6,029 matches
-
sfârșit? / Ba eu singur am greșit / Că m-am culcat sub un hat, / Sub un hat lăturat / Și șerpe-n sân mi-a intrat. Un șerpe balaur / Cu solzii de aur..."364 Simbioza dintre om și șarpe reliefează manifestarea Verbului primordial care reface lumea din temelii, învestind puterile stihiale ca principii active ale realității originare. Trecerea de la șarpele terestru la șarpele cosmic este posibilă printr-o disoluție existențială care dă naștere legăturii de sânge dintre universul uman și universul cosmic: "La mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin invocarea șarpelui arhetipal, în descântece, care primenește timpul și spațiul, reînnoind legăturile primordiale: "Șărpe, / șărpe, / cupugnărpe, / te-am apucat / și te-am adăpat. / Haști, / maști, / să nu rămâie nică. / Ptiu."366 Șarpele roșu, ca stare manifestă a dihotomiilor lăuntrice, este invocat în descântece "de spăriet", pentru a dezlega farmecele, prin utilizarea repetitivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este un simbol ambivalent, încorsetând sau eliberând cunoașterea, plăsmuind sau distrugând lumea ancestrală. Categorii ale cunoașterii soarele, luna, pasărea, șarpele se deschid înțelegerii umane, printr-un exorcism al timpului, într-un spațiu sacru, recuperat ritualic, pentru a reinstaura ordinea cosmică primordială. CONCLUZII GENERALE Lucrarea " Poetica imaginii în creația populară din Bucovina" propune o analiză integrală a structurilor de semnificații specifice imaginarului colectiv, reprezentat sub forma a două ipostaze interdependente, imaginarul ritualic și imaginarul poetic. Creația populară, în temeiul unui ritual al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
entități structurante ale discursului poetic, implicit ale discursului mitic, au un dublu rol, la nivelul epistemei lingvistice considerând epistema o structură de semnificații textuale și metatextuale acționând ca universalii ontologice și ca instanțe discursive. Având rolul de a restabili echilibrul primordial dintre viața umană și viața cosmică, cele 4 elemente acționează, în permanență, unul asupra celuilalt, născându-se unul din celălalt sau distrugându-se unul pe celălalt. Pornind de la această continuă relaționare a elementelor primordiale, am încercat să ilustrăm tocmai această
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Având rolul de a restabili echilibrul primordial dintre viața umană și viața cosmică, cele 4 elemente acționează, în permanență, unul asupra celuilalt, născându-se unul din celălalt sau distrugându-se unul pe celălalt. Pornind de la această continuă relaționare a elementelor primordiale, am încercat să ilustrăm tocmai această dinamică internă a semnificațiilor, specifice tipului de imagine imaginea arhetipală, imaginea mitică, meta-imaginea. Spațiul imaginar, ca semnificație și procesualitate, consacrat de dinamica ontologică a imaginii, este ridicat la rangul de totalitate gnoselogică. (cap. I
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în situații neadecvate de schimb verbal: zgomot puternic, distanță mare între emițător și receptor, emoții copleșitoare, necunoașterea limbii interlocutorului etc. Printre variabilele care pot diferenția limbajul gestual de cel verbal se numără: a) primordialitatea față de limbajul verbal, limbajul gestual este primordial ontogenetic (de exemplu, nou născuții folosesc mimica și gestica pentru a putea comunica cu persoanele apropiate care-i îngrijesc) și filogenetic (în evoluția omului, gestul precede cuvântul). b) continuitatea dacă limbajul verbal are un început și un sfârșit clar delimitate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! (Eminescu, Epigonii) Poziția lor este diametral opusă În raport cu cea a iluminiștilor: aceștia din urmă clamează perfecțiunea rațiunii, a logos-ului, pe când cei dintâi situează conștiința mitică Într-o relație primordială cu “păcatul originar al gândirii” <ref id=”157”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Schleiermacher a fost conștient atât de rolul cât și de pericolul jucat de prejudecăți În actul de interpretare / hermeneutic. Din această perspectivă, el identifică două tipuri de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu ei constituie mediul de a se dărui pe sine. Cu cât relațiile sale interpersonale sunt mai sănătoase, cu atât viața lui psihică și socială este mai echilibrată, mai prolifică/mai productivă. Prin urmare, în această viziune, relațiile umane sunt primordiale și, totodată, prilejul individului de a fi în lume, în și prin comunitatea din care face parte. În lucrarea de față ne vom ocupa de studiul și aprofundarea relațiilor interpersonale, sub aspectul dimensiunilor lor instituționale, psihologice și formativ-educative. Prin aceasta
