6,018 matches
-
decât la unsprezece. Chiar dacă mesajul Întârzie, se mai pot face schimbări pentru ultima ediție până la orele trei ale dimineții. Relatarea mea va putea fi citită mâine dimineață, la micul dejun. La nouă dimineața fiecare ziar din Londra va avea un reporter ce va da târcoale pe la ambasada iugoslavă. Mâine, Înainte de prânz, toată povestea va fi cunoscută la Belgrad, iar trenul nu are șanse să ajungă acolo până la șase seara. Și nici pentru imaginație nu vor rămâne prea multe. Gândiți-vă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Îndesate. Primul lucru pe care l-a remarcat doctorul Czinner a fost o cruce de argint la lanțul ceasului, iar următorul că geamantanul lui nu era În același loc În care Îl lăsase. Îl Întrebă cu tristețe: — Ești și dumneata reporter? — Ich spreche kein Englisch, răspunse omul. Dr. Czinner spuse În germană, În timp ce-i blocă ieșirea spre culoar: — Un spion al poliției? Ai sosit prea târziu. Privirile Îi erau Încă ațintite asupra crucii de argint, care se bălăngănea Încoace și-ncolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
plătit pentru el! Ai văzut, unde ne era leacul? Am văzut. și am simțit. Acum, te rog, taci, și lasă-mă să mă liniștesc, și să dorm. Bine. Să dormim. Somn dulce. Dulce, da, dulce. Recuperarea În fragedă tinerețe fusese reporter la ziarul tineretului comunist din România. Întâmplarea a făcut ca, Nicolae Ceaușescu, abea devenit conducător de vârf al partidului, să aibă o aniversare. Zarvă mare, cu acest prilej, în toată țara și, deci, și în presă. Colegiul de redacție de la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ceea ce citesc în fiecare săptămână în revistele ilustrate, scrise aproape întotdeauna de oameni la fel de puțin pregătiți ca și ei. Nu citesc cărți: citesc rezumate ale cărților; nu aprofundează nici o problemă, se conformează cu opinia pe le-o oferă un oarecare reporter de doi bani sau o dezertoare din bucătărie, angajată ca redactor. Inginerul se pricepe la cifre, medicul, la boli, avocatul, la legi... Restul nu este decât o spoială sub care nu există absolut nimic. Și cel mai rău este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să mă concentrez asupra altor lucruri, să fac ceva, nu să zac nemișcat și tăcut într-o cameră impersonală. Am pus deoparte Fragmentul becului și caietul cu scheme decodificatoare și, din buzunarul stâng al rucsacului, am scos un carnețel de reporter și un binoclu. Haina îmi era în sfârșit uscată și caldă după o jumătate de zi petrecută pe calorifer (caloriferele funcționau neîncetat la hotelul Willows, lucru pe placul Tușii Ruth și al lui Ian deopotrivă). Odată cu cheia camerei am primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o unitate de informație culturală sau o „unitate de imitație“ transmisă de la o generație la alta prin mijloace non-genetice (prin imitație) 1 Hunter S. Thompson (1937-2005) - jurnalist și scriitor american, creatorul așa-numitului „jurnalism gonzo“, un stil care-i cere reporterului să se implice în povestea derulării evenimentelor, până într-acolo încât el să devină personajul principal. 1 Personaj de desene animate (un cosmonaut), care a apărut pentru prima dată, în 1995, în filmul Toy Story. 1 Textul avut la bază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spune că justiția engleză e echitabilă. Ei bine, de vreme ce nu te-a condamnat la spînzurătoare... și apoi, ai ucis de milă, cel puțin așa au scris ziarele... — Ai citit ziarele vremii? — Pe toate! Am văzut chiar și fotografiile luate de reporteri: Îți ascundeai fața cu un ziar... Rowe o asculta, mut de uimire. Nimeni nu-i vorbise pînă acum atît de deschis despre asta. Oricît de dureroase ar fi fost, cuvintele ei erau reconfortante pentru el, ca iodul pus pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de față, n-a dispărut de fapt nici o clipă. S-a produs, cel mult, o ușoară indiscreție, dar documentul a rămas tot timpul În posesia domnului...“ Urma numele unui cunoscut și respectabil personaj, pe care atunci Johns Îl uitase, și reporterul se Întreba cum ar mai putea cineva să insinueze, după o asemenea declarație, că documentul ar fi fost fotografiat? Ar Însemna ca respectabilul personaj să fie acuzat nu de indiscreție, ci de trădare! A fost, poate, o greșeală din parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
