8,364 matches
-
au fost înlocuiți din 1948/1949 cu "profesori"' improvizați din cadre didactice cu calificare modestă sau fără calificare de specialitate, unii dintre ei fără studii superioare. Îndată după adoptarea reformei școlii din 1948, a început să pătrundă în țara noastră "pedagogia sovietică", întemeiată pe filosofia materialist-dialectică și istorică. Se aprecia în lucrările traduse din limba rusă că numai prin întemeierea investigației pedagogice pe concepția marxistă, numai prin unitatea metodologică a acestei investigații, se putea asigura elaborarea unei teorii "cu adevărat" științifice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
elaborarea unei teorii "cu adevărat" științifice cu privire la educație. Pe o astfel de bază metodologică urma să-și desfășoare activitatea și Institutul de Științe Pedagogice, creat în 1952. Perioada 1948-1964/1965 se caracterizează sub aspect pedagogic prin asimilarea tezelor fundamentale ale pedagogiei sovietice. Institutul însuși și-a limitat activitatea la preluarea și propagarea acestor teze. La fel "Revista de pedagogie". Este adevărat, se vorbea și scria uneori și despre "experiența școlii românești", dar, după cum am văzut, aceasta mai ales în primii ani
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
activitatea și Institutul de Științe Pedagogice, creat în 1952. Perioada 1948-1964/1965 se caracterizează sub aspect pedagogic prin asimilarea tezelor fundamentale ale pedagogiei sovietice. Institutul însuși și-a limitat activitatea la preluarea și propagarea acestor teze. La fel "Revista de pedagogie". Este adevărat, se vorbea și scria uneori și despre "experiența școlii românești", dar, după cum am văzut, aceasta mai ales în primii ani după 1948 trebuia să devină o copie a școlii sovietice. În 1964 o dată cu retragerea armatei sovietice de pe teritoriul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
oarecare deschidere spre Occident, concretizată în posibilitatea unor studii de specialitate în țările dezvoltate, primirea unor reviste din aceste țări, valorificarea unor surse științifice de proveniență apuseană. Tot atunci, după aproape două decenii de întrerupere, se reia susținerea doctoratului în pedagogie, ceea ce a stimulat cercetarea în acest domeniu. În cursul anilor '70, se constată o puternică orientare spre pedagogia occidentală. Au fost traduse și tipărite atunci, prin Editura Didactică și Pedagogică, într-o colecție care s-a bucurat de un real
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aceste țări, valorificarea unor surse științifice de proveniență apuseană. Tot atunci, după aproape două decenii de întrerupere, se reia susținerea doctoratului în pedagogie, ceea ce a stimulat cercetarea în acest domeniu. În cursul anilor '70, se constată o puternică orientare spre pedagogia occidentală. Au fost traduse și tipărite atunci, prin Editura Didactică și Pedagogică, într-o colecție care s-a bucurat de un real prestigiu "Pedagogia secolului XX" aproximativ 60 de titluri de literatură pedagogică occidentală (J. Dewey, J. Bruner, R. Gagné
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a stimulat cercetarea în acest domeniu. În cursul anilor '70, se constată o puternică orientare spre pedagogia occidentală. Au fost traduse și tipărite atunci, prin Editura Didactică și Pedagogică, într-o colecție care s-a bucurat de un real prestigiu "Pedagogia secolului XX" aproximativ 60 de titluri de literatură pedagogică occidentală (J. Dewey, J. Bruner, R. Gagné, G. Kneller, F. B. Skinner, B. Bernstein, J. Piaget, R. Cousinet, G. Mialaret, M. Debesse, G. de Landscheere, Em. Planchard, G. Berger ș.a.). Ideile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
R. Gagné, G. Kneller, F. B. Skinner, B. Bernstein, J. Piaget, R. Cousinet, G. Mialaret, M. Debesse, G. de Landscheere, Em. Planchard, G. Berger ș.a.). Ideile acestora au impulsionat gîndirea unor cercetători care se afirmă tot mai eliberați de presiunile pedagogiei sovietice. Nu înseamnă însă că au scăzut și presiunile ideologice. În același timp, conducători ai treburilor școlare de la nivelul Ministerului învățămîntului improvizați din activiști de partid afirmau că școala românească nu are nevoie de cercetare pedagogică, fiindu-i suficiente hotărîrile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scăzut și presiunile ideologice. În același timp, conducători ai treburilor școlare de la nivelul Ministerului învățămîntului improvizați din activiști de partid afirmau că școala românească nu are nevoie de cercetare pedagogică, fiindu-i suficiente hotărîrile și indicațiile cu caracter politic. Rostul pedagogiei trebuia limitat la justificarea "teoretică" a măsurilor adoptate prin hotărîri de partid. De altfel, pedagogia, ca și psihologia și sociologia încep să trăiască momente dramatice. În 1978 se desființează secțiile de specializare existente pînă atunci pe lîngă facultățile de filosofie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
