5,694 matches
-
mai importantă În exercitarea de fapt a puterii. Asta făcea ca atribuțiile sale să nu se limiteze doar la a domni (așa cum trebuia să se Întâmple În regimurile monarhice constituționale), ci și a guverna, lui fiindu-i atribuită și exercitarea prerogativelor executive, cu ajutorul miniștrilor pe care-i numea. Această ipostază a făcut ca domnia lui Al. I. Cuza să aibă un caracter special, prin implicarea efectivă a domnitorului În opera de desăvârșire a unificării, de reformare și reorganizare a societății. De
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
să accentueze, În timpul lui Cuza Vodă, această tendință, ceea ce va tensiona raporturile dintre domn și opoziția politică. În conformitate cu Convenția de la Paris, domnitorul, la recomandarea miniștrilor, numea persoanele ce ocupau funcții publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
În numele șefului statului, dar fără amestecul său, de către magistrați pe care Îi numea domnitorul, dar care nu putea interveni În gestionarea justiției. Cu toate acestea, i se conferea dreptul de a grația și de a comuta, În materie criminală, pedepsele. Prerogative importante avea și În calitate de comandant al armatei pentru ambele principate: desemna inspectorii generali și numea comandantul șef al oștirii <ref id="5">5 Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, București, 1966, p. 42-45. </ref>. După cum se poate
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
avea și În calitate de comandant al armatei pentru ambele principate: desemna inspectorii generali și numea comandantul șef al oștirii <ref id="5">5 Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, București, 1966, p. 42-45. </ref>. După cum se poate observa, prerogativele acordate domnitorului de către Convenția de la Paris făcea ca instituția domniei să dețină rolul central În actul de guvernare al țării. Acesta este motivul pentru care În epocă se acorda o atenție specială domnitorului, ca factor esențial În deținerea și exercitarea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
reforme (În domeniul rural și electoral mai cu seamă) care să contribuie la modernizarea structurilor statului român. Opoziția adunărilor cu o compoziție majoritar conservatoare făcea ca orice demers În această direcție să eșueze. Din aceste cauze, Al. I. Cuza, folosind prerogativele pe care Convenția din 7/19 august i le acorda, a acționat În vederea soluționării a două chestiuni, care În fond urmăreau același scop final. Pe plan intern, cu ajutorul colaboratorilor săi politici, a Întreprins măsuri ce vizau unificarea celor două organisme
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
România o va simți și o va dori” <ref id="10"> 10 Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, p. 106. </ref>. Trebuie să observăm Însă că, În urma acestor Împliniri, domnia unificată a Principatelor Române n-a obținut alte prerogative peste cele acordate de Convenția din 7/19 august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui Al. I. Cuza nu făcea decât să evidențieze caracterul ei limitat În timp, În vreme ce românii doreau o consacrare definitivă și irevocabilă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Act adițional al Convenției de la 1858, despre care un cunoscut istoric american afirma că e un „omagiu adus scumpei defuncte” <ref id="12"> 12 T. W. Riker, op. cit., p. 562. </ref> (adică Convenției)? În primul rând, el făcea să crească prerogativele domniei pe seama Parlamentului, prin dreptul domnitorului de a numi, În fiecare an, președintele Adunării deputaților și, Îndeosebi, prin crearea Senatului, căruia i se conferea atribuții legislative și de control importante, influențat decisiv de domnitor prin dreptul său de a numi
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Scrieri alese. Drept, istorie și cultură, Iași, 2005, p. 355-364; Idem, Contribuții la istoricul Constituției române din 1866, În Ibidem, p. 365-370; Idem, Noi contribuții la istoricul Constituției din 1866, În Ibidem, p. 371 386. </ref>. Denumirea și statutul țării, prerogativele domnitorului, succesiunea ereditară, separarea puterilor făceau din Constituția anului 1866 un document fundamental atât pentru reglementarea raporturilor dintre puterile statului, cât și Între stat și societatea românească. Cea mai importantă instituție a statului român, domnia, În conformitate cu prevederile Constituției din 1866
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
succesiunea ereditară, separarea puterilor făceau din Constituția anului 1866 un document fundamental atât pentru reglementarea raporturilor dintre puterile statului, cât și Între stat și societatea românească. Cea mai importantă instituție a statului român, domnia, În conformitate cu prevederile Constituției din 1866, avea prerogativele diminuate față de ce prevedea Convenția de la Paris din 1858 și mai ales față de Statutul de la 1864, atât În ce privește exercitarea puterii legislative, cât, Îndeosebi, referitor la raporturile dintre șeful statului și Parlament. În felul acesta, prin echilibrul dintre puteri, a Început
