7,806 matches
-
populare Pe măsura desfășurării războiului, sunt numeroase spiritele destul de realiste pentru a înțelege că eliberarea așteptată va veni nu de la rezistența interioară și de la anglo-saxoni, așa cum spera toată lumea, ci dinspre Răsărit. Forța Armatei Roșii* fascinează țările pe care le traversează. Plimbarea triumfală a comunismului prin lume pare a confirma teza „necesității istorice” pe care o proclamă”, scrie Maria Hirszowicz. Or, Stalin* a anunțat dinainte: învingătorul își va impune sistemul în zona sa de influență. A se resemna cu această „eliberare” și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și o componentă a diversității biologice a acestei planete, înseamnă a uita că și viața noastră depinde de existența biodiversității, de la oxigenul pe care îl inspirăm și hrana pe care o consumăm până la starea de bine indusă de simpla noastră plimbare prin natură. Consecințele acțiunii omului asupra echilibrelor ecologice au îngrijorat și îngrijorează încă largi cercuri de specialiști precum și guvernele multor țări. Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (U.I.C.N.) scopurile ocrotirii mediului înconjurător sunt următoarele: Asigurarea utilizării raționale, conservării și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și în mediul natural, în stațiuni climaterice cu specific, sau diferite zone verzi intravilane sau extravilane. Picnicul este realizat de regulă în spațiile verzi extravilane cele mai apropiate de centrul urban, de regulă la sfârșitul săptămânii, sau în zilele libere. Plimbările sunt realizate fie zilnic, de regulă în zona verde urbană cea mai apropiată de domiciliu (la 10-15 minute distanță), sau la sfârșitul săptămânii, în spațiile verzi extraurbane. Alte forme de recreare sunt: vizionarea de spectacole, practicarea de diferite jocuri și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
multe sectoare sau zone cu destinații diferite (odihnă, distracție, sport, joacă pentru copii, etc.). Trasarea aleilor trebuie să fie simplă, adaptată terenului, să evite încrucișările și să conducă spre obiective interesante. Prin dotările realizate un parc poate oferi atât posibilitatea plimbării și repausului în aer liber, cât și exercitarea diferitelor activități din sfera odihnei active (sporturi, jocuri în aer liber, agrement etc.), precum și unele activități cu caracter cultural (spectacole, expoziții în aer liber sau în pavilioane etc.). Dacă teritoriul urban permite
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
acces corespunzătoare, corect dimensionate și eventual parcaje exterioare, situate la limita parcului. Dotările și amenajările generatoare de zgomote și agitație se recomandă a fi situate în locuri ușor accesibile, la distanțe suficient de mari de sectoarele liniștite ale parcului, rezervate plimbărilor și odihnei. De asemenea, pentru activitățile sportive se recomandă a fi proiectate terenuri de sport pe locuri plane, situate de preferință perimetral, în apropierea unor artere de circulație (după Iliescu, A. F., 2003). Fiecare parc de odihnă și cultură este
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
car tierul Manhattan (New York), cu o suprafață de 340 ha, creat între anii 1858-1870. Se remarcă încă de la început așa numitul “stil european” în amenajarea acestui parc, care este adresat tuturor categoriilor sociale, cu cât mai multe posibilități de destindere (plimbare pe jos, plimbare cu barca, plimbare călare, cu bicicleta, cu rolele, patinaj, locuri de plajă ș.a.). Toate puncte de atracție sunt legate de o rețea de alei de cca. 40 km și sunt dispuse într-o manieră peisageră, pe un
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
New York), cu o suprafață de 340 ha, creat între anii 1858-1870. Se remarcă încă de la început așa numitul “stil european” în amenajarea acestui parc, care este adresat tuturor categoriilor sociale, cu cât mai multe posibilități de destindere (plimbare pe jos, plimbare cu barca, plimbare călare, cu bicicleta, cu rolele, patinaj, locuri de plajă ș.a.). Toate puncte de atracție sunt legate de o rețea de alei de cca. 40 km și sunt dispuse într-o manieră peisageră, pe un relief animat. PĂDUREA
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
suprafață de 340 ha, creat între anii 1858-1870. Se remarcă încă de la început așa numitul “stil european” în amenajarea acestui parc, care este adresat tuturor categoriilor sociale, cu cât mai multe posibilități de destindere (plimbare pe jos, plimbare cu barca, plimbare călare, cu bicicleta, cu rolele, patinaj, locuri de plajă ș.a.). Toate puncte de atracție sunt legate de o rețea de alei de cca. 40 km și sunt dispuse într-o manieră peisageră, pe un relief animat. PĂDUREA PARC Este situată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
