8,522 matches
-
mai mult, convingerea paternității s-a conturat mai întîi în femeie, actul genetic se ignoră în părintele care este bărbat, culmea compătimirii să te plîngi de lipsa de ariditate cînd populezi un deșert, cînd îmbraci deșertul în verdeață, călătoria în relatarea ei și sălii i-ai pus așteptarea pe pardoseală! secvența vigilenților, în număr de trei, videant consules, zici că mergi cînd la Galați, cînd la Focșani, cînd la Adjud! sarcastic soldatul, te-am luat pe sus într-un ușor efort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cîte stații pînă la Focșani? bunicul veteran de război, insignă, tinerele trecute prin Anglia țigănească, una tulbură vorbele cu țigănisme de pe acolo, liniștea impusă de tehnica perplexă scrisul, nu mai sîntem între Bacău și Adjud, decît între renunțare și impuls, relatare și ezitare, corpuri micșorate în vreme de somn, mulțumită? ai strănutat, ți-am urat mulți ani, mersi! dar copilul tot îl lași să se chinuiască între batozele voastre! nici papucii din picioare nu i-i dai jos și cu pulover
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se afirma în proiectul originar, cartea aceasta este menită să constituie o introducere la istoria Balcanilor, autoarea nepretinzînd că deține cunoștințe anterioare și neavînd idei preconcepute. Sunt incluse și evenimentele europene majore, precum și doctrinele politice, filosofice și economice necesare acestei relatări. Din cauza complexității evoluțiilor discutate, unele subiecte sunt tratate în mai multe secțiuni. Dat fiind că zona aceasta a jucat un rol important în problemele internaționale, s-a acordat atenție nu numai evenimentelor balcanice interne, ci și marilor conflicte mondiale din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
opiniei publice europene asupra problemelor lor și să facă din situația politică din Transilvania o chestiune de interes internațional. S-a decis deci să fie elaborată o declarație generală a nemulțumirilor românilor în acest sens, așa că Barițiu a scris o relatare a abuzurilor administrației din Transilvania, document care a fost publicat în limbile română, maghiară, franceză și germană. O altă conferință a Partidului Național a avut loc la Sibiu în 1887. Aici a fost reconfirmată politica de pasivitate, dar s-a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
drept rezultat deșteptarea conștiinței naționale de sine a cetățenilor pînă atunci pasivi. Pe la 1914, aceste controverse dominau viața internă a imperiului și îi slăbeau poziția pe plan internațional. Deși chestiunea generală a luptelor naționale din cadrul Austro-Ungariei nu constituie subiectul acestei relatări, trebuie să scoatem în evidență faptul că marea majoritate a partidelor politice susțineau ideea reformelor și a reorganizării imperiului în cadrul granițelor existente. O parte a liderilor naționali și a intelectualilor erau într-adevăr în favoarea divizării statului în componentele lui naționale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Cultura otomană punea de asemenea un accent deosebit pe grădini și pe cadrul natural, mai ales pe rîuri și pe apa curgătoare. Călătorii europeni erau foarte impresionați de frumusețea romantică a peisajului din Balcani. Iată un fragment dintr-o celebră relatare a uneia dintre aceste călătorii: "Un oraș turcesc are un farmec aparte indiferent de locul unde este situat și privit din orice punct. Credincios instinctelor pastorale ale strămoșilor săi, turcul caută întotdeauna să învăluie orașul prozaic cu poezia naturii; el
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
război împotriva sîrbilor ortodocși. Chiar și detașamentele sîrbești din armata habsburgică au rămas loiale tradițiilor Frontierei Militare. Printre trupele care au lansat atacul împotriva Serbiei în august 1914, existau corpuri de armată formate din 20-25 % sîrbi și 50 % croați. Iată relatarea unui istoric iugoslav contemporan: În bătălia de la Mačkov din septembrie 1914 luptau pe de o parte Regimentul 4 de la Užice șsîrbescț, iar pe de alta un regiment de la Lika, din care făceau parte un mare număr de sîrbi ai căror
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un standard de viață urban satisfăcător fusese atins de către o minoritate, marea majoritate a populației a avut parte de condiții materiale relativ puțin diferite de-a lungul întregii perioade pe care o acoperă studiul de față. Înainte de a continua cu relatarea evenimentelor din anii '30 și '40, două decenii de crize și schimbări revoluționare importante, ar fi bine să revedem modelul vieții tradiționale din lumea satelor. Această societate a fost cea a cărui mod de viață avea să se schimbe radical
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
