5,595 matches
-
cânepa și unele alimente cu valoare simbolică (miere, lapte, ouă, zahăr). Apa de baie era apoi scoasă din casă, În mod solemn, de toate femeile: ea era vărsată fie pe râu, fie la tulpina unui copac roditor. Moașa ura ca pruncul să fie sănătos și puternic asemenea pomului și apoi răsturna albia cu gura În jos (ca să nu fie adus „golul” malefic Înapoi În casă) și se așeza pe ea. Femeile o Înconjurau și cântau diferite cântece sau jucau un dans
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
deoarece calitățile, defectele și evenimentele stabilite de acestea nu pot fi schimbate, nici prin eforturi personale, nici prin magie, nici prin devoțiune religioasă. Copilul era botezat În biserică pentru ca, prin ritul religios, să fie integrat În ordinea sacră a universului (pruncii care mureau Înainte de botez erau Înmormântați În marginea cimitirului, fără cruce, fără nume sau cu mențiunea „moroi”. Mai multe credințe magice Îi asociau cu diavolul, pricolicii sau vârcolacii, precum și cu actele de vrăjitorie malefică). După șase luni sau un an
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
iar apariția momâilor-ursitoare în partea mediană a piesei, interesate nu de priveghi, ci de "mama mortului" lăuza -, pune în lumină aceeași inversiune absurdă. Acesta umbrește decisiv optimismul piesei, ca să nu mai vorbim de lipsa de fundament a speranței în salvarea pruncului, și transpune finalul în cel mai crunt registru al absurdului. Aceasta pentru că protagonista însăși, deși dintr-un reflex, înrădăcinat, cum am văzut, prin educație străbună, se sacrifică pentru a permite vieții să triumfe, este în același timp conștientă de inutilitatea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
confruntare cu marinarii vestitului navigator spaniol, Fernando Magellan (1521), care admirau delicatețea și albeața trupului parfumat, portul, talentate În mânuirea instrumentelor muzicale 777. „În Mountain Province, ea este o frumusețe aborigenă, micuță și roșie În obraji, purtându și În spinare pruncul În timp ce se cațără pe trunchiul unui copac. În Illocos, este muncitoare și occidentalizată și poartă nume saxon. În Tagalog are aerul unei provinciale inhibate, plină de virtuți În arta culinară, În insulele Visayas este iubitoare și generoasă, iar În Mindanao
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
băieții din comună porneau cu „Steaua”. Aveau confecționată o stea din carton, cu mâner de lemn, împodobită cu hârtie creponată de diferite culori, iar în mijloc era lipită o imagine cu scene religioase, în care era reprezentată Fecioara Maria și pruncul Iisus. Se cântau aceleași versuri care se mai aud și astăzi prin sat, dar mult mai rar, acest obicei fiind pe cale de dispariție: „Steaua sus răsare, Ca o taină mare. Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi curata, Prea nevinovata
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sat, dar mult mai rar, acest obicei fiind pe cale de dispariție: „Steaua sus răsare, Ca o taină mare. Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi curata, Prea nevinovata, Fecioara Maria Naște pe Mesia.” etc. Copiii care mergeau să vestească nașterea pruncului Iisus erau răsplătiți cu nuci și mere, dar și cu bani. Cel mai așteptat obicei era și a rămas „Colindatul”. Se colinda din noaptea și până în dimineața ajunului Crăciunului. Băieți și fete de la 7 până la 14- 15 ani se organizau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Moașa „atotcunoscătoare”, era cea care se îngrijea de sănătatea și viitorul copilului. Ea îl scălda prima dată. În apă punea diferite „leacuri”: miere de albine, ulei, diferite plante, chiar bani și alte obiecte, în chip „de ursitori”, care să asigure pruncului un viitor fericit și îmbelșugat. Mama pruncului nu părăsea curtea până la botez (timp de șase săptămâni). În acest timp primea vizita mai multor femei care-i aduceau daruri pentru copil, pe care le introduceau în scutecele acestuia. La botezul copilului
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de sănătatea și viitorul copilului. Ea îl scălda prima dată. În apă punea diferite „leacuri”: miere de albine, ulei, diferite plante, chiar bani și alte obiecte, în chip „de ursitori”, care să asigure pruncului un viitor fericit și îmbelșugat. Mama pruncului nu părăsea curtea până la botez (timp de șase săptămâni). În acest timp primea vizita mai multor femei care-i aduceau daruri pentru copil, pe care le introduceau în scutecele acestuia. La botezul copilului participau pe lângă nași și rudele copilului, vecinii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în my prayers Pe toate forțele-ale căilor cerești, Prin care existăm sau ne sfîrșim, Aici dezic orice paterne griji, Rudirea, datoria sîngelui, Si ca străină mie și-inimii Te țin de-acuma pururi. Scitul bàrbar Sau cel care-și preface pruncii-n hrană Să-și umple pofta, fi-mi-va la-al meu sîn mai Primit, măi miluit și ajutat Că ține,-odată fiica. KENT: Bun stăpîn... LEAR: Taci, Kent! Nu-ntra între dragon și furia-i. Am preferat-o și-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
