5,656 matches
-
iun. - P. 6. Pohilă, Vlad. Măiastră a cuvântului rostit, îndrăgostită de cuvântul scris: [Ninela Caranfil] / Vlad Pohilă // Ninela Caranfil. Biobibliografie / Bibl. Municipală “B.P. Hasdeu”. - Chișinău: [S.n.], 2007. - P. 6-15. Pohilă, Vlad. Mihail Sadoveanu în Basarabia sub ocupație sovietică: aspecte ale receptării editoriale a creației maestrului / Vlad Pohilă // Viața Basarabiei. - 2005. - Nr. 3-4. - P. 186-193. Pohilă, Vlad. Nu ar strica să fim măcar nițel georgieni : [paralele vizând situația soc.-pol. din Georgia și din R. Moldova] / Vlad Pohilă // Timpul. - 2003. - 24 oct.
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
vedere estetic . Începând cu Simfonia a III-a, Eroica, Beethoven a explorat o varietate de moduri prin care muzica instrumentală ar putea evoca imagini și idei care depășesc lumea sunetului. Notația unei „idei poetice” a fost o constantă centrală în receptarea muzicii instrumentale ale lui Beethoven, iar exemplul cel mai bun îl regăsim în Simfonia a V-a. Dintr-o perspectivă mai tehnică, simfoniile lui Beethoven exploră o gamă largă de abordări compoziționale. Într-adevăr , inovațiile lui Beethoven din punct de
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Congresso Internazionale «La Tradizione biblică romena nel contesto europeo» (Venezia, 22 23 aprilie 2010), a cură di Eugen Munteanu, Ana Maria Gînsac, Corina Gabriela Bădeliță, Monica Joița, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2010, 170 p. ISSN: 1583 9397. 8. Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutica și traductologie. Lucrările Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și Europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010. Editori: Eugen Munteanu (coord.), Ioan Florin Florescu, Ana Maria Gînsac, Maria Moruz, Sabina Savu Rotenștein, Mădălina Ungureanu, Editura
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
60. 47. Repere ale tradiției biblice romînești (I III), în „Idei în dialog”, anul V. Nr. 4 (55), aprilie 2009, p. 22 24, nr. 5 (56), p. 34 36) și nr. 6 (57), p. 25 27. 48. Câteva reflecții asupra receptării ideilor humboldtiene în opera lui A. Philippide, în „Philologica Jassyensia“, ăn V, nr. 1 (9), 2009, p. 62 68. 49. Leș reflets en roumain du syntagme a!rto" ejpiouvsio" (Matthieu 6:11, Luc 11:13), în „Biblicum Jassyense. Romanian Review
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Română“, nr. 7 8, anul XXI, Chișinău, 2011, p. 38 44. 52. Vigoare și tenacitate, în „Limba Română“, nr. 3 6, anul XXI, Chișinău, 2011, p. 15. 53. Tradiția biblică românească. Coordonate, stadiu al cercetării, potential, în: Eugen Munteanu (coord.), Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutica și traductologie. Lucrările Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și Europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2011, p. 11 20. 54. (în colaborare cu Lucia Gabriela Munteanu), Un
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
lecție de gătit alături de Sora Naegino și May. Layla afirmă că are foarte puțină experiență în domeniul gastronomiei, datorită morții mamei sale când ea era la o vârstă fragedă și dependenței de ajutorul lui Makkoli, bazându-se pe May în receptarea lecțiilor sale. Bineînțeles, Layla nu știe să folosească nici măcar un cuțit, creând numeroase scene comice.
