aproape de amiază și-au făcut apariția autoritățile cu medicul legist spre a efectua autopsia cadavrului, dar n-au putut pătrunde din cauza mulțimii adunate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]