poate, domnul meu. Natură,-asculta, zee dragă,-asculta: Oprește-ți planul, de-ai avut de gînd Să faci ființă asta să dea rod. În pîntecele-i ada sterpiciune; Usucă-n ea al înmulțirii-organ, Din trupu-i pervertit nu iasă-n veci Un prunc spre cinstea-i. Dacă-i de-a prăsi, Fă plodul ei din ură, ca trăind, Să-i fie-un chin pervers, denaturat. Să-i pună-n fruntea tînără zbîrceli, Cu lacrimi sape-i brazde în obraji, Tot chinul ei de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
amintește merii în floare și cireșii. El umblă zi și noapte necunoscând răgazul Siberia străbătând-o, taigaua. Caucazul... Aurel Rău este și creatorul ciclului Drumul minerilor (...), Poetul își urmărește eroii după douăzeci de ani, în zilele luminoase ale construcției socialismului. Pruncul de odinioară e astăzi miner și, printr-o acțiune eroică, își salvează abatajul. E-n luptă Matei. Ochii-i văd în trecut; Un om a căzut, chinuit de dureri, Pe iarba de sânge pătată. Visa o priveliște fără boieri! Azi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ne introducă în problemele care îl frământă. Și facem cunoștință cu ei. Gavrilă e voinic, foarte masiv și se pare că suferă din această pricină, deoarece mormăie ori de câte ori tovarășii glumesc pe seama staturii sale. Gavrilă e «un uriaș cu suflet de prunc», Călin e cumpătat, Iordache și Bucur «se-mpung în cuvinte», cei doi munteni care mai sunt în brigadă «tac îndelung», «Cercel e vârstnic» și l-a cunoscut pe Roaită, iar Costea «e vesel și înflăcărat». (...) Asta e tot ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-o colibă frumoasă Frumoasă ca un palat... După ploi, se uita prin tavan dacă-i curcubeu peste casă Dacă vin rândunelele albastre pe ceru-nourat. Rândunica albastră nu mai venea... l-au trimis pe țigani către Bug... În gară urlet de prunci, bocet de mame. l-au trimis pe țigani către Bug... Doamne, să se sperie toate rândunelele albastre din lume! În vagon era fierbinte. Nădușeala se scurgea pe scânduri și pe nituri Duduiturile duceau înainte, Înainte. Fără începuturi și fără sfârșituri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cum mă apucă pofta de shopping. Se spune că maternitatea te schimbă - și așa e. Pentru prima oară În viață, nu mă gîndesc deloc la mine. SÎnt sută la sută altruistă! Iar toate astea sînt numai pentru binele și confortul pruncului meu nenăscut. Într-una dintre direcții se află stive de pătuțuri de vis și zdrăngănele rotative atîrnate. În alta, zăresc licărirea ademenitoare a cărucioarelor cromate. În fața mea, se află expuse nenumărate costumașe mici, mici de tot. Fac un pas În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
unul dintre gemeni. Janice se foiește cu un aer jenat, făcînd eforturi evidente să nu se uite. — Bex! Chipul lui Suze se luminează brusc. — O, Doamne! Arăți fenomenal! — Suze! O Îmbrățișez cu putere, avînd totuși grijă să nu-i storcoșesc pruncul. — Ce faci? Și ce mai face drăguța de Clemmie? Depun o sărutare pe creștetul mic și bălai. — Ăsta e Wilfrid, spune Suze, colorîndu-se brusc. La naiba. Mereu Îi Încurc. Și, ca lucrurile să se complice și mai tare, Suze e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ar fi mișto? Am fi atît de mîndri! Ideea m-a captat și nu-mi mai dă pace. Mă și văd pe stadion, În anul 2030 sau cam pe-acolo, intervievată de Sue Barker, spunîndu-i cum am știut eu că pruncul meu e sortit unui destin măreț, chiar de pe vremea cînd se afla În pîntec. Luke pare ușor amuzat. — Becky... da’ de unde și pînă unde? Ce te face să crezi că ăsta mic o să ia aurul olimpic? — E posibil! De ce să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ei, mă rog, poate că am brodat și eu un pic pe ici, pe colo. Cum ar fi că fac zilnic sport. Și că În fiecare dimineață, la micul dejun, mănînc piure de zmeură proaspătă și că Îi scriu poezele pruncului meu Încă nenăscut. (Pot oricînd să iau repede niște versuri dintr-o carte.) Plus că am zis că locuim deja În casa de pe Delamaine Road, pentru că dă mai bine decît să zici că stai Într-un apartament. Dar ideea e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dansului și plăcerii parfumului și nuriturii. Adeseori mâinile sunt vopsite cu henna, de fapt este o pregătire a tinerilor pentru importanta viață sexuală. „[...] care te-am purtat brățară la mâna casnică-a gândirii. Cu care-am năzuit alături să leagăn pruncul omenirii”, T. Arghezi, Psalmul de taină - liniile palmare descoperă destinul din vise Pentru o tânără persoană, mâna personală, visată poate, semnifică suspiciune, ori a privi și a citi mâna altuia semnifică o prietenie cu bărbatul dorit, urmată de bârfe sau