Layla Hamilton () [Corola-website/Science/311880_a_313209]
-
obiectul de studiu al meteorologiei. Chiar și la nivelul actual de dezvoltare a domeniului, prognozele emise de către specialiști pot propune evoluții eronate ale vremii. Prognoza meteorologică este adusă la cunoștința populației prin mijloace diverse de propagare, care presupun însă o receptare în scurt timp (ziare, reviste, radiodifuziune, Internet). O soluție foarte răspândită este buletinul meteorologic, un scurt program de radiodifuziune (radio, TV) care se ajută de folosirea unor hărți și diagrame sugestive pentru a anunța prognoză următoarelor câteva zile. Sunt trei
Prognoză meteorologică () [Corola-website/Science/311913_a_313242]
-
operei sale, Mieß, a fost preocupat în permanență să redea toate detaliile fizionomice și să surprindă nota de spiritualitate care dă substanță și lumină unui portret. Creativitatea lui Friedrich Mieß are adesea abordări care denotă o capacitate de prelucrare și receptare a modalităților moderne de expresie. Un exemplu în acest sens stă „"Portretul de fată"” în care transpare apropierea de decorativismul stilului Art Nouveau. Atenția și cucernicia cu care sunt tratate elementele, reprezentarea plină de simț al tactilității cum sunt: senzualitatea
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
Spiritul critic, Pro saeculum, Antares, Porto Franco, Suplimentul literar al Scânteii tineretului, Universitas, Săgetătorul, Societatea literară, Criterii literare etc. În antologia de eseuri dedicate operei lui Mihai Eminescu, Chipurile poetului, Editura Carminis, Pitești, 2001, coordonator M.M. Bădescu, a publicat eseul „Receptarea actuală și destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu” (pp. 42-49), unde semnează și cuvântul înainte al volumului. A mai publicat poezie în antologia Ultima generație, primul val, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2006, în Pagini literare.ro, Editura Forumului
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
altfel și în interiorul granițelor României I...]” (P. 289) Este aceasta concluzia unui cercetător care a înțeles întotdeauna să pună înainte de toate adevărul științific. Interesele conjuncturale, în acest caz de natură politică, nu se pot suprapune și nu trebuie să deformeze receptarea realităților lingvistice. Totuși, „cum fiecare națiune suverană și independentă (nu era pe atunci cazul Moldovei sovietice) are dreptul de a-și alege idiomul pe care îl consideră potrivit”, Carlo Tagliavini oferă exemplul Marelui Ducat al Luxemburgului, unde - ca limbă oficială
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
într-o irepresibilă sete de modernitate și, în același timp, dintr-o arzătoare dorință de a riposta stihuitorilor proletcultiști, „ripostă“ cunoscută și prin sintagma „explozia lirică“ din 1964 - 1965, „explozie“ ce reușește să neliniștească / alarmeze chiar și unele spirite deschise receptării critice a valorilor modernismului: Eugeniu Speranția, Vladimir Streinu ș. a.: «Printr-un proces greu de analizat, poezia antirațională, fără a mai fi într-adevăr fructul unei similarități temperamentale, și-a câștigat în ultimul timp adeziunea unui mare număr de tineri autori
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
în registrul aforismului, din "Pietre pentru templul meu" (din același an): Enumerarea nu este întâmplătoare, căci realul vizat prin sinecdocă are patru cardinale repere: floarea - ca punct inițial, „epifanic“, „primăvară“, sau „vară“, ori „toamnă“, cu fragranța vieții; ochiul - bază a receptării întru reflectare, întru cunoaștere de orizonturi; buzele - „treaptă“ a senzorialului / carnalului, „garoafă“ a rostirii, a exprimării sinelui etc.; mormântul - punct terminus al vieții, loc al ocultării, al trecerii din «Țara-cu-Dor» în «Țara-fără-Dor», spațiu al metamorfozelor "ens"-ului uman, al „transcenderii
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
