6,757 matches
-
protejării și transmiterii valorilor artistice li se adaugă acum noi valențe: distracție, shopping etc. În viziunea lui Charles Jencks, muzeul contemporan este „o contradicție spectaculoasă de vechi cerințe și noi oportunități, un amestec de cultură și speculație, de spiritualitate și strălucire― (Jencks 1997: 9). Dezvoltând caracterisicile contradictorii ale muzeului zilelor noastre, Jencks Îi definește șase funcțiuni principale: de a păstra și a comemora artefacte și evenimente, de educație și reafirmare a valorilor, de substitut pentru catedrală, de loc de distracție, de
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
Nimic nu este mai autentic decât zâmbetul trist atunci când îți imaginezi scena tâierii salcâmului din Moromeții sau pălăria împrumutată la premiere. Totul se poate cumpăra pe lumea aceasta. Dar nu totul se poate obține. Nu ne rămâne decât să alegem strălucirea și bucuria scânteii spiritului și nu prețul greșelii pe care nu ni-o vom ierta mai târziu. E ca și cum te-ai juca iarna cu un bulgăre de zăpadă. El va deveni mai mare dacă și numai dacă nu te vei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
dar cu o viziune totdeauna nouă, prin idiosincrazii tulburi, răscumpărate de elanuri creatoare, prin impulsivitatea lui de ocupant, dar și de întemeietor, dacă pe unii scriitori i-a victimat, pe cei mai mulți i-a chemat la o viață portretistico-critică de unică strălucire. Alternându-și mânia nedreaptă cu seninătatea sublimă, criticul era un Attila, care, între două bătălii, citea pe Virgiliu în original" . Pompiliu Constantinescu a fost până la sfârșitul său prematur (survenit în "Ă - spre deosebire de confrații săi - foiletonistul prin excelență, a cărui operă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se dovedește nu numai un instrument cu fine percepții, dar și un scriitor cu un incontestabil simț al valorii cuvintelor, cu o cadență anumită..." . În această confrerie strălucită intră desigur și Vladimir Streinu, a cărui vocație critică sa revelat cu strălucire după începuturi poetice deosebit de promițătoare. Înrudindu-se îndeaproape cu criticii generației sale - Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, G. Călinescu și cu bunul său prieten Șerban Cioculescu, prin însușiri ce fac din această întreagă generație o pavăză a esteticului, Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
critică Eminescu. Conform precizărilor competente ale editorului său, George Muntean, s-au găsit printre manuscrise ciorne ale acestui proiect de ediție, care indică interesul statornic pentru Eminescu, o adeziune profundă, acaparantă. În viziunea lui Vladimir Streinu, Eminescu se alătură cu strălucire marilor spirite universale (Dante, Shelley, Goethe, Poe etc.Ă, adevăr transmis din generație în generație ca un fel de datină, ca o "prejudecată binecuvântată", spre a folosi sintagma criticului. O a doua prejudecată puternic încrustată în conștiința conaționalilor noștri este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
scriitorului va prelungi, rafinând, sensul eroic popular. De la cuvinte până la viziunea însăși, se face simțită tendința la enorm." Creangă probează o extraordinară "forță verbală"; opera reprezintă un "adevărat ciclu rapsodic țărănesc", "operă de Homer al țărănimii românești"; Amintirile dezvăluie cu strălucire "complexul de îndărătnicie țărănească al lui Creangă"; genialul humuleștean a avut o rară conștiință de artist ce nu i-a alterat "poporanitatea"; "Poveștile și Amintirile sunt (...Ă ale unui artist superior deopotrivă categoriei poporane ca și dealtminteri celei culte..."; atenției
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
romancierii noștri de școală rusească." Într-un emoționant Necrolog, Vladimir Streinu vede în Anton Holban "un intelectual purtat în fiece moment când de setea cunoașterii de sine, când de aceea a cunoașterii altor scriitori" , așadar o natură duală, exprimată cu strălucire în roman și în eseistică. La Felix Aderca este descifrat un sens al totalității, al ansamblului creator: "Scriitorul acesta, fiind mai mult decât un talent, căruia i-am fi putut datora o operă - două sau chiar mai multe de același
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
am demonstrat în cuprinsul eseului de față, în câmpul exegezei poetice. Comentând poezia clasică, modernă și contemporană, românească sau universală, Vladimir Streinu a dovedit că este acaparat definitiv de "himera poeziei", pătrunzându-i resorturile intime, reliefându-i dominantele, definind cu strălucire marile personalități. Poezia concentrează în structura-i internă nebănuite energii: Poezia potențează integral sufletul omenesc în complexitate și tărie, îl intensifică până la a-l confunda cu condiția sa ideală de existență în care n-ar rezista nici un moment. Este o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Langues Orientales Vivantes din Paris (1959 - 1962); * Rector al Institutului Pedagogic din Suceava (1962 - 1965); Șeful Catedrei de Literatură Română și Comparată (1963 - 1983); * Director al revistei „Cronica“ (1966 - 1970); * A participat la numeroase manifestări științifice în țară, și cu strălucire, la reuniuni științifice în străinătate: Franța, Italia, Polonia, Belgia, Marea Britanie, Elveția, Olanda, Austria, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Turcia, Rusia, Mexic, S.U.A.; * Din 1990 până la trecerea în neființă, a participat la reuniunile literar-știintifice ale Iașului, precum și întâlnirile din mai toate orașele Moldovei
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
1985; a îndrumat elevi la faza județeană a concursurilor școlare, care au obșinut rezultate. Profesorul, Herghelegiu Gheorghe, a fost o figură remarcabilă a învățământului pășcănean,cu merite deosebite, cu generații de excepție pe care le-a șlefuit,dându-le o strălucire aparte. Pentru noi, generația ’80 a fost o șansă să-l avem ca profesor și un punct de sprijin în acele vremuri tulburi. Un om modest, corect, exigent (nu te ierta dacă nu îți făceai datoria), bun profesionist...lecții clare