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a fi uitat sau neglijat/abandonat. Trebuința de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu poate comunica În mod eficient, că există paraziți care-i bruiază schimburile, că toți ceilalți Îi deformează vorbele. De fapt, gândirea lui e mai puțin limpede și are dificultăți În ierarhizarea faptelor, amestecând factorii lipsiți de importanță cu cei primordiali. Se poate foarte bine Înșela asupra motivațiilor celorlalți, ca și asupra celor personale. Se arată susceptibil În toate discuțiile, dă dovadă de rea-credință și-i sare muștarul din nimic. Evenimente: Pot interveni adevărate neînțelegeri, situații concrete care Împiedică schimburile sau
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
vin opozițiile, apoi trigoanele și cuadraturile; sextilele sunt ultimele; direcțiile, prin Însăși raritatea lor (dacă aveți o direcție prin conjuncție a lui Venus la Soare sau a Soarelui la Venus, asta nu se Întâmplă decât o dată În viață), indică perioade primordiale În evoluția unei persoane, dar adesea este necesar un tranzit care să declanșeze efectele; În ceea ce privește sensul, interpretarea direcțiilor este aproximativ identică cu aceea a unui tranzit care privește planetele respective. De exemplu, o direcție a lui Venus În conjuncție cu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
înfățișează ca un ansamblu de tendințe emoțional-afective, ereditare sau dobândite, care reglează raporturile individului cu condițiile mediului extern. Din acest motiv, ceea ce intră în discuție în acest caz sunt problemele de „inadaptare” sau cele de „dezadaptare” care dobândesc o importanță primordială. Comportamentul mai poate fi înțeles ca o modalitate de conduită, în sensul de atitudine a unui subiect cu privire la obligațiile sale morale. La copil comportamentul este expresia manifestărilor sale instinctuale care pot fi influențate prin măsuri represive de educație. Cu timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imitare), - consolidarea reacțiilor de negativism care se pot repeta datorită unor situații particulare (reacții de protest, de opoziție), - cultivarea directă și fixarea prin intermediul anturajului a unor reacții psihopatice la adolescent. Literatura pedagogică și psihopedagogică subliniază influența factorilor formativ-educativi, cu rol primordial; raportul dintre „modelele de educație” și „personalitățile psihopatice”. Este subliniat ca un important factor de risc, prezența și apartenența la „grupele de instabili” caracterizate prin următoarele: - absența unor interese superioare, - atașamentul afectiv al membrilor săi, - sugestibilitatea crescută, - marea receptivitate la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a restaurării ființei originare. El este o luptă a omului cu angoasa. O încercare de restaurare a spiritului. Suprimarea păcatului anulează angoasa și o înlocuiește cu starea de extaz, de beatitudine. Providența, mântuirea, grația, sunt legate de păcat. Adam, omul primordial, „cade”, dar în locul lui, din el, „se naște” un nou Adam, cel mântuit. Existența, în felul acesta, se revelează ca fiind rezultatul unor înlănțuiri de contraste. Suntem conștienți de noi și de viața noastră prin angoasă, susține K. Jaspers, referindu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Noua generație, 1936 ș.a.) învestesc acest concept cu semnificații noi, datorate unei contextualizări particulare: vârstele devin expresii ale relației cu dimensiunea metafizică, iar sinteza („solidarizarea”) lor poate să ducă la armonia socială. Eseistul nu ezită să confere „realității metafizice” rolul primordial, în contextul spiritual al căutării „valorilor transcendente” (Despre noua spiritualitate, 1929). „Atmosferei” religioase a educației, apropiată ca sens de „hieratismul lumii patriarhale”, îi opune, cu o exagerare voită, mecanicismul modern (Știință și spirit metafizic, 1935, Religia în școala primară, intitulat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
reprezentative naționale. Ponderea majoritară cade în sarcina Ministerului Educației la toate capitolele legate de asigurarea resurselor financiare. Altfel spus, incoerența derivă practic, din faptul că unii finanțează și alții administrează acest domeniu de activitate, deosebit de important. Apreciem însă, că disfuncția primordială constă în lipsa unei viziuni de natură educațională, pedagogică, în relație cu aspectele legate de procesul de pregătire motrică și sportivă de performanță, care ar trebui sa fie, în fapt, un act didactic supus tuturor rigorilor domeniului educațional. Se discută mult
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
țările industrializate europene, în secolul al XIX-lea. El susține că în 1830, în Anglia, abolirea legilor de ajutorare a celor săraci, decizie care instaurează piața muncii, a dus la triumful liberalismului și la perceperea economiei ca realitate autonomă și primordială în cadrul societății. Referindu-se la scrierile fondatorilor economiei (în special Ricardo și Malthus), Polanyi arată cum ajungem să fim convinși că legile economice sunt naturale: "De acum înainte suntem convinși că autoreglarea pieței decurge din legile inexorabile ale Naturii, că
