19,544 matches
-
Propunem organizarea următoarelor activități: Jocuri sportive: baschet, fotbal, handbal, volei, rugby; Atletism; Gimnastică aerobică; Fitness; Dans; Turism, schi; Arte marțiale; Natație; Gimnastică compensatorie; Activități fizice adaptate pentru studenții cu dizabilități. Lista activităților poate fi completată și cu alte activități în funcție de preferințele studenților. La fiecare teren, sală sau bazin va exista un avizier la care vor fi afișate informațiile necesare desfășurării în bune condiții ale activităților din timpul anului universitar. Cadrele didactice normate pentru activități didactice la disciplina EFS vor elabora documentele
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
exploatare, mărimea ratei de actualizare va reprezenta rata internă de rentabilitate. Acest indicator selectează proiectele care implică eforturi mici pe termen scurt, care au un grad ridicat de eficiență, în defavoarea proiectelor care antrenează eforturi și fluxuri de lichiditate mari. În pofida preferinței pentru RIR, există și o serie de dezavantaje pe care aceasta nu le poate evita, și anume: reinvestirea fluxurilor de trezorerie la aceeași rată de rentabilitate; poate intra în contradicție cu venitul net actualizat total (VNAT), deoarece clasificarea proiectelor de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de lichiditate anuale ale unui proiect de investiții cu ajutorul unui coeficient de incertitudine. Teoria jocurilor tratează situațiile de incertitudine cu ajutorul unor modele care ne indică o decizie sau o strategie și care permit determinarea situației care corespunde cel mai bine preferințelor decidentului, după ce au fost identificate situațiile posibile a căror realizare este incertă. În condiții de incertitudine, decizia trebuie să se bazeze pe anumite modele, evaluate în prealabil. Deși există un mare număr de modele disponibile pentru evaluarea variantelor decizionale, în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a determinat denumirea acestui model Harrod-Domar. Modelul Harrod-Domar deschide calea cercetărilor eficienței investițiilor prin prisma produsului intern brut real și a celui potențial. Modelul lui Solow Conform lui Solow (1956), existența unor economii care au caracteristici asemănătoare în termeni de preferințe și de tehnologii, a unor randamente marginale descrescătoare, precum și a unei flexibilități perfecte a factorilor de producție generează o reducere în timp a decalajului de venituri dintre țări (regiuni). Forța de muncă și capitalul se vor deplasa în direcții opuse
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe pe termenele scurt, mediu și lung; din punctul de vedere al strategiei dezvoltării durabile a României, obiectivul referitor la politicile de atragere a investitorilor străini trebuie implementat având în vedere o selecție mai riguroasă a acestora, privind acordarea de preferințe acelor investitori care au un impact favorabil major pe termenele scurt, mediu și lung asupra economiei românești. În acest sens, milităm pentru ISD complementare cu producția națională și nu pentru investițiile străine directe concurențiale, care subminează și dezavantajează producția românească
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
sisteme economice. Aceste idei sunt promovate, în particular, de economia neoclasică care se bazează în principal pe următoarele ipoteze: 1) Aproape tot timpul piețele sunt la, sau aproape de echilibru stabil. 2) Participanții la piață acționează rațional pentru a-și maximiza preferințe cunoscute și fixate descrise prin funcții de utilitate definite și independente de timp. 3) Participanții la piață au o cunoaștere perfectă a informației care condiționează piețele ca și toți ceilalți participanți. 4) Prețurile sunt stabilite printr-un proces determinist de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fixate descrise prin funcții de utilitate definite și independente de timp. 3) Participanții la piață au o cunoaștere perfectă a informației care condiționează piețele ca și toți ceilalți participanți. 4) Prețurile sunt stabilite printr-un proces determinist de maximizare a preferințelor tuturor celor care sunt incluși în tranzacțiile pe piață. 5) Fluctuațiile în prețuri sunt mici, aleatoare și necorelate. 6) Există o lichiditate perfectă, astfel încât prețurile sunt bine definite și toate piețele se golesc. 7) Nu există importante diferențe între piețele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pe o altă ipoteză falsă potrivit căreia orice funcție matematică de valoarea acțiunilor la diferite momente de timp are o valoare fixă și determinată la orice moment de timp. 6) Deoarece determinarea prețului este un proces definit de maximizare a preferințelor cunoscute într-un mediu perfect cunoscut și deoarece toate valorile sunt definite, el poate fi în anumite cazuri automatizat și urmărit de programe pe calculator care tranzacționează în anumite condiții. Dar unele piețe care au funcționat în acest fel au
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