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
sine, fiind inspirată de autoritatea Adevărului însuși (mireasa, deși unită cu Mirele, nu îi preia autoritatea). Or, așa cum a ajuns să declare astăzi Biserica Catolică și cum știm de la Platon încoace, Adevărul nu are nevoie de forță ca să se afirme : strălucirea lui este de ajuns pentru a-l impune conștiințelor care se deschid spre el. Autoritatea spirituală a unei instituții este asigurată de bunul ei raport cu autoritatea și cu libertatea lui Dumnezeu, iar ca un derivat, de un bun raport
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care susține în ființă toate lucrurile, Dumnezeu atotțiitor. El strînge apele în mîna Sa, cuprinde în Sine toate creaturile înzestrate cu inteligență pentru ca toate lucrurile să stea în ființă, îmbrățișate în puterea lui atotcuprinzătore Ca omnitenens, divinul nu mai are strălucirea comună, imediat recognoscibilă a puterii, fastul ei afirmativ. Are o prezență radicală, aproape insesizabilă în evidența ei, asemenea luminii care nu poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care o limitează și i se impun din afară e semnificată, între altele, prin tema schimbării veșmintelor. în condiția lui aurorală, se spune, omul are veșminte de lumină. Ele constituie manifestarea interiorului uman, radiația sufletului uman ceresc strîns articulat cu strălucirea divină. în acest caz, veșmîntul nu acoperă și nu limitează, ci face vizibilă și operantă ad extra subiectivitatea. Ieșirea din paradis echivalează cu trecerea în regimul obiectivării, instituie un raport prin exterioritate cu realul, iar în această condiție omul capătă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
începuturi în începuturi, prin începuturi fără sfîrșit. Diadoh al Foticeei imaginează, de pildă, creșterea în mod analog realizării unei opere de artă : reflexul chipului divin din om e curățat și actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
începuturi, prin începuturi fără sfîrșit. Diadoh al Foticeei imaginează, de pildă, creșterea în mod analog realizării unei opere de artă : reflexul chipului divin din om e curățat și actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
integral, structura posibilităților divine de manifestare. Cînd divinul se manifestă, auroral, sie însuși, se spune că el își dă chip de om, instaurînd astfel arhetipul umanului. Pentru tradițiile abrahamice, omul este creat după chipul de om al lui Dumnezeu. Christos strălucire, autorevelare a Tatălui poartă totodată numele de Fiul Omului: nu doar fiindcă asumă condiția noastră, ci, dacă riscăm sensul tare al expresiei, tocmai fiindcă radiază în lume chipul lui Dumnezeu. în termenii musulmanului Ibn Arabî, metafizician vizionar din secolele XII-XIII
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
trup duhovnicesc (radiație a duhului), așa încît este și pămîntesc, și ceresc. Dar Platon nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
împărăția cerurilor s-a apropiat este pentru ca lumea să treacă peste puțină vreme spre varianta ei ultimă, restaurată. în mozaicurile Romei creștine de pînă în secolul al X-lea, Christos vine, înaintează imperios spre privitor, ne invadează ochii cu o strălucire atît de apropiată încît aproape că pășim în ea. Istoria, socialul, viața terestră apar doar ca un scurt moment legitim, desigur, dar aproape depășit al mișcării verticale. în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare să-l solicite. Creștinismul răsăritean nu stă sub pericolul de a-și vedea diminuat prestigiul în ochii unei societăți care rămîne încă, în majoritatea ei, sensibilă la stereofonia religie-națiune. Sigură pe strălucirea trecutului ei spiritual și cultural, sigură pe asocierea ei cu identitatea națională, curtată de politicieni după căderea comunismului, ortodoxia pare să fie mulțumită de performanța ei socială în epoca post-totalitară. Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
chip public înglobant, ci un chip polarizat : de prezență în societate, de retragere din totalitățile sociale. Pentru o conștiință atentă la sugestiile simbolice ale imediatului, nu oferă el oare destul material care oglindește ca ochiurile de apă din Republica platoniciană strălucirea paradoxală a transcendenței, modul ei apofatic? Gîndirea simbolică și analogia inversă Totuși, s-ar putea obiecta, pe bună dreptate, că opusele în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu mai însoțesc autoritatea spirituală, nu o mai apără, nu o mai sprijină. Ea are astfel șansa de a-și manifesta mai mult, de a-și pune la încercare propria tărie lipsită de forță, cea care poate oglindi printre noi strălucirea paradoxală a transcendenței înseși. Astăzi, doar formele extreme ale vieții religioase fundamentalismul și noile religiozități rămîn dominate de ideea puterii. Primul încearcă să obțină prin constrîngere alinierea tuturor credincioșilor la o normă de comportament religios. Cele din urmă interpretează religiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
regimul laicității, orice religie tinde, de altfel, să se retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească cu prestigiu ceresc întreprinderile, comportamentul, convingerile noastre curente. Dacă așteptăm ca oglindirea principiilor în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută, ireductibilă a transcendenței, nu ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fie cea dintâi generație de mare ofensivă economică - și nu numai - ci și culturală și spirituală, fără de care orice biruință cu armele se risipește În zadar”. De aici o nouă formulă a culturii În acest nou context. O confirma cu strălucire prestația unui dascăl de talia lui Tudor Vianu, unul din cei mai activi exponenți ai generației sale, despre care spunea: „Problema generației noastre a fost aceea a găsirii stilului major al culturii române”. Căci explica el Însuși acest nobil dascăl
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]