satele prosperau datorită cererii crescute de produse agricole. Mai mult, dacă ar fi fost organizate acțiuni de gherilă, acestea ar fi trebuit să fie îndreptate împotriva soldaților sau a polițiștilor bulgari; nu exista nici o amenințare în privința unei ocupații străine. O relatare a unui bulgar explică cursurile diferite urmate de evenimentele din Bulgaria și Iugoslavia prin faptul că "aparatul de stat bulgar nu a fost distrus, așa cum s-a întîmplat în Iugoslavia, din cauză că armata bulgară nu fusese învinsă, iar armele ei nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
va deveni o viziune tot mai nerealistă asupra situației din țară. Preocuparea principală era legată de nemulțumirile din trecut și de problemele perioadei interbelice, dintre care cea mai importantă fusese constituită de controversele îndîrjite dintre croați și sîrbi. Influențați de relatările privind masacrarea sîrbilor din Croația, ei nu voiau să mai respecte termenii stabiliți în 1939 la Sporazum, care îi lăsaseră pe mulți sîrbi sub administrația croată. Primul șef al guvernului în exil a fost generalul Dušan Simović, cel care organizase
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
putut strînge de la populație și distruge toate armele. Drept urmare, după armistițiu existau mulți oameni înarmați disponibili, dar lipsiți de căpetenii. Importanța tradiției balcanice de rezistență și romanțarea rolului luptătorilor de gherilă și al bandiților au fost descrise pe tot parcursul relatării de față. După prăbușirea guvernului oficial, dat fiind că forțele germane și italiene nu au reușit să ocupe efectiv întregul teritoriu, situația generală era deosebit de favorabilă izbucnirii revoltelor. Acțiunile regimului Pavelić și declanșarea ostilităților violente între naționalități i-au determinat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
republici ale noii Iugoslavii. Cele mai mari probleme implicau statutul Macedoniei pirineene și egeene. Întrucît întreaga controversă macedoneană avea să rămînă motivul major al tensiunii dintre statele balcanice, fundalul problemei, care a fost deja menționat în mai multe secțiunii ale relatării de față, este revăzut aici în amănunțime. Controversa macedoneană: "mărul discordiei" După cum am văzut, soarta ținuturilor macedonene fusese principala cauză de înverșunări și controverse între statele din Balcani încă din 1878. Chiar și guvernul României avansase revendicări pe baza populației
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
850 de cărți sovietice, iar la Moscova apăreau în schimb două cărți iugoslave.24 Analizînd cauzele rupturii dintre guvernele sovietic și iugoslav, probele cele mai importante provin firește din surse iugoslave. Unii dintre participanții la aceste evenimente au publicat ulterior relatări despre propriile lor experiențe, iar guvernul a dat publicității multe dintre documentele de bază care reflectau opiniile celor două părți. Din aceste relatări reiese că motivul principal al discordiei era atitudinea independentă a Iugoslaviei și faptul că guvernul sovietic nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cele mai importante provin firește din surse iugoslave. Unii dintre participanții la aceste evenimente au publicat ulterior relatări despre propriile lor experiențe, iar guvernul a dat publicității multe dintre documentele de bază care reflectau opiniile celor două părți. Din aceste relatări reiese că motivul principal al discordiei era atitudinea independentă a Iugoslaviei și faptul că guvernul sovietic nu era consultat în privința fiecărei acțiuni a acesteia, fie ea internă sau internațională. Desigur, liderii iugoslavi făcuseră în trecut mișcări majore fără să ceară
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
inevitabil al evoluției istorice predeterminate. În latura lui negativă, comunismul are totuși două aspecte menite să intre în conflict violent cu tradițiile balcanice anterioare: el este ateist și urmărește să pună capăt sistemului proprietății private. Am văzut pe tot parcursul relatării de față cît de important a fost rolul jucat de biserică în dezvoltarea națională și cît de strînse erau legăturile dintre instituțiile religioase și cele ale statului. Bazată pe experiența Occidentului, învățătura comunistă neagă în întregime ideea creștină și consideră
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
trebuia efectuată o revizuire radicală a tuturor manualelor pentru ca acestea să reflecte ideologia comunistă. În plus, paralel cu accentuarea industrializării societății, instituțiile școlare, în special cele de învățămînt superior, trebuiau să acorde o atenție mai mare științei și tehnologiei. Deși relatarea de față nu va trata amănunțit istoria culturii, trebuie să facem unele comentarii asupra atitudinii față de artă și de literatură. Aceste generalizări sunt valabile numai pentru Albania, Bulgaria și România; situația cu totul specială a Iugoslaviei este descrisă într-o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