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
împlinește sub o zare poetică. În Vlad Anonimul, drama lui Petru Cercel și relația lui cu tânărul Vlad, care primește surgiucul de domnie, cunoaște alte dimensionări. Pentru fostul cârmuitor - din familia aventurierilor de rasă de soiul lui Despot Heraclidul -, puterea, prerogativă ducând la excesul discreționar, și omenia, evghenie a inimii, stau să intre într-un ca și ireconciliabil divorț. Dar sacrificiul lui Vlad (căruia îi este sortit să rămână Vlad Anonimul pentru că, printr-un paradox aparent, tocmai calitățile lui îl fac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
revendicat constant În formulele regale. Este vorba despre banalizarea unui complex mitologic și ritual exclusiv. Ipuwer spusese: „Secretele regelui Deltei și Văii au fost dezvăluite” și „Taina Piramidelor a fost violată” și deplângea aceste farse publice a ceea ce fusese o prerogativă regală. Dar dacă este o profanare, rezultatele au avut o importanță majoră. În formulele care se referă la defuncți, acestora li se dă titlul de „Osirisxe "Osiris"”, care, În Textele Piramidelor, se pune În fața numelui regelui. „Regele Osiris...” este tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un personaj care nu este legat ab origine de centrele tradiționale ale puterii, Memphis și Teba. Prăbușirea centrului Tell el Amarna survenise deja prin reîntoarcerea la Teba a ultimului rege din dinastie anterioară, Tutankamon, care a redat templelor vechile lor prerogative, crescându-le drepturile; acesta a urcat pe tron pe când era copil și a murit Încă tânăr. Nu se punea deci problema unei restaurări formale, deja depășite, așa Încât epoca ramsidă Își poate manifesta liber și din plin concepțiile sale religioase și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
propriilor divinități cu noi atribute, calități și puteri, prin imitarea sau deposedarea altora. 5. Nemurirea zeilortc "5. Nemurirea zeilor" a) Afirmarea conceptului Separarea dintre zeu și om devine o prăpastie de netrecut odată cu afirmarea conceptului de nemurire. Aceasta este o prerogativă exclusiv divină și privește În mod clar zeii și sfera cerească. Am putut observa deja (cf. subcapitolul 3.1a ) că, potrivit concepției mesopotamiene, nemurirea divină nu se confundă cu veșnicia, care este absolut străină izvoarelor mesopotamiene. Prerogativa nemuririi divine contrastează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aceasta este o prerogativă exclusiv divină și privește În mod clar zeii și sfera cerească. Am putut observa deja (cf. subcapitolul 3.1a ) că, potrivit concepției mesopotamiene, nemurirea divină nu se confundă cu veșnicia, care este absolut străină izvoarelor mesopotamiene. Prerogativa nemuririi divine contrastează strident cu situația concretă a omului, care, deși este puternic sedus de aceasta, se vede totuși sortit inexorabil morții, de altfel profund Înspăimântătoare. b) Sublinierea conceptului de moarte umană În miturile lui Ghilgameșxe "Ghilgameș" și Adapaxe "Adapa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Esagila „Casa/Templul care Își ridică fruntea În Înălțimi”. Zeii Îi acordă apoi oficial „domnia (asupra) zeilor” și „stăpânirea cerului și pământului”. În final, Îl preamăresc cu cele 50 de nume solemne ale sale, care reprezintă o sinteză a tuturor prerogativelor divine primite. În poemul En¿ma eliș se afirmă că Mardukxe "Marduk", după ce l-a ucis pe Kinguxe "Kingu", „i-a luat „Tablele Destinelor”, care nu i se cuveneau”. Așadar, Marduk este acum cel care conduce lumea și se crede
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
marii zeițe, stăpână a panteonului. În acest mod, Pudu¿epa vrea să Împace devoțiunea sa pentru zeița ¾epat, căreia Îi poartă numele, și cea datorată principalei divinități a țării În care a devenit regină, sacerdoțiul acestei zeițe fiind una dintre prerogativele suveranilor din Hattușaș. Atenția pe care o manifestă Pudu¿epa pentru cele două componente cultural-religioase ale imperiului, cea nordică și cea sudică, se observă și În faptul că, pe de o parte, pentru a implora sănătatea soțului ei promovează cultul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care, În mod cert, trebuie să fi existat) pune cele mai mari obstacole În calea cercetării istorico-religioase: de fapt, suntem lipsiți de contextul narativ indispensabil pentru cunoașterea personalității zeilor, a concepțiilor cosmogonice și antropogonice etc. În această situație, rangul și prerogativele divinității trebuie deduse din indicii indirecte și sporadice, precum etimologia numelor, epitetele divine, elementele teofore prezente În antroponimie și toponomastică. Ca și În alte civilizații ale Orientului Apropiat, religia se prezintă și la Ebla ca un sistem politeist