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cercetărilor sale a fost remarcat și discutat mai puțin: Polanyi presupune că orice societate se confruntă cu problema economică. Particularitatea lumii noastre este aceea de a face din chestiunea economică o problemă autonomă (independentă de chestiunea politică și chestiunea morală), primordială, la care se supun toate celelalte componente ale societății. Cu ce contra-argument putem veni în fața evidenței, a ceea ce noi trăim ca pe o realitate? Filosoful german Hans-Georg Gadamer a găsit o formulă inspirată: "Critica conceptului de problemă (...) trebuie să distrugă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care par reale, a considerat cercetarea adevărurilor ultime o iluzie. Aparențele nu sunt aparențele a ceva ascuns (ale unei realități, ale unui adevăr). Sunt pur și simplu aparențe. E o antifilosofie eliberatoare, un scepticism radical care acordă eticii un loc primordial: Dacă a vrut ceva, a vrut să devină un om de bine165." Punerea între paranteze a ideii de realitate, refuzul ideii de adevăr nu duc neapărat la imoralitate și cinism, în sensul actual: viața lui Piron e un exemplu în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Știu că așa este!”, a declarat Jones. „Oamenii care spun că banii nu sunt un element de motivare probabil că au destui bani. Oferi alune, primești maimuțe. Cu toate acestea, trebuie să oferi mai mult decât bani, iar condiționarea este primordială”. La BCBS „mai mult decât bani” înseamnă scrisori și cuvinte de mulțumire, plachete, trofee și sărbătoriri. „Oamenii sunt încântați când faci ceva pentru a le arăta că îi apreciezi pentru ceea ce fac. Iar acesta este managementul performanței”, a remarcat Jones
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
s-ar putea preciza că uzul individual este cel care generează schimbările îndeosebi la nivelul limbii literare, în vreme ce uzul colectiv ar fi generatorul majorității schimbărilor (cu statut de lege lingvistică) de la nivelul limbii populare. Esența limbii Problema esenței limbii este primordială pentru filozofia limbii (sau a limbajului), deoarece, ca disciplină filozofică, aceasta trebuie să aibă în obiectiv chestiunile specifice investigației de tip filozofic, între care cea a esenței, a elementului sau a elementelor care fac din ceva să fie ceea ce este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lor. În legătură cu organizarea cunoștințelor, un prim aspect ține, de fapt, tot de formarea lor, și anume de formarea unor cunoștințe care să constituie tipul general și reprezentativ pentru realitățile de același fel. Potrivit logicii, aspectul prim și, în același timp, primordial al formelor logice este reprezentat de noțiune, fără de care operațiile logice (judecata și raționamentul) nu sînt posibile. Prin urmare, noțiunea este forma logică fundamentală care întrunește trăsăturile comune ale obiectelor ce fac parte din aceeași clasă, această formă logică fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
desinențe, avea deseori și posibilități de a exprima valori precum cele de genitiv sau de dativ cu ajutorul prepozițiilor și cu substantivul în cazul ablativ. Cînd sistemul desinențial s-a dezorganizat prin pronunțarea slabă (sau nepronunțarea) consoanelor finale, a căpătat importanță primordială și s-a generalizat exprimarea raporturilor cu ajutorul prepozițiilor, care a devenit caracteristică pentru tipul romanic. Prin urmare, pentru a realiza anumite explicații, este greu de evitat încercarea de a afla cum au fost înlocuite faptele vechi. Chiar în cazul unor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realitatea, mulți dintre termenii filozofici nici nu sînt vehiculați în toate sistemele, fiecare dintre ele preferînd pe unii dintre ei și acordîndu-le o importanță mai redusă sau ignorîndu-i pe alții. Există chiar un efort al filozofilor de a institui ca primordiali anumiți termeni, pe care îi consideră fundamentali împreună cu noțiunile redate prin ei pentru a realiza construcția ideatică pe care vor s-o întemeieze. Mai mult, există și orientări în alcătuirea textelor filozofice care exploatează apropierile formale și etimologice dintre cuvinte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiecare nouă graniță pe care o atinge victorios nu este decât o nouă limitare a activităților sale, care îl cheamă să o depășească luptând — aceasta este atitudinea fundamentală din filosofia modernă. Pentru Aristotel ceea ce îl îndeamnă la cugetare este sentimentul primordial, mirarea, sentimentul de surprindere pe care îl au oamenii când recunosc ordinea bună și frumoasă a lumii. Modernitatea filosofează în schimb pe motivul îndoielii cu privire la capacitatea oamenilor de a trece peste propriile limitări pentru a se dezvolta cât mai mult
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]