istoria Balcanilor. Toate articolele și lucrările apărute în alte limbi au fost omise. Deși accentul principal este pus pe istorie, secțiunile finale cuprind, pe lîngă o selecție a trecerilor în revistă a literaturii balcanice, unele studii asupra vieții satelor și relatări de călătorie. Pentru informații suplimentare relativ la studiile din toate disciplinele, citiorului i se recomandă cartea lui Paul L. Horecky, ed., Southeastern Europe: A Guide to Basic Publications (Chicago: University of Chicago Press, 1969), și eseurile bibliografice din volumele VIII și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
inspire o prea mare încredere în ceilalți frați franciscani, întrucât nu a găsit decât unul singur dispus să-l însoțească în Misiune. Din scrisorile confratelui preot Paolo Bonnici din Malta, din cele ale Vicarului Patriarhal din Constantinopol și dintr-o relatare a Episcopului Petrus Deodatus din Sofia, dar și din alte documente neîndoielnice, suntem în măsură să cunoaștem curriculum vitae al acestui misionar - îngăduiți-mi termenul - aventurier. Preotul Andrej Bogoslovich era originar din insula Lesina, pe latinește Pharia (actual Hvar), motiv
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
pentru toți misionarii; de aceea, în 1626 a scris Sf. Congregații cerând reînnoirea celei dintâi și confirmarea celor din urmă: împuternicirile primite din partea Sfântului Oficiu, a cărei copie a pierdut-o, îi confirmau toate solicitările pentru un alt trieniu. Din relatări, se pare că Bogoslavich nu s-ar fi comportat bine în slujirea sa, ba chiar că ar fi provocat scandaluri mari catolicilor Valahiei, care l-au denunțat voievodului și Vicarului Patriarhal de la Constantinopol spre a fi alungat din țară. Asemenea
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
focului. Cu toate că proba a fost acceptată inițial chiar de adversarii săi și s-a pregătit până și lemnul necesar în piața publică, în final a fost respinsă de aceia, nu pentru că ne-ar fi fost nouă teamă - se citește în relatare - care eram totdeauna gata, ci pentru că Arhiepiscopul Atanasie, episcopii și călugării, temându-se să nu fie umiliți de Dumnezeu și alungați de popor, au împiedicat-o. Datorită îndrăznelii sale Părintele Frascella a fost avertizat de Sf. Congregație să nu mai
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
să se îndrepte spre Constantinopol pentru medicație. Aici îl găsim în luna mai a acelui an. A avut astfel ocazia să informeze Prefectul prin viu grai despre desfășurarea evenimentelor din Moldova care îi erau de-acum bine cunoscute, alcătuind o relatare și către Sf. Congregație. Printre altele, spunea că aici trăiesc mulți catolici neconvertiți de Pr. Paolo Bonnici încă din timpuri străvechi; că nu existau mânăstiri, cu excepția celei din Bacău unde își avea reședința episcopul, ci numai biserici parohiale de care
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
o cerere pentru a fi absolviți de erezie, după cum a atras atenția Pr. Gregorio Sf. Congregații încă de la sfârșitul lunii ianuarie. După câte se pare, situația spirituală a acestei creștinătăți era destul de jalnică, dacă Prefectul a trimis Sf. Congregații o relatare în care spunea că: Am vorbit cu cunoscutul Părinte (Gregorio) și îmi spune că unul a murit; celălalt care a rămas, s-a născut acolo dintr-un părinte slavon (slav balcanic), el însuși preot: are soție fără copii și multe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
statului-națiune român se va putea repera gradul în care acest proces se împletește cu alte trei dimensiuni interconectate: instituționalizarea sistemului educațional, evoluția concepției despre naționalitate și dinamica memoriei colective. Neintrând în planurile lucrării de față o analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu fidelitate și obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acaparează din nou centrul de greutate în literatura didactică. Latina este reinstalată ca limbă oficială de predare în gimnazii și licee, în timp ce în școlile elementare continua să fie utilizată limba maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școlare de istorie publicate la începutul secolului al XIX-lea. Ceea ce avea să devină istoria neamului românesc se prezenta sub forma unor istorii provinciale, prezentând destinele istorice ale Țării Românești, Moldovei sau Ardealului, fără ca acestea să conveargă înspre o singură relatare unitară. În această tradiție provincială este conceput manualul scris de F. Aaron (1839), al cărui titlu, Manual de istoria principatului României, poate amăgi cu ușurință cititorul neavizat. În fapt, pentru F. Aaron, "România" înseamnă Țara Românească și viceversa, cele două
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]