12,660 matches
-
Toward a Postmodern Theology, Simon și Schuster, New York, 1985. Cuciuc, C., Religiozitatea populației din România la Începutul Mileniului 3, Gnosis, București, 2005. Cuciuc, C., Sociopsihologia Religiei, Constiință și Libertate, București, 2006. Cuciuc, C., Dupu, C., Introducere în sociologia religiilor 2. Sociologia Comunităților religioase, Gnosis, București, 1998. Culic, I., Metode avansate în cercetarea socială, Polirom, Iași, 2004. Cummings, J., Kiesler, S. B., și Sproull, L., "Beyond hearing: Where real world and online support meet", Group Dynamics: Theory, Research, and Practice, 6(1
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
2003, pp. 87-106. Mitra, A., Schwartz, R. L., "From cyber space to cybernetic space: Rethinking the relationship between real and virtual spaces", Journal of Computer Mediated Communication, 7(1), 2001, http://jcmc.indiana.edu/vol7/issue 1/mi. Nadolu, B., Sociologia spațiilor virtuale, Eurostampa, Timișoara, 2004. Nelson, L., Ramsey, C. E., Verner, C., Community structure and change, Macmillan Co, New York, 1960. Oates, W. E., The Psychology of Religion, World Books, Waco, Texas, 1984. Oldenburg, R., The Great Good Place, Paragon House, New York
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Outworkings: Twelve as Christian Community", The Expository Times, 119(12), 2008, pp. 582-588. Voelpel, C., Eckhoff, R., Förster, J., "David against Goliath? Group size and bystander effects in virtual knowledge sharing", Human Relations, 61(2), 2008, pp. 271-295. Wach, J., Sociologia religiei, Polirom, Iași, 1997. Wall, D., Williams, M., "Policing diversity in the digital age: Maintaining order in virtual communities", Criminology and Criminal Justice, 7(4), 2007, pp. 391-415. Walther, J B; Boyd, S., Attraction to computer-mediated social support, Hampton Press
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
the Internet, W W Norton, New York, 2000. Wicker, A. W., "Making sense of environments", în W. B. Walsh, K. H. Clark, R. H. Price, Person-environment psychology: Models and perspectives, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, NJ, 1992, pp. 158-191. Willaime, J. P., Sociologia religiilor, Institutul European, Iași, 2001. Williams, P. J., "Authentic Identities: Straightedge Subculture, Music, and the Internet", Journal of Contemporary Ethnography, 35(2), 2006, pp. 173-200. Wilson, S. M., Peterson, L. C., "The anthropology of online communities", Annual Review of Anthropology, 31, 2002
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
instituționale din științele limbii și literaturii se refăcuseră cumva pe la 1965, ceea ce nu era cazul cu situația din istorie, filozofie (unde filierele informale aveau să rămână indispensabile pe toată durata regimului comunist "școala de la Păltiniș" e cel mai prestigios exemplu), sociologie (reapărută doar pentru a fi din nou izgonită din universități), economie (cu unele reușite în istoria economică), drept (exceptând unele studii de istoria dreptului). Repet o evidență: domeniile cele mai ideologizate și politizate, atât sub raportul substanței, cât și sub
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
văd oameni pe care-i stiM-am foarte mult, profesori care mă luau în serios și căutau să mă încurajeze. Deci acest raport între fericire și nefericire l-am regăsit și aici, a continuat. S. A.: Să introducem niște elemente de sociologie și de istorie socială. Falsul model al "obsedantului deceniu" a fost inventat de ceaușism o spunem pentru generațiile mai tinere pentru a lua distanță de stalinismul dejist. Printr-un contrast controlat și mincinos, ceaușismul trebuia să apară drept un tărâm
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
parte dintre acești tineri au emigrat, alții însă au rămas, s-au integrat în alte feluri în societate. Deci, o lume mai pestriță decât o prezintă romanele românești și cu atât mai mult studiile sociologice, în măsura care a existat sociologie. Și nu a prea existat. S. A.: Nu prea. Dar am văzut după 1989 mai multe autobiografii, memorii, mărturii, romane cu ajutorul cărora cineva, dacă ar înțelege dinamica stalinismului românesc, ar putea reconstrui maniera aproape eroică în care clasele mijlocii și superioare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
avut același gen de spontană libertate de piață, poate că situația ar fi fost mai bună, mai simplă, mai sănătoasă. Ăsta este un aspect. Al doilea aspect este și acela că o seamă de domenii practic nu existau în România (sociologie, politologie etc.). Ei bine, s-au înființat o seamă de oameni care s-au autodefinit ca politologi venind dinspre diferite alte domenii, din cel literar... S. A.: ...din domenii tehnice, din medicină etc. V. N.: A funcționat și funcționează încă o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lor. "Printre "moravurile" sui generis introduse în viața literară din România de grupul celor 20 și ceva sau al neoproletcultiștilor, plagiatul asigurat de impunitate ocupă un loc central. De la o psihologie a plagiatului s-a trecut la un soi de sociologie a plagiatului, instalată de către grup ca "metodă de creație" locală"146. Iertarea plagiatului lui Eugen Barbu în volumul III al romanului Incognito, numit de colegi colaj, permite perpetuarea metodei în rândurile scriitorilor. Mirarea e cu atât mai mare cu cât