piețele reale. 2) Teoria echilibrului general competitiv este bazată pe ipoteze care apar mult prea idealizate. Acestea includ ipoteza că, la echilibru, prețurile sunt stabilite astfel încât toate piețele se vor curăța, nu contează cum. 3) Participanții la piețe nu au preferințe fixe, dar teoria echilibrului competitiv general presupune că ei au astfel de preferințe. Preferințele se schimbă în timp impredictibil datorită schimbărilor gusturilor și circumstanțelor și ca răspuns la inovațiile care introduc noi produse și elimină nevoile de produse vechi. 4
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mult prea idealizate. Acestea includ ipoteza că, la echilibru, prețurile sunt stabilite astfel încât toate piețele se vor curăța, nu contează cum. 3) Participanții la piețe nu au preferințe fixe, dar teoria echilibrului competitiv general presupune că ei au astfel de preferințe. Preferințele se schimbă în timp impredictibil datorită schimbărilor gusturilor și circumstanțelor și ca răspuns la inovațiile care introduc noi produse și elimină nevoile de produse vechi. 4) Există o extrapolare nejustificată a modelelor simple de piață cu două produse și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
prea idealizate. Acestea includ ipoteza că, la echilibru, prețurile sunt stabilite astfel încât toate piețele se vor curăța, nu contează cum. 3) Participanții la piețe nu au preferințe fixe, dar teoria echilibrului competitiv general presupune că ei au astfel de preferințe. Preferințele se schimbă în timp impredictibil datorită schimbărilor gusturilor și circumstanțelor și ca răspuns la inovațiile care introduc noi produse și elimină nevoile de produse vechi. 4) Există o extrapolare nejustificată a modelelor simple de piață cu două produse și doi
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care au introdus un concept numit curbatură și care măsoară cât de departe de echilibru este o piață, cât de mult eșuează piețele în a se curăța, cât de mari sunt oportunitățile de arbitraj și ce efecte au schimbările de preferințe. 12) Piețele din economie pot fi descrise ca rețele de jucători și tranzacții evoluând în timp. Există o teorie bine dezvoltată a unor astfel de rețele, care oferă o metodologie utilă și un limbaj de modelare economică. De exemplu, noțiunea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
că este imposibilă cunoașterea în fiecare moment a cantității exacte cerute pe piață din bunul/serviciul analizat, făcându-se doar o estimare (pe baza volumului vânzărilor anterioare, a volumului comenzilor concrete de la clienți, a situației economice, sociale și politice, a preferințelor manifestate de cumpărători, a impactului probabil al campaniilor de promovare a produselor etc.) a volumului probabil al cererii pentru prețul observat pe piață al bunului/serviciului respectiv. Acest volum este cel pe care subsistemul raporturilor cu piața îl va transmite
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și în absența contractelor de arendă, fermele mici care practică reguli foarte flexibile au tendința de a controla mai greu inputurile și outputurile „afacerii” lor. Datorită faptului că managerii fermelor mici sunt mult prea preocupați să adapteze propriile reguli după preferințele și nevoile membrilor, ei se găsesc adesea în situația de a nu colecta datoriile de la țărani și de a nu fi în stare să achiziționeze utilaje agricole noi etc. Pe de altă parte, fermele comerciale mici pe care le-am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
orice diferențe (altele decât cele minore) în procente trebuie, de asemenea, indicate. Articolul 6. În cazul anchetelor asupra intențiilor de vot, este necesară întotdeauna specificarea clară dacă cei care au răspuns „nu știu” sau „nu votez” la întrebările referitoare la preferințele electorale sunt incluși în procentele prezentate. Articolul 7. La orice fel de informație prezentată în raportele publicate ale sondajului, publicantul sau organizația de cercetare trebuie să ofere la cerere restul de informații referitoare la metodele cu care s-a realizat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pe plan internațional, operațiunile de fuziuni sau achiziții de firme reprezintă una dintre modalitățile preferate de a răspunde cerințelor de creștere, fapt ce se reflectă În sporirea numărului de fuziuni și achiziții transnaționale, În special Începând cu anii ’90. Această preferință pentru creșterea prin fuziuni și achiziții poate fi explicată prin variabila timp, care se află adeseori la originea avantajelor distinctive ale firmelor, mai ales În sectoare puternic concurențiale. În consecință, creșterea externă prin fuziuni sau achiziții poate constitui un mijloc
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
tranzacției. După cum am precizat, demararea procesului de fuziune sau achiziție Începe cu căutarea și selecția potențialelor companii țintă. Această etapă poate fi realizată de firmă sau prin recurgerea la prestatori externi. După ce potențialele ținte au fost identificate și clasificate În funcție de preferințe, având În vedere criteriile de selecție stabilite inițial, urmează un prim contact cu managerii. Acest demers se poate realiza sub acoperirea anonimatului, atunci când se apelează la un prestator, iar apoi În mod deschis, cu ocazia unei Întâlniri directe Între managerii
