6,973 matches
-
iar ființa rezultantă a acestei fuziuni între femeie și mașină porni să danseze și să se învârtă nebunește. Tunete, fulgere, fum, urlet, umpleau sala, un preludiu al Apocalipsei la nivelul C. Vasquez fu deodată cuprinsă de o fericire intensă. Nici raiul n-ar putea fi mai plăcut. Un alt urlet se transmise prin difuzoare în postul de operații și Ripley tresări. Camera lui Wierzbowski își încetă emisia, iar traseurile vizibile pe biomonitorul lui se neteziră. Femeia strânse pumnii și unghiile-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
vă binecuvânteze pe toți și să primească binecuvântarea domniilor voastre, asta-i tot... Dragă prințe, interveni prințul Ș., cumva cu teamă, cât putu de repede, după ce făcu un schimb de priviri cu câțiva dintre cei prezenți, nu-i ușor să clădim raiul pe pământ; văd că totuși dumneavoastră sperați să realizați acest rai; prințe, raiul e un lucru greu, mult mai greu decât i se pare minunatei dumneavoastre inimi. Mai bine să punem capăt discuției, altfel o să ajungem iarăși să ne simțim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tot... Dragă prințe, interveni prințul Ș., cumva cu teamă, cât putu de repede, după ce făcu un schimb de priviri cu câțiva dintre cei prezenți, nu-i ușor să clădim raiul pe pământ; văd că totuși dumneavoastră sperați să realizați acest rai; prințe, raiul e un lucru greu, mult mai greu decât i se pare minunatei dumneavoastre inimi. Mai bine să punem capăt discuției, altfel o să ajungem iarăși să ne simțim penibil cu toții și atunci... Haideți să ascultăm muzică, spuse tăios Lizaveta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prințe, interveni prințul Ș., cumva cu teamă, cât putu de repede, după ce făcu un schimb de priviri cu câțiva dintre cei prezenți, nu-i ușor să clădim raiul pe pământ; văd că totuși dumneavoastră sperați să realizați acest rai; prințe, raiul e un lucru greu, mult mai greu decât i se pare minunatei dumneavoastre inimi. Mai bine să punem capăt discuției, altfel o să ajungem iarăși să ne simțim penibil cu toții și atunci... Haideți să ascultăm muzică, spuse tăios Lizaveta Prokofievna, ridicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și de ce am ținut morțiș să vă scot frățiorul de prost în fața dumneavoastră. Aflați că am făcut-o din ură, recunosc sincer. Murind (căci totuși voi muri, deși m-am îngrășat, după cum susțineți), murind, am simțit că voi pleca în rai incomparabil mai liniștit dacă voi izbuti să prostesc măcar un reprezentat al acelui numeros soi de oameni care m-au urmărit toată viața, pe care i-am urât toată viața, cărora mult stimatul dumneavoastră frățior le servește drept imagine atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
caprinus, putoarea de țap pe care-o răspândesc, cu minciunile ce numai ei sânt în stare a le născoci, e de-a dreptul nesuferită. Astfel în cel din urmă număr "Pseudo-Romînul" ne zice că nu ne-au crezut atât de rai, atât de cruzi încît să fim în contra spitalelor din sate. Liniștească-se! Nu sîntem în contra înființării lor. Deplângem nenorocita necesitate de-a se crea spitale în sate, ceea ce nu mai e nici într-o țară europeană, deplângem că noii fanarioți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oare diviziunea puritană a primilor coloniști albi veniți pe coasta de est între cei aleși și cei damnați (sau între aleși, damnați și cei ce ezită undeva la mijloc, diviziune comparabilă cu cei destinați în religia catolică să ajungă în rai, iad, sau purgatoriu) de actualitate într-o societate multiculturală precum SUA, sau într-o societate ce încearcă să urmeze modele americane? CUNNINGHAM, MERCE (1919 2009) Coregraful Merce Cunningham a devenit un gigant al dansului, modelând opera sa după regulile hazardului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ale căror atitudini și limbaj, violent și obscen, nu sunt o apologie a violenței, ci par a avea obiective catharctice, chiar religioase. În textele lor, există un purgatoriu special (Dark Carnival), din care păcătoșii pot ajunge în iad, sau în rai (Shangri-La). Un alt fenomen interesant legat de receptarea culturii hip hop promovată în special de grupuri afro-americane asociate cu zonele urbane defavorizate este apariția unui segment semnificativ de tineri albi din clasa mijlocie ce se convertesc la această formă culturală