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
anului liturgic, erau prezentate materiale despre sfinți, oferindu-se drept exemplu viețile lor, insistându-se pe eroismul acestora, deoarece ei constituiau modele și exemple demne de urmat. În perioada Crăciunului se scriau materiale despre copii, pentru că aceștia simbolizau ipostaze ale Pruncului Iisus. În timpul Postului Mare apăreau articole în care se explicau patimile Domnului. Sfântul Iosif a constituit și el un exemplu moral (tatăl purtător de grijă al lui Iisus), fiind patronul Bisericii și un model pentru muncitorul modest. Sfinții Petru și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pr. Iosif Ghiuzan 983. Construcția a fost ridicată într-un timp destul de scurt (cinci luni), astfel că la 31 octombrie (Sărbătoarea "Cristos Rege") a avut loc sfințirea tipografiei și a atelierului Institutului "Presa Bună", pus sub patronajul Sfintei Tereza a Pruncului Iisus. Numărul din ianuarie 1927 al revistei Lumina creștinului a fost tipărit la "Presa Bună", în condiții grafice bune984. Concomitent, au fost făcute demersurile legale pentru funcționarea acestor instituții; astfel, la 3 mai 1927, Institutul de Arte Grafice și Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Instituții catolice diecezane în perioada interbelică", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 141-152. Dumitrescu, Andrei, "Cultura în presa catolică din Moldova", în Buletin istoric, nr. 2, Iași, 2001, pp. 25-30. Gârleanu, Ioan, O sfântă a zilelor noastre-Tereza a Pruncului Isus, Editura Serafica, Hălăucești, 1925. Georgescu, Jean, La presse periodique en Roumanie, Editura Sfânta Unire, Oradea, 1936. Ghercă, Iulian, "Revistele franciscane din Moldova. Prezentare generală", în Opțiuni Istoriografice, VIII 2, Iași, 2007, pp. 163-172. Idem, "Considerații asupra presei catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
culturi întâlnim mitul creatorului care sacrifică iubirea operei. Mimi Khalvati reface mitul atunci când scrie cu ochiul Desperado pentru ironie, zădărnicie dar și tragic Femeia din zid: E inutil să discutăm de ce-au zidit-o. Au motivele lor. Alăpta un prunc. Era zidită și nu mai avea mult. Chiar și când bănuiau că n-a rămas din ea decât țărâna și duhul, sânul ei nu uita ritmul, în zori, la apus, laptele curgea încăpățânat ca spaimele ce aveau să bântuie satul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Ideile liberale ale societății Frăția au fost răspândite prin intermediul publicațiilor Dacia Literară și Magazin istoric pentru Dacia; la 11 iunie 1848 N. Bălcescu publică în ziarul “Pruncul român” manifestul “Către frații noștri din Moldova”. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Turcia a recunoscut unirea Principatelor B) prima lovitură de stat din istoria României C) se realizează unificarea unităților militare în principate
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
dați o jumătate din el uneia și o jumătate din el celeilalte!" Și a răspuns femeia al cărui fiu era viu regelui căci i se rupea inima de milă pentru fiul ei: "Rogu-vă, domnul meu, dați-i ei acest prunc viu și nu-l omorâți!" Iar cealaltă a zis: "Ca să nu mai fie nici al meu nici al ei, tăiați-l!" Și regele a zis: "Dați-i acesteia copilul cel viu, că aceasta este mama lui!" (3: 25-27). Desfrânarea alegorică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
drăgălașe, fermecătoare, gingașe dar și lucrurile dezolante, nesuferite, întristătoare, dezamăgitoare, vulgare, asociate cu evenimente din viața proprie și a celor de la Curte, creează o imagine interesantă a lumii japoneze a timpului. Pentru frumusețea textului, exemplificăm câteva fragmente. Lucruri drăgălașe: Un prunc de vreo doi anișori, umblând în patru labe, zărește deodată un fleac căzut pe jos și se întinde să-l ridice cu degețelele ca să-l arate oamenilor mari. O fetiță tunsă scurt ca o călugăriță; mereu îi cade părul în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]