un serviciu de cafea incomplet, televizoare, un baraj cu tot cu hidrocentrală și ecluze, trei cârlige de rufe din plastic și multe miliarde de alte obiecte asemănătoare. 18 august. Vin extratereștrii. Pleacă. Un reportaj transmis În direct de canalul Discovery, Înainte ca reporterul și cameramanul să fie fierți, iar echipamentele lor folosite la construcția unei fabrici de circuite integrate, aduce o lumină asupra vieții pe ceea ce cartografii denumesc deja continentul Titland. În mijlocul vastului univers de obiecte inutile, trăiesc sfârcii, o specie ajunsă extrem de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Câțiva zeloși se întorc de la librăria din centru purtând ca pe un trofeu romanul, prima operă a acestui bizar necunoscut, recomandat cu înalte calificative. Personaje de toate vârstele și mărimile. Pot fi recunoscuți bătrâni combatanți, pictori uitați, actrițe, „foști“ boieri, reporteri, romancieri. Noii critici bățoși zâmbesc subțire unor pensionari ai dadaismului. Mare gălăgie produce un cvartet de tineri pletoși și transcendenți. Este identificată sora autorului, o pianistă spălăcită. Un obraz feciorelnic lunecă încetinit, cu o privire mioapă. Amfitrionul delicat și afabil
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
femeie bună este, ce vederi liberale are, cît este de săritoare, de plină de viață și de energie, ce mult Îi place băutura și tovărășia bărbaților care beau, ce bine cunoaște aspectele dure și aspre ale vieții pe care un reporter de ziar ajunge să le cunoască. Îi povestești că femeia aceasta a stat alături de ucigași Înainte de a fi executați, că a ascultat povestea vieții lor de la ei sau de la mamele lor, că a fost de față la Înmormîntări și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și năucitoare, încât te apucă tremuriciul dacă ești un om care gândește cât de cât. Circulă pe „YouTube", un reportaj aiuritor realizat de Prahova TV. Intr-un sat oarecare, un sat curat, cu case frumoase de oameni gospodari, un tânăr reporter îi întreabă pe trecători dacă știu cine a scris Biblia. Doamne, îți mulțumesc și mă bucur că nu sunt slujbaș al Bisericii, preot, teolog sau profesor la seminar, fiindcă aș cădea, după cele șase minute ale reportajului, într-o neagră
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de acord că „Blibia" e scrisă de Eminescu, la care s-ar putea adăuga unele contribuții ale lui Alecsandri și Ion Creangă. Dar iată că un alt „intervievat" răspunde scurt: „Biblia a scris-o popa". „Popa din sat?"întreabă perfid reporterul. „Aș, nici vorbă!"sună răspunsul. „Ăsta e un hoț". Trebuie să fie ăla din Târgoviște". „Preotul nu stă de vorbă cu noi!" - zice altul. In treacăt, apare și ideea că „preoții noștri nu sunt în stare să scrie așa ceva!". Cum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu noi!" - zice altul. In treacăt, apare și ideea că „preoții noștri nu sunt în stare să scrie așa ceva!". Cum vedem, când e vorba de preotul local, patriotismul enoriașilor se smochinește al naibii și atinge nivelul ierbii. Dintre toți interlocutorii reporterului prahovean, unul singur răspunde un pic parcă mai convenabil: „Păi cine s-o scrie? Hâc! Dumnezeu. Și hâc, Fiul Lui, Iisus Hristos". Omul are o înfățișare mai curând jalnică. Pare binișor băut și, în mod sigur, nu face parte din
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Și o vor face! Pe principiul, cum e turcu-i și pistolul. Jos cu Iliescu! Tare mai e presa asta! Nimic nu-i scapă! Numai că nu știu cum naiba, vede orice se întâmplă cu un ochi complet anapoda. Părerea mea! De fapt reporterii nu văd mai nimic din jur, cu ochii lor, ci doar cu ochii celor care le pun un venit oarecare în portofel, nu prea mult, ca să mai aștepte și mâine mălaiul, ca la pomană. Mai zilele trecute, Ion Iliescu, îl
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
năpustise să vadă comédia. Într-adevăr, la etajul I, unde locuise mai-nainte avocatul Cavulos, se contura fluorescentă inscripția cu blazon mic a provincialului. Prețuri promoționale. Intrigați, vecinii chemară televiziunea prin cablu, pompierii și poliția. De venit au venit doar reporterii, călare pe mari motociclete ruginii. Curând, albastrul din camera veneticului invadase toate televizoarele. M-am mirat și eu - pe atunci proaspăt amic al lui Ionică- de succesul pe care i-l asigură invazia aceasta. Dacă în prima fază dăduseră buzna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nemulțumiți de scumpirea benzinei. Pe DN-1 a avut loc o ciocnire între un Trabant și o căruță. Calul și-a rupt picioarele din față, iar soacra șoferului are gamba fracturată. După ce știristul citește catastrofa de pe prompter, legătura îi este dată reporterului de teren, care intervievează un polițist de circulație: - Bună ziua, Mircea. Stăm