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de o viață de binecuvântare și de ascultare de Dumnezeu, erau liberi de tirania patimilor și imuni la suferință și moarte. Însă, din pricina neascultării lor, s‑a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care Înseamnă pentru el preînchipuirea vieții viitoare nedestrămate și o icoană a Împărăției veșnice și după a cărui amintire va păstra el Însuși și urmașii săi dorința Înfocată de a se Întoarce. De acum Înainte el va parcurge un drum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nicidecum socotiți „nenorociți” de către Sfinții Bisericii noastre, ci sunt slăviți și fericiți pentru viitoarea lor bogăție cerească pe care o vor moșteni. În viața de acum tuturor li se aplică legea răsplătirii. Cei virtuoși, care nu vor fi lipsiți de raiul luminii și al bucuriei nesfârșite, sunt cuprinși de focul necazurilor, sufletul fiindu‑le astfel purificat pentru puținele lor păcate, greșeli, slăbiciuni sau neputințe, iar ticăloșii sunt răsplătiți În această viață pentru măruntele lor fapte bune, Însă vor fi veșnic pedepsiți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fiindu‑le astfel purificat pentru puținele lor păcate, greșeli, slăbiciuni sau neputințe, iar ticăloșii sunt răsplătiți În această viață pentru măruntele lor fapte bune, Însă vor fi veșnic pedepsiți pentru multa lor răutate. Primii Însă, nu vor fi lipsiți de rai. Deci, cel bun suferă În această viață pentru slăbiciunile sau minusurile sale sufletești, iar În cealaltă, se va bucura de Împărăția cerurilor. Sfântul Grigorie al Nyssei accentuează ideea că Dumnezeu atrage sufletul la Sine cu un scop mai bun, „fiindcă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu. Gândește‑te la cele ce‑ți spun : Dumnezeu n‑are nevoie de nimic de la noi ci Își este de‑ajuns ; ne‑a adus din neființă la ființă, ne‑a dat suflet, cum nu are nimeni pe pământ, a sădit raiul, a Întins cerul ... și dac‑ai Încerca să vorbești despre toate bunurile și fru‑ musețile date de Dumnezeu omului, ar trebui să povestești nespus de mult, fără Însă a ajunge vreodată să le spui pe toate”61. În duh filocalic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Omul este invitat să răs‑ pundă lui Dumnezeu cu iubirea lui și să răspundă tuturor oamenilor cu puterea iubirii smerite și jertfelnice ce o dobân dește din comuniunea strânsă cu El. Bunii creștini nu‑L iubesc pe Dumnezeu pentru frumusețea Raiului, nici pentru frica Iadului, ci Îl iubesc pentru bunătatea Lui, pentru dragostea Lui nemărginită arătată lor și Întregii creații, iar El nu‑i va lipsi pe ei de moștenirea veșnică, căci pe El Îl vor moșteni. IV.2. Distincția spirituală
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu Domnul vieții. Ei nutreau convingerea că mărturisirea lui Hristos și moartea martirică le este mântuitoare, deschizându‑le, după moartea fizică, 128 Suferința și creșterea spirituală porțile Raiului și brațele lui Hristos, pe Care Îl iubeau nespus. Așijderea și bolnavii ce suferă de o boală incurabilă și cărora moartea le este aproape, dacă nu cârtesc, nu protestează, ci acceptă suferința ca pe o purificare care duce la smerenie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
invidiați cumva fericita mea nădejde ! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât Îmi veți prilejui o răsplată mai mare ! Am o Înțelegere cu Stăpânul : În locul rănilor de pe trup, Îmi va Înflori la Înviere haină luminoasă ; În locul necinstirii, cununile ; În locul Închisorii, raiul ; În locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu Îngerii. Semănați mult În trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta !ă”161. Continuând, mucenicul adaugă : „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m‑am Închinat din copilăria
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu pentru toate. Cugetă la chinurile sfinților mucenici care au suferit puțin aici și se bucură de‑a pururi În ceruri de bunătățile cele de negrăit pregătite de Preabunul Dumnezeu. VI.2. Grea este durerea bolii, dar atât de dulce Raiul Creștinii călătoresc spre viața veșnică și În tovărășia sufe‑ rinței. Ar fi imposibil să eliminăm Întreaga suferință din viața noastră. Atunci ar trebui să dirijăm lupta Împotriva păcatelor noastre, a eșecurilor și a descurajărilor noastre, a revoltei etc. 160 Suferința
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îndepărtarea din lume. Creștinii sunt În lume pentru că trebuiau să fie În această lume și e de dorit ca ei să fie o lumină a lumii. Nu există izolare, nu există menajare În fața realităților dure ale vieții. Nădejdea dobândirii frumuseților raiului este reală dar nu ne protejează În fața durerii vieții de aici. Suferința, cruci‑ ficarea și Învierea lui Iisus Hristos cartografiază forma Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 191 adevăratei vieți creștine. Calea care conduce la ceruri trece și prin suferință și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai dificilă decât răul"433. În secolul al IV-lea d. Hr., Sf. Ieronim respingea ideea că Adam și Eva au putut face dragoste fizică în Paradis. În secolul al IX-lea, Eurigena o admitea, dar în lipsa excitațiilor. Izgonirea din rai a adus conștiința murdăriei ca rușine, încât "Dezacordul cu căcatul e de natură metafizică"434. Dacă fecalele ar fi acceptabile metafizic, închiderea în closet ar fi inutilă. Abordăm problema ființei ca și cum murdăria n-ar exista: acesta este idealul estetic al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