grupare literară, tradiție și inovație, progres artistic, individualitate artistică, talent, geniu, creație artistică".». Este util conceptul de generație literară «deoarece exprimă o anumită stare, o anumită mentalitate literară nu numai în planul creației, dar și în cel al difuzării și receptării ei; el ne indică pulsul de noutate adus de un grup de creatori dincolo de diferențele lor psihosociale reuniți într-un interval de vârstă» ; generația literară este «un grup psihosocial plasat în realitatea socială, culturală, politică a unei epoci», cuprinzând «creatori
Generație literară () [Corola-website/Science/310290_a_311619]
-
epoci», cuprinzând «creatori de vârstă apropiată, orientați de aceleași idealuri de reînnoire a limbajului artistic, de abordare tematică într-un mod inedit, marcat de un stil propriu de acțiune în realitatea socială ca și de modalități noi de difuzare și receptare a propriilor creații și a tradiției literare» . , cele trei valuri („generații“) literare tipice: valul (generația) de tranziție / tranziență (the transience generation), valul (generația) de „flux“, sau fluxgenerația (high tide generation) și valul (generația) „de reflux“, sau refluxgenerația (the generation of
Generație literară () [Corola-website/Science/310290_a_311619]
-
a dirijat Orchestra Minnesota, înregistrând simfonia, ca parte a unui ciclu din toate simfoniile lui Beethoven. Lansată pe eticheta BIS, aceasta a inclus soliștii: Helena Juntunen, Katarina Karnéus, Daniel Norman și Neal Davies, precum și Corala Minnesota. Acesta a primit o receptare critică pozitivă, inclusiv o nominalizare la premiul Grammy la categoria Best Performance Orchestral. În timpul divizării Germaniei în timpul Războiului Rece, "Oda Bucuriei", segmentul de simfonie, a fost cântată ca imn la Jocurile Olimpice pentru echipa unită a Germaniei între 1956 și 1968
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
însuflețită a interpretărilor, unificând sau elucidând opinii, propunând puncte de vedere noi, captivante.” • "DESPĂRȚIREA DE EMINESCU?" (Editura "Tibiscus", Uzdin, Serbia, 2012) „Eseurile lui Adrian Dinu Rachieru, polemice în esență, reprezintă de fapt o atentă examinare analitică a comentariilor contradictorii privind receptarea lui Eminescu azi, căutând o linie de mijloc între pozițiile atât de antagoniste (pasionante) ale combatanților. Eseurile îndeamnă la cumpătare și deopotrivă la rigoare, la cunoașterea, înainte de toate, în profunzime a întregului operei eminesciene.” • "LITERATURĂ ȘI IDEOLOGIE" (Editura "Excelsior Art
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
mă”,„-m”. Strofa următoare este centrată pe relația eului liric (îndrăgostitului) cu lumea. Prin adverbul de timp „deodată” se marchează transformarea bruscă a sufletului îndrăgostit care devine un fel de „centrum mundi” (un centru al lumii). Natură este aceeași, dar receptarea ființei îndrăgostite cunoaște alte dimensiuni, căci sufletul prins în mrejele iubirii are intuiția unei lumi perfecte imaginata "ca un cerc de-a dura" , cercul fiind un simbol al perfecțiunii. Altfel spus, în viziunea lui Nichita Stănescu iubirea cunoaște capacitatea genezica
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
a celor două țări, dar, mai ales, prin argumente de ordin practic. Mișcarea antiunionistă din Moldova s-a dezvoltat începînd din 1856 și s-a manifestat în special în 1859. Patrioții stataliști moldoveni au provocat, în epocă, dar și în receptarea ulterioară, numeroase controverse. Adversari ai Unirii Principatelor, ei au fost, adesea, etichetați ca „antinaționali”, „vânduți străinilor” etc. Nuanțări istoriografice au contrazis aceste etichetări. Mișcarea patriotica din Moldova s-a dezvoltat începând din 1856, în contextul luptei pentru Unirea Principatelor. Printre
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