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
spațiul sihăstriei, al renunțării la cele lumești și la orice răzbunare, spațiul refuzului lumii. Deznodământul amintește întru câtva de ultimul act din Cei doi tineri din Verona, când Valentin, dezgustat de viața zgomotoasă a orașului, singur în pădure, își exprimă preferința pentru aceste locuri aflate departe de zarva mulțimii, pentru aceste zone mărginașe, zone-limită. Obscuritatea și pustietatea pădurii („this shadowy desert, unfrequented woods”) creează un spațiu al melancoliei, unde Valentin se destăinuie: Însingurat îmi cat aici aleanul În cântec jalnic de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
incendiu purificator, incendiu demistificator ce scoate la lumină adevărul, deconspirând eșafodajul de minciuni pe care se clădise viața locuitorilor casei. După cum nu ne miră nici faptul că Arvid se plimbă ca o fantomă printre resturile rămase după incendiu, știută fiind preferința fantomelor pentru ruine. În ultima piesă a lui Strindberg, peregrinii, simboluri ale căutărilor dramatice, pot fi întâlniți pe „drumul cel mare” (piesa se numește, de altfel, Marele drum). Mai întâi Vânătorul, cel ce a vrut să părăsească lumea „de la poalele
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
repoziționări” articulate în jurul raportului dintre organic și anorganic. Se pare, așadar, că, dacă Craig poate spune acum „Iubesc teatrul”, e pentru că a reușit să rezolve un paradox esențial, vizând deopotrivă relațiile viu/artificial și animat/inanimat. Craig își declară net preferința pentru materialele anorganice: fețele actorilor trebuie pictate sau ascunse sub măști, pentru că vrea ca deghizarea acestora să-i facă de nerecunoscut, până-ntr-atât încât să semene cu marionetele (să aibă, adică, o expresivitate dependentă în întregime de măștile purtate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și cuprinzând descrierea unei serii de Ambalaje 1 pune o dată mai mult în lumină relația actor-sac, temă principală a discursului kantorian, relație intens exploatată în scopul realizării unui ideal urmărit, după cum s-a văzut încă din anii debutului: obținerea corpului-obiect. Preferința pentru sac - figurare a treptei „celei mai de jos” într-o ierarhie virtuală a obiectelor - se explică prin convingerea că inferioritatea obiectului este direct proporțională cu neutralitatea lui neschimbătoare, rezistentă, cu capacitatea lui de „obiectivare”. Kantor se arată fascinat de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a povestit totul mătușii sale. Îl vede și în prezent pe acest violator devenit un adult heterosexual dar nu dorește să vorbească din nou cu el despre acest traumatism deoarece „nu dorește să-i facă rău...”; - în sfârșit, vorbește despre preferințele sale pentru jocurile fetelor, preferințe care au durat destul de mult: îi plăcea să se joace cu păpușa, de-a făcutul mâncării și refuza jocurile pentru băieți. Tatăl său încerca să-l facă să-și schimbe preferințele, fratele său era uneori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Îl vede și în prezent pe acest violator devenit un adult heterosexual dar nu dorește să vorbească din nou cu el despre acest traumatism deoarece „nu dorește să-i facă rău...”; - în sfârșit, vorbește despre preferințele sale pentru jocurile fetelor, preferințe care au durat destul de mult: îi plăcea să se joace cu păpușa, de-a făcutul mâncării și refuza jocurile pentru băieți. Tatăl său încerca să-l facă să-și schimbe preferințele, fratele său era uneori agasat și-l îndemna să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în sfârșit, vorbește despre preferințele sale pentru jocurile fetelor, preferințe care au durat destul de mult: îi plăcea să se joace cu păpușa, de-a făcutul mâncării și refuza jocurile pentru băieți. Tatăl său încerca să-l facă să-și schimbe preferințele, fratele său era uneori agasat și-l îndemna să se joace cu băieții tratându-l ca pe o fetiță. Mama sa nu spunea nimic, îl lăsa să facă ce dorea și-i dădea păpuși... Într-o manieră defensivă și intelectualizată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sensul unei semiologii depresive). Altfel spus, trebuie să ne preocupe terapiile bi sau plurifocale așa cum le recomandă Jeammet (1992). ABORDĂRI PSIHOTERAPEUTICE: TERAPIE DE GRUP, PSIHODRAMĂ, RELAXARE Aceste abordări nu prezintă particularități în raport cu problema depresiei. Grupul este fie deschis fie de preferință închis (aceeași adolescenți se întâlnesc în mod regulat într-un cadru definit). Grupul este uneori rezervat doar adolescenților deprimați, dar cel mai adesea primește adolescenți ce prezintă patologii mai diversificate (Chapelier, 1999). Psihodrama este fie individuală (un singur pacient pune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]