efortul necesar îndeplinirii unui act religios sau moral: cu cat aceast] dificultate este mai mare, cu atat actul respectiv devine mai demn de laud]. Aceast] concepție, cât și aceea potrivit c]reia omul pios (hasid) se deosebește prin îndeplinirea „legii Raiului”, care este mai strict] și mai exigent] decât „legea Torei”, pe care o îndeplinesc toți ceilalți, nu reprezint] o noutate pentru iudaism, ins] a c]p]țâț, în mod sigur, noi interpret]ri realizate de Hasidei Ashkenaz. Acest îndemn la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r prin intermediul toleranței sceptice a unui om precum Voltaire. Întotdeauna au existat creștini care au înțeles acest lucru. Lecțiile amare ale secolului nostru i-au acordat importantă cuvenit]. 2) Etică creștin] este imoral], întrucat opereaz] cu un sistem de recompense (raiul) pentru un comportament corect și ameniț]ri (iadul) pentru unul greșit; nu se bazeaz] pe ideea de a acționa corect pentru simplul fapt c] este corect și nu pentru oricare alt motiv. Aspectul legat de recompense a fost deja menționat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuit s] dep]șeasc] gândirea vremii și s] observe c] sclavia constituia un r]u pentru omenire), nu se adreseaz] subiectului tratat de c]tre Bennett. Bennett comenteaz] și teoria teologului american Jonathan Edwards, care afirmă c] sufletele ajunse în rai privesc spre suferințele celor condamnați la iad („observarea chinurilor celorlalți amplific] sensul bucuriei personale”). Astfel, Bennett este de p]rere c] Edwards pare absolut insensibil la suferință veșnic] a damnaților, fiind deci inferior pan] și lui Himmler, care cel putin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propună o rezolvare. Acesta redă, în fapt, ultima întâmplare pe care o parcurge Boddisattva pe drumul ales. Încercarea, prezentată ca infailibilă, este ispitirea prin femei frumoase. Reușita adversarilor creștinismului pare aproape, când, în vis, Ioasaf are viziunea iadului și a raiului (un extramundan semnificativ) și se deșteaptă convins de necesitatea câștigării, prin viață cumpătată, rugăciuni și asceză, a dreptului la existență veșnică. Thevda însuși, dezamăgit de insucces și presat de superioritatea incontestabilă a adversarului, își arde „cărțile” și primește botezul. De
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
Stolnicu ș.a. Doar ultimii trei semnează și literatură propriu-zisă. Scriu aici și câțiva care își câștigaseră un loc important în epocă, precum Ion Pillat, V. Voiculescu, Radu Gyr, Emil Botta (cu cicluri reunite apoi în volumul Pe-o gură de rai), Dan Botta (fragmente din Comedia fantasmelor și din Alkestis), George Murnu, George Gregorian, Hortensia Papadat-Bengescu (cu un fragment din romanul Rădăcini), Ion Agârbiceanu, Victor Papilian, Ionel Teodoreanu, Sărmanul Klopștock, George Banea, Dan Petrașincu, Theodor Râșcanu, N. Pora, Georgeta Mircea Cancicov
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
apostol și o psaltire, rămase în manuscris. Cea mai importantă lucrare tradusă din slavonă la Secu, în intervalul 1602-1613 și păstrată doar în copii manuscrise, este Leastvița lui Ioan Climax, sihastrul din secolul al VII-lea de la muntele Sinai. Scara raiului... este un îndreptar ascetic pentru perfecționarea în treizeci de trepte a vieții spirituale monahale. V. depășește dificultățile teologale ale textului prin glose explicative, inspirate și de versiunea amplificată a lui Maximos Margunios, Scara paradisului. Printre tipăriturile scoase de V. la
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
București, 1943; ed. 2, București, 1966; Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, [Mănăstirea Dealu], 1645; Opere, I, îngr. Manole Neagu, Chișinău, 1981; Opere. Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, îngr. și introd. Mirela Teodorescu, București, 1984. Traduceri: Leastvița sau Scara Raiului de Ioan Scărarul, îngr. Oana Panaite, pref. Eugen Munteanu, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Dinulescu, Notițe despre viața și activitatea mitropolitului Moldovei Varlaam (1632-1653), Cernăuți, 1886; V. A. Urechia, Autografele lui Varlaam mitropolitul, București, 1889; Melchisedec, Biserica Ortodoxă în luptă
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]