improvizați din activiști de partid afirmau că școala românească nu are nevoie de cercetare pedagogică, fiindu-i suficiente hotărîrile și indicațiile cu caracter politic. Rostul pedagogiei trebuia limitat la justificarea "teoretică" a măsurilor adoptate prin hotărîri de partid. De altfel, pedagogia, ca și psihologia și sociologia încep să trăiască momente dramatice. În 1978 se desființează secțiile de specializare existente pînă atunci pe lîngă facultățile de filosofie. Din 1978 pînă în 1990 în România nu s-au mai pregătit specialiști în pedagogie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogia, ca și psihologia și sociologia încep să trăiască momente dramatice. În 1978 se desființează secțiile de specializare existente pînă atunci pe lîngă facultățile de filosofie. Din 1978 pînă în 1990 în România nu s-au mai pregătit specialiști în pedagogie, nici în psihologie ori în sociologie. În aceeași perioadă se desființează și Institutul de Perfecționare a Personalului Didactic. În 1981, în urma unor acuzații politice aduse Institutului de Științe Pedagogice și Psihologice (între timp institutele de pedagogie și psihologie fuseseră contopite
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai pregătit specialiști în pedagogie, nici în psihologie ori în sociologie. În aceeași perioadă se desființează și Institutul de Perfecționare a Personalului Didactic. În 1981, în urma unor acuzații politice aduse Institutului de Științe Pedagogice și Psihologice (între timp institutele de pedagogie și psihologie fuseseră contopite), de a fi colaborat cu propagatori ai "meditației transcendentale" ("colaborare" cerută, de altfel, de "foruri superioare"), se hotărăște de către cea mai înaltă autoritate de stat desființarea unicei instituții create special pentru cercetări în domeniul educației și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
colaborare" cerută, de altfel, de "foruri superioare"), se hotărăște de către cea mai înaltă autoritate de stat desființarea unicei instituții create special pentru cercetări în domeniul educației și învățămîntului. Se confirma astfel opinia ,,activiștilor": era suficientă indicația politică! A urmat pentru pedagogie, ca și pentru psihologie o perioadă deosebit de grea. Cele două discipline erau considerate ca subversive; despre ele nu trebuia să se mai vorbească pentru a nu se stîrni mînia "zeilor". Sub diverse pretexte s-a sistat publicarea lucrărilor de pedagogie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogie, ca și pentru psihologie o perioadă deosebit de grea. Cele două discipline erau considerate ca subversive; despre ele nu trebuia să se mai vorbească pentru a nu se stîrni mînia "zeilor". Sub diverse pretexte s-a sistat publicarea lucrărilor de pedagogie; într-o perioadă de aproximativ un deceniu au apărut aproximativ zece titluri de pedagogie (în afara titlurilor de manuale școlare pentru liceele pedagogice). Mai mult, se interzice orice contact cu străinătatea în planul cercetării pedagogice. Cu toate aceste dificultăți, după 1964
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca subversive; despre ele nu trebuia să se mai vorbească pentru a nu se stîrni mînia "zeilor". Sub diverse pretexte s-a sistat publicarea lucrărilor de pedagogie; într-o perioadă de aproximativ un deceniu au apărut aproximativ zece titluri de pedagogie (în afara titlurilor de manuale școlare pentru liceele pedagogice). Mai mult, se interzice orice contact cu străinătatea în planul cercetării pedagogice. Cu toate aceste dificultăți, după 1964 pînă către începutul anilor '80, pedagogia românească a asimilat o serie de valori ale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un deceniu au apărut aproximativ zece titluri de pedagogie (în afara titlurilor de manuale școlare pentru liceele pedagogice). Mai mult, se interzice orice contact cu străinătatea în planul cercetării pedagogice. Cu toate aceste dificultăți, după 1964 pînă către începutul anilor '80, pedagogia românească a asimilat o serie de valori ale pedagogiei occidentale unele chiar ale pedagogiei sovietice pe baza cărora s-au efectuat cercetări și s-au propagat o serie de teorii și concepte noi care, puse în aplicare de o parte
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în afara titlurilor de manuale școlare pentru liceele pedagogice). Mai mult, se interzice orice contact cu străinătatea în planul cercetării pedagogice. Cu toate aceste dificultăți, după 1964 pînă către începutul anilor '80, pedagogia românească a asimilat o serie de valori ale pedagogiei occidentale unele chiar ale pedagogiei sovietice pe baza cărora s-au efectuat cercetări și s-au propagat o serie de teorii și concepte noi care, puse în aplicare de o parte a personalului didactic, au contribuit la înviorarea activității instructive
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru liceele pedagogice). Mai mult, se interzice orice contact cu străinătatea în planul cercetării pedagogice. Cu toate aceste dificultăți, după 1964 pînă către începutul anilor '80, pedagogia românească a asimilat o serie de valori ale pedagogiei occidentale unele chiar ale pedagogiei sovietice pe baza cărora s-au efectuat cercetări și s-au propagat o serie de teorii și concepte noi care, puse în aplicare de o parte a personalului didactic, au contribuit la înviorarea activității instructive din școală. Astfel, pe lîngă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
