6,398 matches
-
nici unei probleme social-economice cheie. Trebuie stimulată cointeresarea salariaților pentru o muncă de mai bună calitate și mai multă creativitate. Acestea vizează egalitarismul În veniturile salariaților, care trebuie eradicat, precum și monopolul asupra locului de muncă (indiferent de atitudinea salariatului față de muncă), socializarea pierderilor (unii le creează, alții le asanează). Altfel spus, trebuie să se facă o delimitare clară Între muncă și trândăvie, Între succes și insucces. Criza economică nu este o slăbiciune trecătoare a economiei, o simplă depresiune cum au mai fost
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu obiectivele superioare. Numirea În posturi-cheie a unor persoane provenite din țara de origine a firmei-mamă are un efect important asupra autonomiei, deoarece expatriatul va lua măsuri și decizii În acord cu firma-mamă, influențat fiind de un lung proces de socializare și culturalizare desfășurat În interiorul organizației. În acest sens, apare posibilitatea ca autonomia să nu mai fie veritabilă, deoarece responsabilul este perfect de acord cu firma-mamă, În cazul unor conflicte de obiective sau a unor presiuni divergente deciziile sale fiind favorabile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
situații aproape arhetipale: lupta cu spionii, rătăcirea în peșteră, descoperirea unui castel bântuit de forțe malefice etc., în care determinarea istorică are un rol ce tinde spre zero. Rămân astfel valabile literar avântul tineresc al acțiunii, primele întâmplări legate de socializarea individului în formare, ingeniozitatea, prietenia, curajul salvate de perisabilitate prin atemporalul lor. Succesul Cireșarilor (compus în cele din urmă din cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
li se părea a fi extrem de paradoxal faptul că un termen foarte comun, folosit în mod curent de toată lumea pentru a transmite, modifica și regla comportamentul uman și fără de care puțini ar fi aceia care ar supraviețui hazardatului proces de socializare, nu ocupă un loc proeminent pe marea scenă a științei psihologiei. Părea un concept repudiat de behaviorism și s-au hotărât să îi facă „loc în cetate”. Sunt mai multe motive pentru care modelarea a fost, până prin anii ’60, relativ
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu câțiva ani înainte de a muri, la o întâlnire cu psihologii americani specializați în studiul fenomenelor și problemelor socioeducaționale. Aceștia valorificau intens teoria disonanței cognitive în studiul psihologiei grupurilor și comunităților. „Dodecalogul lui Festinger” dădea roade uimitoare în procesele de socializare și manipulare intragrupală. Astfel încât ne socotim îndreptățiți să considerăm că teoria disonanței cognitive, descriptivă și tezistă, putea fi numită, mai corect, teoria armoniei cognitive și redactată prescriptiv, nomotetic - ca o autentică teorie a educației. „Cervantes al psihologiei americane” nu dorise
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nevoie de soluții pentru probleme ce apar în situația lui școlară, apariția simptomelor de deprimare, manifestarea comportamentelor deviante și chiar delincvente (Ibidem). De la generația ,,cu cheia la gât” la generația ,,plecată pe afară” Nu este de neglijat efectul pervers al socializării la acești copii. Este bine știut că fără socializarea primară în familie, în perioada copilăriei, viitorii adulți vor avea mari dificultăți în adaptarea și integrarea socială. Nu este lipsită de semnificație o anumită ciclicitate a socializării copiilor în România postbelică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lui școlară, apariția simptomelor de deprimare, manifestarea comportamentelor deviante și chiar delincvente (Ibidem). De la generația ,,cu cheia la gât” la generația ,,plecată pe afară” Nu este de neglijat efectul pervers al socializării la acești copii. Este bine știut că fără socializarea primară în familie, în perioada copilăriei, viitorii adulți vor avea mari dificultăți în adaptarea și integrarea socială. Nu este lipsită de semnificație o anumită ciclicitate a socializării copiilor în România postbelică. Să amintim că în perioada comunistă mulți copii stăteau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
neglijat efectul pervers al socializării la acești copii. Este bine știut că fără socializarea primară în familie, în perioada copilăriei, viitorii adulți vor avea mari dificultăți în adaptarea și integrarea socială. Nu este lipsită de semnificație o anumită ciclicitate a socializării copiilor în România postbelică. Să amintim că în perioada comunistă mulți copii stăteau singuri din cauza angajării în muncă a ambilor părinți, fiind cunoscut acele fenomen al copiilor ,,cu cheia la gât”. Generația de 35-40 de ani este născută în perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