v-a face cu intervenții minime asupra cadrului natural astfel încât amplasarea diferitelor dotări să nu comporte defrișări importante. Se recomandă ca în pădurea-parc să se diferențieze câteva zone: zona de primire și de odihnă (zona forestieră de tranziție), zona pentru plimbare și zona de regenerare. Zona de primire și de odihnă (zona forestieră de tranziție) are un grad mai mare de artificializare, prelucrare, adeseori asemănător unui parc. Această zonă are o suprafață mică (15 20%), organizată în așa fel încât să
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
asemănător unui parc. Această zonă are o suprafață mică (15 20%), organizată în așa fel încât să primească în cele mai bune condiții publicul. Se dorește atragerea publicului vizitator dar și împiedicarea pătrunderii “la voia întâmplării” în interiorul masivului. Zona pentru plimbare necesită investiții destul de reduse pentru amenajare, dorindu-se păstrarea, în mare parte, a caracterului natural al pădurii, acesta fiind de altfel, motivul principal pentru care este vizitată pădurea și reprezintă 75-80 % din suprafața pădurii-parc. Zona de regenerare (de protecție) ocupă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
motivul principal pentru care este vizitată pădurea și reprezintă 75-80 % din suprafața pădurii-parc. Zona de regenerare (de protecție) ocupă maxim 5% din suprafața pădurii și este alcătuită din teritorii situate atât în zona de primire cât și în zona de plimbare. O pădure-parc trebuie să aibă o rețea de drumuri rustice și alei de plimbare care să nu depășească 4 % din suprafața totală. De asemenea se impune ca parcările și căile rutiere de acces să fie situate la limita masivului forestier
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de regenerare (de protecție) ocupă maxim 5% din suprafața pădurii și este alcătuită din teritorii situate atât în zona de primire cât și în zona de plimbare. O pădure-parc trebuie să aibă o rețea de drumuri rustice și alei de plimbare care să nu depășească 4 % din suprafața totală. De asemenea se impune ca parcările și căile rutiere de acces să fie situate la limita masivului forestier. Funcția recreativă este stabilită pentru o capacitate de primire de 30-60 vizitatori/ ha, pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a sortimentului să se planteze exemplare care, prin port și colorit, să difere suficient de mult. SPAȚIILE VERZI DIN CARTIERELE DE LOCUIT Acestea se amenajează printre blocurile de locuit și au un scop sanitar, decorativ și recreativ, permițând jocul copiilor, plimbarea și odihna pasivă a locatarilor. Pentru aceasta se aleg două trei specii care să constituie fondul sau scheletul spațiului verde și alte câteva specii care să introducă varietate în unitate. Distanța dintre exemplare trebuie astfel adoptată încât să permită pătrunderea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
economice, se pot alege diferite soluții. Pentru aleile pietonale se folosesc: pietriș, criblură de piatră, asfalt, uneori beton cu anumite finisaje, dale, piatră, pavele. Textura aleilor influențează viteza traficului pietonal. Aleile așternute cu pietriș sau dale sugerează și determină o plimbare mai lentă, suscitând interes pentru planul solului, pentru detaliile de compoziție. Asfaltul și betonul permit o circulație mai rapidă și mai confortabilă, în timpul căreia aspectele vizuale de ansamblu primează asupra detaliilor. Îmbrăcămințile aleilor pot contribui la estetica și atractivitatea anumitor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
câteva exemple: De ziua mea am făcut un tort pentru colegii meu colegul meu era bucurost și el a dat catou pentru mine păpușă și pachet era un pahar. Ziua mea a fost 9 aprilie 2008. Eu mă duc la plimbare cu Alex și Cristi. Cumpăr suc. Eu am 16-17 și am tort cineva spune la mulți ani pentru mine și sufla un numânare colegul era fericită.sau Prietenul meu se numește Crinu. Crinu este un băiat frumos, cuminte și are
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
pe un carton mare). 12. Expresia săptămânii: cuvintele și propozițiile noi vor fi afișate mai ales cu imagini corespunzătoare, pentru a fi văzute, amintite și exersate de copil cu ajutorul membrilor familiei, apoi vor fi anexate (incluse) în vocabularul tematic. 13. Plimbarea pe cât posibil cu intuirea și denumirea a ceea ce este frapant sau interesează pe copil: firme de magazine, mijloace de transport, parcuri cu flori, pomi și lacuri, păsări, animale, insecte, etc. 14. Atragerea copilului în treburile casnice: pusul mesei, făcutul patului
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