înviorarea activității instructive din școală. Astfel, pe lîngă cercetări mai vechi, în perioada 1965-1980 au fost adoptate și efectuate cercetări legate de teoria obiectivelor, proiectarea pedagogică, teoria curriculumului, teoria strategiilor euristice, teoria evaluării ș.a. Direcțiile în care s-a afirmat pedagogia românească mai pregnant în perioada 1948-1989 direcții în care luminile s-au intercalat cu umbrele pot fi considerate următoarele: filosofia educației, tehnologia didactică, grupul ca modalitate de educație, pedagogia comparată, istoria învățămîntului și a pedagogiei. 17.2.1. Preocupările de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
strategiilor euristice, teoria evaluării ș.a. Direcțiile în care s-a afirmat pedagogia românească mai pregnant în perioada 1948-1989 direcții în care luminile s-au intercalat cu umbrele pot fi considerate următoarele: filosofia educației, tehnologia didactică, grupul ca modalitate de educație, pedagogia comparată, istoria învățămîntului și a pedagogiei. 17.2.1. Preocupările de filosofia educației pot fi împărțite în două direcții una prezentă mai ales în perioada 1948-1970 care punea accentul pe relevarea necesității unității metodologice a cercetării pedagogice, altfel spus, pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în care s-a afirmat pedagogia românească mai pregnant în perioada 1948-1989 direcții în care luminile s-au intercalat cu umbrele pot fi considerate următoarele: filosofia educației, tehnologia didactică, grupul ca modalitate de educație, pedagogia comparată, istoria învățămîntului și a pedagogiei. 17.2.1. Preocupările de filosofia educației pot fi împărțite în două direcții una prezentă mai ales în perioada 1948-1970 care punea accentul pe relevarea necesității unității metodologice a cercetării pedagogice, altfel spus, pe adoptarea ca fundament filosofic a unei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a discutat, cu acest prilej, și problema relației dintre educație și societate, aspectele și finalitățile educației. Către sfîrșitul deceniului al șaptelea a început o dezbatere relativ largă, care a continuat și în deceniul al optulea, asupra legității și legii în pedagogie. Se avea în vedere importanța metodologică a acestor noțiuni în cercetarea și cunoașterea științifică a realității. Apreciindu-se că în procesualitatea fenomenului educației apar evidente relațiile deterministe, s-a pus întrebarea dacă acestea nu pot fi exprimate sub forma unor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
posibilitatea considerării principiilor didactice ca legi ale fenomenului educației (3). Fără a se ajunge la concluzii demne de a fi încorporate în teoria pedagogică, discuțiile au stimulat interesul teoreticienilor pentru o abordare independentă de modelul în care se gîndea în "pedagogia sovietică". Una din lucrările reprezentative asupra modului în care erau discutate problemele de filosofia educației, în anii '60, o constituie Fundamenta paedagogiae (2 volume, 1970). Începînd din 1970 se constată un alt mod de abordare a problemelor de filosofia educației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dedicate unor concepții filosofice, cu aplicații în domeniul educației. Astfel, în 1970, Silvia Cernichevici, de la Universitatea din Iași, face o amplă analiză a concepției existențialiste cu privire la educație în volumul Existențialismul și problematica educativă contemporană. Un an mai tîrziu apare Antologia pedagogiei americane contemporane, în care se analizează teoriile pedagogice promovate de filosofia pragmatistă, precum și orientările opuse acestei filosofii perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul și existențialismul (4). Chiar dacă analizele întreprinse cuprindeau și obiecții ce își aveau originea în ideologia marxistă, important era că se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ample experimente privind predarea de către profesori la clasele I-IV, conduse de către STANCIU STOIAN, TRAIAN POP și PAUL POPESCU-NEVEANU. Studiile publicate ulterior au menționat condițiile în care utilizarea profesorilor la clasele I-IV asigurau o eficiență sporită procesului instructiv-educativ (5). Pedagogia românească a valorificat rezultatele cercetărilor de psihologie de la noi, precum și pe acelea ale unora din psihologii de prestigiu ai acestor decenii: J. Piaget, J. Bruner, P. I. Galperin, B. F. Skinner etc. în scopul unei mai profunde pătrunderi în esența
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de instruire li s-a acordat o specială atenție. Evident, din acest rol atribuit metodelor, nu a decurs nici un moment convingerea că prin ele s-ar rezolva toate problemele învățămîntului; mai mult, n-a fost cultivată nici ideea potrivit căreia pedagogia, singură, ar putea oferi soluții la problemele cu care se confrunta și se confruntă școala românească. "Într-o etapă de restructurări metodologice profunde" scria George Văideanu în 1971 "două extreme trebuie evitate: încercarea de a rezolva întreaga problematică a educației
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]