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Eugen Barbu în volumul III al romanului Incognito, numit de colegi colaj, permite perpetuarea metodei în rândurile scriitorilor. Mirarea e cu atât mai mare cu cât, un poet considerat talentat, Ion Gheorghe, adoptă procedeul. Dar nu poetul o interesează, ci "sociologia plagiatului așa cum poate fi surprinsă la primii săi apărători"147: vinovați sunt cei care descoperă plagiatul, indignați numai cei cărora le place scandalul, iar tehnica nu poate fi folosită în volume, dar în reviste se acceptă. George Pruteanu își asumă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
limbă. Autoarea scrie în română pentru că ascultătorii și cititorii sunt români. Capitolul III Pe calea undelor III.1. Justificarea etică și estetică a procesului creator în exil Discursurile publice ale Monicăi Lovinescu au un spectru tematic foarte larg: filozofia culturii, sociologie, politică, lingvistică, teoria literaturii. Ea tratează orice apariție notabilă cu atenția și respectul cuvenit. Recitite în volum, unele din ele la treizeci de ani distanță de la difuzare, degajă plăcere, ironie, nostalgie, dar și seriozitate, etică, adevăr, curaj. Deși nu mai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
publicate în exil, interzise fără drept de replică în țară. Aceste cronici, deși numeroase și simptomatice pentru cultura europeană, nu interesează foarte mult critica din România postrevoluționară, în parte din pricina complexității lor, în parte din pricina redusului instrumentar de analiză a sociologiei, politicii și filozofiei europene. Mult mai târziu, Vladimir Tismăneanu le adună sub pretextul alcătuirii unei antologii de scrieri politico-istorice. În 1988, receptând "Caietele critice" consacrate literaturii și confesiunii, Monica Lovinescu remarcă unul dintre aspectele originalității cazului românesc: teoria literară este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este negru, libertatea de a-ți numi nelibertatea libertate"289. III.3.2. Structura cronicilor Pentru a indica formatul cronicilor literare, am separat discursul critic de polifonia discursului general. Cel din urmă reprezintă un amestec pertinent de cultură, politică, istorie, sociologie, emisiunile acoperind întregul areal al manifestărilor umane. Politicul rămâne întotdeauna în substratul cronicilor, întrucât el nu poate fi despărțit de crezul autoarei: "Paginile de față insistă asupra literaturii. Nedespărțind-o însă de contextul politic ce o condiționa. A-l ignora
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Este un act de cunoaștere. Laboratorul de creație al emisiunilor poate fi reconstituit din filele jurnalelor. Cronica din 30 aprilie 1982, dedicată plagiatului practicat de gruparea din jurul lui Eugen Barbu, este dublată de nota din Jurnal: "Fac o cronică despre "sociologia plagiatului". Îl atac numai pe Artur Silvestri care i-a luat cu angajamente ridicole apărarea lui Ion Gheorghe dar și a lui Lăncrănjan și Săraru. Din nou Grupul!"342. Se știe deja că Monica Lovinescu înseriază aproximativ o zecime din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mentalul autorului: ideile fac trimiteri la diferite arte și sunt aplicate apoi la propria persoană. Teatrul, filmul, pictura, muzica, literatura sunt privite din subiectivitate cu o cogniție congenială. Discursul devine astfel o polifonie culturală din pricina amestecului istoriei cu economia, politica, sociologia și cu tot ce presupune receptarea și consumarea artei. Discursul scris poate fi considerat o interacțiune socială, datorită mesajelor literare și ideologice. Dacă în Jurnale se conturează clar urgența mărturisirii, temperată de actul scrierii care vine cu limitele sale, La
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Paul, De la text la acțiune: eseuri de hermeneutică II, traducere și postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1999 Ricoeur, Paul, Despre traducere, traducere și studiu introductiv de Magda Jeanrenaud, postfață de Domenico Jervolino, Editura Polirom, Iași, 2005. Rieffel, Rémy, Sociologia mass-media, traducere de Ileana Busuioc, Editura Polirom, Iași, 2008. Schleiermacher, F.D.E., Hermeneutica, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 2001. Selejan, Ana, Literatura în totalitarism: 1957-1958, Editura Cartea Românească, București, 1999. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, volumul I-IV
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cit., p. 140. 234 Nicolae Florescu, ""Întrevederile" Monicăi Lovinescu", în Întoarcerea proscrișilor: reevaluări critice ale literaturii exilului, ed. cit., 1998, p. 180. 235 Monica Lovinescu, Est-Etice. Unde scurte IV, ed. cit., p. 211. 236 Ibidem, p. 210. 237 Rémy Rieffel, Sociologia mass-media, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 38. 238 Ibidem, p. 69. 239 Dorin Popa, Mass-media, astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002, pp. 140-141. 240 Ibidem, p. 141. 241 Paul Ricoeur, De la text la acțiune: eseuri de hermeneutică II, Editura Echinox