articulat. Zeii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ceremonii, temple și persoane dedicate ale cultului. Destinatarii unei astfel de oferte sunt numeroasele divinități a căror trecere completă În revistă ar fi inutilă aici, În timp ce o selecție ar fi probabil arbitrară, având În vedere ignoranța noastră În ceea ce privește rangul și prerogativelor lor. Admițând că nici criteriul urmat aici - frecvența menționărilor și numărul manifestărilor sau al epitetelor - nu este Întru totul de Încredere, vom vorbi totuși despre câteva divinități dintre care unele ocupă probabil un rol de prim-plan. Kuraxe "Kura" și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca zeiță În mod explicit tutelară a cetății, cât și ca mijlocitoare Între umanitate și partenerul său divin extrem de autoritar. În ceea ce Îl privește pe Baal Hammon (lit.: „stăpân al altarului șdomesticț”), personalitatea lui Îmbrățișează o sferă foarte amplă de prerogative, arătându-se ca un soi de stăpân universal cu puteri enorme și atribuții largi. Tanit este identificată cu Iunonaxe "Iunona" (Caelestis sau Regina) a autorilor clasici, care, În schimb, Îl traduc pe Baal Hammon cu Kronosxe "Kronos" sau Saturnxe "Saturn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu mesopotamianul Hadad și cu anatolianul Teshubxe "Teshub". Este vorba despre o figură divină - identificată Într-o epocă mai târzie cu Zeusxe "Zeus" și cu Jupiter - cu caracteristici uraniene, stăpân al atmosferei, dătător de fertilitate și fecunditate, care concentrează progresiv prerogative și funcții până În punctul În care ajunge să pară un zeu aproape omnipotent. Inscripțiile bilingve asiro-aramaice găsite la Tell-Fekherije (În nord-estul Siriei, nu departe de granița cu Turcia), datate În secolul al IX-lea Î.Hr., realizate pe statuia suveranului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de o constantă venerație. Entitate celestă la origine, stăpân al fulgerului și al tunetului, este identificat În mod semnificativ cu Zeusxe "Zeus" megistos keraunios și nu este ușor de distins de Bel (iconografia Îl diferențiază reprezentându-l cu barbă). În prerogativele sale de la Palmira intră și asigurarea fertilității; de fapt, reprezentările tind să combine trăsături uraniene cu simbolurile care fac referire la această a doua funcție (Îi sunt caracteristice spicele, mănunchiul de fulgere și taurul; pasărea lui sacră este vulturul). Baalshamin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu vechiul zeu sirian Dagan, filisteanul Dagan este o divinitate legată etimologic de cereale și fertilitate, chiar dacă trebuie să presupunem În acelaxe "Astarte"și timp o morfologie veche a „zeului furtunii” care tinde să concentreze În sine cele mai importante prerogative și funcții. Cultul lui Astartexe "Astarte" este bine atestat mai ales la Ascalon, unde, după Herodot (I 105), fusese ridicat cel mai vechi sanctuar al Afroditei Urania, În timp ce la Beth-Shean exista un templu dedicat unei Astarte războinice, probabil din cortegiul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
propriile culte, În manieră regulară și sub control. Nu există nici un păstor de suflete care să Însoțească cursul vieții omenești și să dea o configurație proprie acelor rites de passage („riturilor de trecere”). Sfătuirea și mângâierea nu fac parte din prerogativele funcționarilor cultului roman. Un ajutor pentru hotărârile ce trebuie luate este căutat pe lângă marile centre oraculare (Anzio, Praeneste) sau la ghicitorii itineranți. Pentru clasele mai Înstărite, cel care Își ia sarcina de specialist În chestiuni care privesc viața și morala
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
suficient să observăm că, În domeniul istorico-religios, este denumit astfel fenomenul care presupune credința, ce se reflectă În practica rituală, Într-o serie de entități supraumane Înzestrate cu o personalitate mai mult sau mai puțin clar definită, cu atribute și prerogative specifice, legate adesea de diferitele zone cosmice, a căror funcționare o garantează, și cu instituțiile omenești, a căror Întemeiere au prezidat-o și cărora le sunt acum protectoare. În expresia lui greacă, printre cele mai complexe și articulate, politeismul poate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
panteon al patriei-mamă, nu fără să lase un spațiu larg tradițiilor religioase ale popoarelor supuse, ai căror legitimi moștenitori și protectori se prezintă adesea noii suverani. În acest sens, este deosebit de semnificativ cazul Lagizilor, care, acceptând ideologia regală faraonică, asumă prerogativele divine specifice tradiției egiptene și acceptă și instituții străine de lumea greacă, așa cum este căsătoria consangvină (Fraser, 1972). 2. GRECII ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT: CONTINUITATE ȘI NOI EXPERIENȚE RELIGIOASETC "2. GRECII ÎNTRE ORIENT ȘI OCCIDENT \: CONTINUITATE ȘI NOI EXPERIENȚE RELIGIOASE
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]