copiilor. Prezentul românesc o dezamăgește iar viitorul este conceput doar ca transfer a ceea ce a învățat și acumulat profesional și material în afară. Decizia adulților de astăzi de a pleca fără familie la muncă în străinătate este efectul unei anumite socializări care la vârsta propriei copilării a fost predominant secundară (creșterea în creșe, grădinițe, apoi perioada petrecută în școală, internate etc.) în raport cu socializarea primară. Înstrăinarea de familie cunoscută în copilăria petrecută în perioada comunistă are acum un dublu circuit: prelungirea ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
afară. Decizia adulților de astăzi de a pleca fără familie la muncă în străinătate este efectul unei anumite socializări care la vârsta propriei copilării a fost predominant secundară (creșterea în creșe, grădinițe, apoi perioada petrecută în școală, internate etc.) în raport cu socializarea primară. Înstrăinarea de familie cunoscută în copilăria petrecută în perioada comunistă are acum un dublu circuit: prelungirea ei în locurile străine unde lucrează asociată cu trăirea aceluiași sentiment de către proprii lor copii. Ce este mai important: un câștig financiar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Nesemn. Vârstă + /Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF Ref182376706 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 7 ne arată sensul influenței pe care o au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF Ref182376706 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 7 ne arată sensul influenței pe care o au diferite variabile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF Ref182376706 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 7 ne arată sensul influenței pe care o au diferite variabile asupra credinței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
putem trage două concluzii interesante. În primul rând, religiozitatea comportamentală influențează pozitiv credința că oamenii săraci, bolnavi sau fără prieteni pot fi fericiți - deși nu influențează credința că oamenii nereligioși pot fi fericiți. Regăsim aici probabil un efect specific al socializării religioase în comunitate, efect pe care credința fără acțiune nu îl are. Putem observa că indicatorul de credință nu are un efect specific în ceea ce privește primele trei condiții defavorabile fericirii - dar, dimpotrivă, are un efect negativ semnificativ în ceea ce privește optimismul privind fericirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
-și îndeplinească rolurile pe măsura statutului pe care-l are. Valoarea familiei pentru societate nu poate fi neglijată pentru că: familia influențează direct procesele demografice prin funcția sa reproductivă și astfel asigură continuitatea societății; familia este mediul în care se realizează socializarea primară a copiilor, în care aceștia învață și iau contact cu principiile de bază ale moralei, credinței, conduitelor; familia contribuie la menținerea identității culturale naționale prin împărtășirea și exemplificarea elementelor culturii naționale. Transformările ce au marcat familia după anul 1990
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și în privința producerii și gestionării veniturilor. În cazul în care femeile sunt plecate și ele susțin financiar familia, acestea se bucură de creșterea prestigiului cel puțin în comunitatea de apartenență. Funcția pedagogico-educativă și morală Este funcția prin care se realizează socializarea primară a copiilor în cadrul relației pe care aceștia o stabilesc cu părinții, relație ce implică „atașamentul părinților față de copii și modul de inoculare a comportamentelor acestora pentru integrarea în familie și societate” (Voinea, 1978, 49). Familia este cea care îl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cum să se comporte în anumite situații, îl pregătește pentru viață, îi furnizează conștient sau inconștient modele de acțiune și îi transmite valori și principii de viață contribuind la formarea și nuanțarea personalității lui. De modul în care se realizează socializarea primară astfel încât această să nu fie în discrepanță cu normele generale ale societății depinde evoluția viitorului adult. În literatura de specialitate se vorbește tot mai mult de faptul că funcția de socializare primară a copilului se restrânge sau nu se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