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a fundamentat teoria instruirii pe baze psihologice. Din această perspectivă, el a elaborat faimoasa teorie a treptelor psihologice ale lecției. b) Etapa didacticii moderne (sfârșitul sec. XIX- prima jumătate a sec. XX) este de tip psihocentrist. Valorificând rezultatele psihologiei și sociologiei, se punea un accent mai mar pe predare-învățare, pe explicarea dimensiunilor psihologice și sociale implicate în realizarea funcțiilor de predare-învățare. În concepția lui J. Dewey, copilăria nu trebuie privită ca o stare de imaturitate, ci ca un moment al vieții
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte; c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, care cuprinde și elemente de psihologie și de sociologie educațională. (5) Gradul didactic I se poate obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor probe: a) un colocviu de admitere, pe baza
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
funcționare a unei unități școlare. Pe durata practicii pedagogice studenții vor fi puși în fața situațiilor reale la clasă și se vor confrunta cu aspectele practice, concrete, ale didacticii de specialitate, îmbinată cu aplicabilitatea unor aspecte teoretice de pedagogie, psihologie și sociologie și cu particularitățile specifice grupului educat din colectivele de elevi și din școală. Aceste situații se materializează prin participarea efectivă, practică săptămânală sau comasată, la activități instructiv-educative care se desfășoară timp de două semestre în anul III, licență. Conform legislației
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
INTRODUCERE: Temele romanului postbelic Anexânduși literatura ca teritoriu al propagandei ideologice, „patologia stilistică totali tară“ a constrâns romanul românesc să preia „unele funcții ale jurnalismului politic (inca pabil de onestitate), ale istoriografiei (obligate să se limiteze la adevărul partinic), ale sociologiei (neagreate ca știință de către partidul demiurg)“ (Eugen Negrici, Literatura română sub comunism). CUPRINS: Item 1: evidențierea unei trăsături care face posibilă încadrarea nuvelei întro tipologie, întrun curent cultural/literar, întro perioadă sau întro orientare tematică În aceste circumstanțe, în care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Erhard, care au reorganizat economia germană pe baza economiei sociale de piață. Erhard, ministru al Economiei între 1949-1963, apoi cancelar al Germaniei Federale, acționa, spunea el "după principiile și responsabilitatea sa de creștin"6; Müller-Armack, autor al unor lucrări de sociologie a religiilor, director în ministerul Economiei între 1952-1958, secretar de stat pe lîngă Erhard între 1958-1963, nu înceta să sublinieze ancorarea economiei în etica umanismului creștin. Dacă magisteriul Bisericii este esențial, aporturile externe sînt importante. Această observație se aplică mai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o demonstrează preocupările exprimate în 1905 de Henri Bazire, președintele Asociației Catolice a Tineretului francez: " Cînd am cerut justiției sociale să ne lumineze calea nu a fost suficient. Noi nu împărtășim nici disprețul, nici indiferența multora în ceea ce privește științele economice și sociologia. Mai ales în acest domeniu, bunăvoința nu înlocuiește nici cunoștințele, nici munca. Intervențiile neîndemînatice sau inoportune în jocul forțelor economice riscă să se întoarcă tocmai împotriva celor care trebuie serviți și favorizați"33. Mai trebuie să amintim lucrările Săptămînilor Sociale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1924, în Le mouvement des faits et des idées a abatelui Lugan. Multe din lucrările preotului italian exilat au fost editate în franceză: L'Italie et le fascisme (1927), La communauté internationale et le droit de guerre (1931), Essai de sociologie (1935), Politique et morale (1938), aceste ultime trei lucrări găsindu-și locul în Cahiers de la Nouvelle Journée la editura Bloud și Gay; L'Eglise et l'État a apărut în 1937. Marcel Prélot a subliniat "profundele afinități intelectuale" între fondatorul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a împiedicat alunecarea catolicilor spre stînga 10. În această luptă, Partidul Creștin-Democrat a continuat să beneficieze de sprijinul organizațiilor catolice. Bastioanele lor electorale rămîneau regiunile unde practica și mișcarea catolică erau puternice: cu precădere în Veneția și Lombardia. Studiile de sociologie religioasă au scos foarte bine în evidență legătura dintre practică și votul Democrației Creștine 11. În sudul peninsulei, forța partidului era legată de votul femeilor și de tradițiile clientelare ale acestor regiuni, favorabile partidului de la putere. Acest partid era un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]