de vorbă cu domnul locotenent Fidoca. Domnule locotenent, ce ne puteți spune cu privire la accident? - Ăăă, după cum vedeți și dumneavoastră datorită curbei la stânga și a carosabilului denivelat calul care circula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu cârnații, că-i ieșiseră în cap multe umflături, „ciocuri” mici de reumatism, cum le zicea. Mai mult moartă decât vie, se dusese la poliție s-o reclame pe Zuza. Operațiunea „cârnatul” lua proporții. În cele din urmă o căutaseră reporterii de la Realitatea TV. Cu broboada peste gură, ea se plânsese de ciocurile reumatice și de cum îi fuseseră șterpeliți cârnații Trandafir. Vecinii de pe uliță îi ținuseră partea: au spus că toată viața fusese o femeie muncitoare, care vânduse mii și mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
plete lungi, negre, cu ochi expresivi, căprui-închis, ca de căprioară; cealaltă mai aspră, dar cu ochi blânzi, de cerb, avea creștetul tuns perie. Oricum, păreau să semene ca doi gemeni. Un hermafrodit cu cap de androgin. Acum râdea în hohote: reporterii de la Realitatea Tv ieșiseră în stradă, le îndesau oamenilor în gură microfoane roșii: să spună ce vor de la politicieni. 41% au spus că politicienii sunt ursoaice năpârlite care dau iama prin tomberoanele patriei - mai bine ar fi toți strămutați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lichior de cafea indian. La Drept se bea foarte multă cafea, caldă mai puțină... se prefera cafeaua rece albaneză la gramaj și pe sub masă. După ce-au băut băieții câteva cafele reci Scandemberg, se încinseseră, însă s-a ivit un reporter, cu aparatul foto agățat de gât spre hazul teribil al tuturor; revoltat că nu erau cu toții la marea sărbătoare, dar mai ales că nu și-a găsit un loc, s-a legat de ei: - Ce fel de studenți sunteți dacă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
asemenea momente că exista un număr nesfârșit de bariere de sticlă pe care să le pună între el și oamenii (existau cu adevărat?) ai căror bani alcătuiau baza speculațiilor îmbătătoare ale fiecărei zile. Meseria de bancher, îi spusese odată unui reporter de televiziune, devenise una dintre cele mai spirituale meserii. Și cita statistica preferată: o mie de miliarde de tranzacții aveau loc pe piețele financiare în fiecare zi. Întrucât în fiecare tranzacție erau implicate două persoane, asta însemna că banii vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o treabă zgomotoasă și dificilă, și Mark a fost surprins că apelaseră această metodă. Chiar și așa și-a permis un zâmbet discret când s-a dat știrea la Radio Israel în seara următoare; și când l-a auzit pe reporter adăugând: „Proiectele irakiene de a obține o bomba atomică au fost întârziate cu doi ani“, zâmbi din nou, pentru că, la urma urmelor, averea lui nu va avea prea mult de suferit. Octombrie 1986 — Deci povestește-mi despre personajul Hussein, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
domnilor, bună seara. Vă invităm să urmăriți un nou grupaj informațional, enunță cu drăgălășenie Virginica Toader, îmbunând inimile telespectatorilor și telespectatoarelor. În seara aceasta, la subsolul unui bloc de pe strada Calmului, în cartierul Pajura, a fost găsit un copil nou-născut. Reporterul nostru Valerian Cric se află la fașa, ah, la fața locului. Vali, ai legătura. ─ Bună seara, Virginia, bună seara dragi telespectatori. Mă aflu pe scara blocului V 4 de pe strada Calmului numărul 17, în cartierul Pajura. Iată-l și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
găsât? Dacă l-am găsât, cine să-l crească? Nu-i a meu, dacă l-am nemerit io și nu alta? Credeți că Direcția de Ocrotire a Copilului... ─ Oaaa! Oaaa! Oaaa! Oaaaaa! Pe mine vă rog să mă scuzați, domnu’ reporter, nu știu ce-i cu ocrotirea, dau o fugă până la cinci, da? Domnule, vă rog, sunteți soțul doamnei Garofița Mihai, nu-i așa? ─ Hmm... mmmh... Da, eu sunt. Soțul. Spuneți-ne, veți încerca să păstrați acest copil? Noi am avut o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ocrotirea copilului vă vor încredința creșterea lui? ─ Eu... Hmm... A cui ocrotire? Eu sunt sondor de meserie, mai mult plecat, acuma lucrăm la Giurgiu. Tot săpăm și nu dăm de apă ca lumea. Cam rău p-acolo, să știți. Domnule reporter, permiteți? Vă pot răspunde eu la întrebare. ─ Dumneavoastră sunteți? ─ Mihaela Carbon, licențiată în drept. Vă pot spune eu, cu siguranță copilul nu va fi încredințat familiei Mihai. De unde știi, cucoană? Măi să fie! Și dumneavoastră sunteți...? Negru Ion, de la opt.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]