Iată câteva gesturi simbolice folosite zilnic în unele țări: ¾ Pumnul strâns cu degetul mare în sus (Mă iei și pe mine în mașină?) ¾ Degetul mare și arătătorul formând un cerc, iar restul degetelor îndreptate în sus (OK, bine sau bun) ¾ Plimbarea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (A omorî). ¾ Un „V” cu arătătorul și degetul mijlociu (Pace sau victorie). ¾ Degetul mijlociu ridicat (Să te ia dracul!) ¾ Un deget mare în sus, sau amândouă ((OK, afirmație) ¾ Un arătător alunecând peste
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
știm de ele. Orbi dar cu pas sigur, pășim înainte într-un dans neuitat“, iată o „mostră“ din gândurile personajului Iris Ărostită în momentul în care decide să nu-și ajute amantul). Și, cred, cândva, din gândurile noastre. » „ În cursul plimbărilor mele mi-am întocmit în cap o hartă a tuturor toaletelor ușor accesibile din Port Ticonderoga Ă...) Toate oferă inscripții Ă...) Cea mai bună secvență se află în momentul de față în cabina din mijloc. Prima propoziție e scrisă cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
adormit, nevinovată și încolăcită moale între perne, într-o sâmbătă și eu m-am ambiționat s-o pedepsesc sever, bărbătește. Gata, nu ne mai vedem! Cum să adoarmă când are întâlnire, cum? Nu pricepeam, eu nu dormeam două nopți înainte de plimbarea noastră rituală pe Sărărie, până în Copou... Am înființat, distrus, Clubul Moluștelor Celebre! Doi componenți, amândoi nenorociți de Ciufulita!!! Dar n-am avut vreme să mă desmeticesc, să-mi dau seama de proporțiile dezastrului ciufulin, intrasem deja, la 16 ani, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
cu o mare firmă de curierat rapid din Europa. Evident, când a ajuns în România, băieții de la firmă au pierdut-o. Stau și mă întreb: dacă mă numeam BRD s-ar fi întâmplat același lucru? Scandal mare în fața ferestrei mele. Plimbări nocturne de câini de apartament, care intră în coliziune cu câinii vagabozi ai domeniului. Urlete de suporteri, țipete, sperieturi. Blesteme. M-am săturat de orașul București. Și, surzilor!, nici nu pot explica de ce. Mirel 12 martie 2006 Bunicii soției mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
deambulează haotic, visând întâlniri mirabile și lansându-se în aventuri improbabile, așteptând să li se întâmple ceva. La fel, naratorul din Circul nostru vă prezintă: își umple zilele trecând de la un program TV la o revistă porno și de la o plimbare în tramvai la o excursie în gară. Gesturi fără consecințe, lipsite de orice implicare personală, ale unui ins deja convins de inutilitatea lor și a sa: „Umblu fără țintă, până ajung în fața unei biserici. Nici un chip cunoscut până aici. Așa că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
în care se află tatăl său. Constelațiile se plimbau încă agale pe cer. Curînd se vor ivi zorii și-apoi va urma răsăritul, iar lui o să i se facă foame. Dar asta mîine; acum îi era doar frig și o plimbare îi va prinde bine. Respira mai liniștit acum și hotărî să se ridice din pat și să meargă mai departe, și apoi realiză că adormise pentru că știa că se apropie zorii, că noaptea e pe sfîrșite. Putea să-și dea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în întuneric dedesubtul lui, neclintiți, cu glasul modulat și de neoprit, astfel încît, deoarece se apropia momentul de retragere în fața păsărilor de zi, nu mai era timp de pauză între schimburi. Se ridică din pat. Se simțea cam țeapăn, dar plimbarea sigur o să-l pună în mișcare, la fel cum o să-i treacă și frigul, și curînd va răsări soarele. Merse înainte și coborî dealul spre pădurea întunecoasă din care răzbăteau neîncetat glasurile de argint viu ale păsărilor - bătăile rapide și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
atribui tînărului Sartoris Snopes (dar, după cum se știe, „cine vorbește?” și „cine vede?” sînt două întrebări diferite), acest fragment e în mare parte povestit din perspectiva lui Sarty, presupunînd că el și nu naratorul e cel care se gîndește că plimbarea o să-l scape de frig și o să-l dezmorțească. La o analiză atentă, e mai adecvat să-i atribuim gîndurile lui Sartoris, el devenind astfel focalizatorul unei părți importante a fragmentului - dar ele pot fi atribuite și unui narator
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
bogat vocabular de evaluare a situației, și în mod surprinzător cu utilizarea repetată a viitorului, sugerînd o acțiune care nu s-a întîmplat încă, dar pe care cineva o prevede: „se vor ivi zorii”, „i se va face foame”, „cu plimbarea o să-i treacă frigul” ș.a.m.d. Dintre acestea din urmă, unele sînt interpretate în mod plauzibil ca fiind relatări la timpul trecut ale meditațiilor lui Sartoris, experimentînd un stil cunoscut sub numele de Gînd Indirect Liber care va fi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]