rol major în sensibilizarea și activarea fibrelor C. Leziunea țesuturilor produsă de injurie, boală sau inflamație eliberează substanțe endogene în fluidul extracelular care înconjură nociceptorii. Aceste substanțe includ H+, K+, serotonina, histamina, prostaglandinele, bradikinina, substanța P (SP) și multe altele. Receptarea inițială a stimulilor dureroși este realizată de neuroni aferenți primari cunocuți ca nociceptori. Recepția stimulilor noxici se produce în terminațiile nervoase specializate funcțional din piele, mușchi, articulații, viscere și dura mater. Stimulii noxici cutanați (mecanici, termici, chimici) sunt transferați prin
Durere () [Corola-website/Science/313574_a_314903]
-
populației Terrei să fie într-un regres continuu, din cauza reducerii considerabile a natalității. Deși poate părea paradoxal, factorul principal care determină această tendință, în plină revoluție informațională, este tocmai criza informațională, deoarece omul a ajuns la limita posibilităților sale de receptare a informației. În mod obișnuit, formarea profesională durează deja până la vârsta de 30 de ani. Limitele receptării au condus la un fenomen nou în țările postindustriale: aproape la 30% din populație se manifestă "analfabetismul funcțional". Savantul dă ca exemplu războiul
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]
-
factorul principal care determină această tendință, în plină revoluție informațională, este tocmai criza informațională, deoarece omul a ajuns la limita posibilităților sale de receptare a informației. În mod obișnuit, formarea profesională durează deja până la vârsta de 30 de ani. Limitele receptării au condus la un fenomen nou în țările postindustriale: aproape la 30% din populație se manifestă "analfabetismul funcțional". Savantul dă ca exemplu războiul din Irak, în care s-a constatat că o mare parte din ostașii americani nu posedă pe
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]
-
în registrul superior este pictată scena "Răstignirea". Această compoziție este simplificată, crucea fiind flancată doar de Maica Domnului și Ioan. Modul în care este redată pânza care acoperă șoldurile lui Iisus - cu multe falduri, într-o manieră foarte dinamică - denotă receptarea influenței artei occidentale. Cercetătorul Marius Porumb remarcă bogăția decorului parietal al spațiului naosului, scenele fiind mult mai numeroase în comparație cu alte biserici din ținutul Codru. Bolta naosului este decorată cu următoarele scene: "Sf. Treime", în redactare occidental, "Adam și Eva, Sf.
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
este o tradiție veche, ce s-a născut acum 5770 de ani. Termenul „” derivă de la cuvântul ebraic "kabbalah", care înseamnă primire, receptare. De fapt, limba ebraică, considerată una din limbile sacre, a fost dezvoltată în mod special de către și pentru cabaliști, pentru a-i ajuta să comunice despre chestiuni spirituale. Accesul larg la esoterismul Cabalei este realizat de abia la sfârșitul secolului
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
limbii și literaturii române în șapte universități spaniole și publicarea traducerilor din mari scriitori români, așa cum ar fi Liviu Rebreanu, de pildă . Abandonând aproape total preocupările sale dedicate artiștilor plastici de pretutindeni, Alexandru Busuioceanu s-a dedicat integral promovării și receptării limbii și culturii române în arealul spaniol publicând numeroase articole, ținând conferințe, efetuând traduceri, lecturând la catedra sa de literatură română de Universitate, precum și cu orice ocazie ivită.
Alexandru Busuioceanu () [Corola-website/Science/314402_a_315731]
-
are doar potențialul suicidal, atacatorul speră să supraviețuiască deși nu se așteaptă la asta. , banzai, gyokusai sau seppuku sunt concepte dificil de înțeles în afara Japoniei. Ele fac parte din cultura poporului japonez, tradiția sinuciderii în locul înfrângerii și capturării - care presupun receptarea rușinii și a umilinței - era adânc înrădăcinată în cultura militară japoneză, viața de samurai și codul Bushido impunând loialitatea și onoarea înaintea vieții. Cuvântul japonez "" se traduce de obicei prin "vânt divin" ("kami" este cuvântul pentru "Dumnezeu", "spirit" sau "divinitate
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]