personalității lui. De modul în care se realizează socializarea primară astfel încât această să nu fie în discrepanță cu normele generale ale societății depinde evoluția viitorului adult. În literatura de specialitate se vorbește tot mai mult de faptul că funcția de socializare primară a copilului se restrânge sau nu se mai realizează. Referitor la această situație, I. Mihăilescu (2003, 164) argumentează că, în comparație cu societățile tradiționale în care funcția de socializare era evident realizată de către familie, diminuarea acesteia în societățile contemporane ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de specialitate se vorbește tot mai mult de faptul că funcția de socializare primară a copilului se restrânge sau nu se mai realizează. Referitor la această situație, I. Mihăilescu (2003, 164) argumentează că, în comparație cu societățile tradiționale în care funcția de socializare era evident realizată de către familie, diminuarea acesteia în societățile contemporane ar fi legată de faptul că ea a început să fie preluată și exercitată de instituții exterioare familiei (școală, instituții culturale etc.), deși rolul fundamental în educarea copiilor îl va
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
familiei (școală, instituții culturale etc.), deși rolul fundamental în educarea copiilor îl va juca tot familia. În aceeași ordine de idei, M. Voinea (1978, 49) apreciază că în societatea modernă, ca urmare a transformărilor economice (în primul rând), funcția de socializare a familiei rămâne de o mare importanță, dar ea și-a modificat conținutul și forma de manifestare. Ce aspecte ale vieții familiei sunt modificate prin migrație având în vedere această funcție? În acest sens se apreciază că migrația poate contribui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
importanță, dar ea și-a modificat conținutul și forma de manifestare. Ce aspecte ale vieții familiei sunt modificate prin migrație având în vedere această funcție? În acest sens se apreciază că migrația poate contribui la diminuarea realizării și a rolului socializării în familie atunci când unul din părinți sau ambii sunt plecați în alte localități sau chiar țări (în general, pentru muncă). Astfel, într-un caz „fericit”, copiii rămân în grija rudelor sau a vecinilor, însă universul educației lor, al „abc-ului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ei cu copiii se reduce, dar și relația de cuplu este afectată ajungându-se la destrămarea cuplului, cei mai afectați fiind tot copiii. Drept urmare, victimele sunt copiii, privați de afecțiunea și de prezența părinților, dar și societate pentru că pasul spre socializare negativă și atracția către acte infracționale este mic. Funcția de coeziune și solidaritate conjugală Chiar dacă pare o condiție ideală, această funcție este întreținută de sentimentele de afecțiune dintre parteneri, de sinceritatea și intensitatea acestora. Ea este cea care contribuie la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a comunicării între parteneri, deteriorarea relațiilor dintre cei doi soți prin manifestări agresive fizice și/sau verbale, schimbarea valorilor tradiționale ale familiei. Toate aceste efecte își amplifică influența atunci când în cuplurile respective există și copii. Nu numai că procesul de socializare a copiilor capătă o conotație negativă prin modelul parental, funcția educativă a familiei fiind greu încercată, dar evoluția psihică, morală, culturală și intelectuală a copiilor este grav afectată, existând mari șanse ca aceștia să devină continuatorii unor modele defectuoase. Totuși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
134), al cărei scop a fost înțelegerea și reducerea fenomenului infracțional. Astfel, au fost puse în relație mai multe variabile încercându-se stabilirea unor raporturi sau condiționări între ele. La nivel individual, ele s-au referit la tradițiile istorice ale socializării individului (familie extinsă sau restrânsă), acțiunea mijloacelor de comunicare în masă, caracteristicile biologice și psihice ale indivizilor, drogurile, alcoolismul. La nivelul societății s-au urmărit impactul șomajului, al recesiunii sau creșterii economice. Concluziile anchetei au arătat că între cele două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cele două niveluri nu se poate vorbi de condiționări directe, ci mai degrabă, intercondiționarea apare în cazul în care se analizează mobilitatea geografică, socială și violența. Explicația derivă din faptul că violența are la bază „un faliment la funcției de socializare” pe lângă nesiguranța caracteristicilor societății la momentul respectiv. Cercetarea mai subliniază un aspect important, anume că la creșterea violenței contribuie și urbanizarea printr-o serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]