7,161 matches
-
Fără discuție, din acest moment mediul a Început a fi degradat. În primul rând, au fost favorizate, prin Înmulțire, câteva specii. Dar acestea, așa cum arătam altă dată, au fost pervertite ca specie: curând, aceste animale n’au mai semănat cu strămoșii lor, devenind capabile a trăi doar În mediul creat de om În preajma sa. În al doilea rând, a crescut impactul acestor animale, tot mai multe, ca necesități de hrană și producere de deșeuri, nu pe o arie geografică largă, ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de rând salvează de asemenea pe prietenul său omul, acum când dacă un tractor costă cu zecile de milioane, el Însuși face doar sute de mii; căci și prietenii au, pentru om, un preț. Și chiar atunci când nici măcar nu poluează. Strămoșii noștri au știut să-l aprecieze și În această ipostază utilitară și să’l bucure c’o mână de ovăz, nu jeratic ca ’n basme, oricum energie ușor disponibilă, adică amidon, adică Încă, oferindu-i o viață apropiată de cea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și să’l bucure c’o mână de ovăz, nu jeratic ca ’n basme, oricum energie ușor disponibilă, adică amidon, adică Încă, oferindu-i o viață apropiată de cea din stepele libertății sale. Noi mai puțin. Nu cunosc de unde știau strămoșii asta, dar sunt sigur că noi doar am uitat-o, pierzând, vreme de 50 de ani, legătura cu tradiția. În multe cazuri, noi știm doar să suprasolicităm un căluț costeliv care nu are la dispoziție decât iarba de pe marginea drumurilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai bine de două milenii. Cât despre ouăle roșii obișnuite acum, obiceiul e la fel de vechi și caracteristic tuturor indoeuropenilor și nu numai, doar preluat de creștinism, desigur cu o conotație spirituală integratoare. Dar nici de o sărbătoare legată de cultul strămoșilor nu e vorba, chiar dacă așa pare, ci chiar dimpotrivă, iar ecologia - nu vă mirați - asta demonstrează. Să vedem cum și, mai ales, ce. Dar făcând adesea apel la mitologia română care a reușit să intuiască atât evoluția cât și entropizarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
negentropice, cu atât, În compensare, ele entropizează, degradează, mediul. Adică, revenind la problemă, etapele menționate se traduc Într’o entropizare continuă a mediului. Dar ce ne spune Însă istoria naturală? Același lucru. În urmă cu sute de milioane de ani, strămoșii actualelor animale și plante erau Într’adevăr uriașe și, evident, primitive. Evoluția biologică a cizelat organismele și le-a micșorat talia. Comparați un dinozaur și o șopârlă, ori ferigile arborescente din carbonifer și plantele actuale, dintre care cele mai evoluate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plantei. Ce e trist, și acesta e handicapul plantei, ea are un fel de drept al primului venit. Căci, când acum mai bine de 100 de milioane de ani, a apărut ceea ce numim obișnuit floare, omul nu exista nici măcar prin strămoșii săi, mamiferele. Abia dispăreau dinozaurii. Nebănuind pericolul, planta a dezvoltat, Încet-Încet, aceste splendori multicolore, de fapt tot atâtea mesaje pentru animalele chemate În ajutor pentru polenizare. Acest frumos devine efemer odată cu detașarea florii de plantă. E drept, unele specii permit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a natalității. Natura Însă e mai inteligentă decât noi și, ce e mai trist, nici nu știm ce ne pregătește. Oricât de pesimist aș părea și oricât de contrariați ați fi ascultându-mă, cred că ar trebui să plângem, ca strămoșii daci, când ni se naște al treilea copil. Căci doi Înlocuiesc părinții. Al treilea devine deja o povară pentru Terra, iar natura nu presară pe drumul nostru numai flori. “Radiosfera”, 3 iunie 1996, ora 12,30 84. Amintirea mării A
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Poate asta e o reîntoarcere spre vremurile primordiale, ale apariției Vieții, chiar dacă omul nu păstrează o amintire conștientă a acelor timpuri În care el nu exista Încă. Și totuși, undeva În el, ea, amintirea, există, ca o moștenire a unor strămoși Îndepărtați... Iată și subiectul. Viața biologică a apărut În ocean, dar Într’unul care se afla În plină transformare, adică de asemenea viu ca tot restul lumii, chiar dacă pe atunci doar minerală. Una dintre formele acestei schimbări e salinitatea. Apărut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
an, se asociază cu acest mediu, pe care-l alternează cu acela, oleacă entropizat, de câmpie. Iar acum mai mult, prin achizițiile vieții moderne, chiar radioul pe care-l ascultați acum, dar care dorește să se opună acestei tendințe. Dar strămoșii noștri daci au putut trăi, mai mult, rezista dușmanilor, În același mediu negentropic. Ce e altceva capitala Daciei, Sarmizegetusa, pe vârful unui munte, În mijlocul altor munți, la care se ajunge atât de greu chiar și astăzi? Dar un om născut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai mult sau mai puțin, după cât sunt de evoluate, aș spune că stejarul și fagul, ce posedă o mare putere reductivă, deci negentropizantă, Își creează, chiar În condițiile entropizate În care trăiuesc, starea primordială pe care și-o amintesc de la strămoși. Coniferele, și Încă mai mult, lichenii, sunt mai puțin capabile a-și crea mediul negentropic primordial și, prin urmare, ocupă Înălțimile negentropice prin ele Însele. Memoria plantelor pare deci a fi de-a dreptul impresionantă. De ce am ocolit obișnuințele de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o stare ordonată, negentropică. Organismele fac și ele același lucru: elementele dispersate În mediu, aflate deci Într’o stare entropică, sunt adunate, prin alimentație și asamblate În corpul aceluia, conform proiectului, adică a informației genetice proprii organismului și moștenite de la strămoși; evident, pentru obținerea acestei stări noi, ordonate, negentropice, se folosește energie, provenită fie de la Soare, pentru plante, fie din substanța reducătoare oferită de plante, drept hrană, animalelor. Iar din acest ultim enunț rezultă că planta produce, transformând energia solară, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fără a-l atinge vreodată. E, dacă vreți, simbolul infinitului. Dar, pentru inginer, e ceea ce se cheamă “solid de egală rezistență”, iar inginerul Eiffel i-a copiat ținuta hieratică pentru celebrul său turn. Atâtea dovezi de negentropie au determinat pe strămoșii noștri să sacralizeze bradul. L’au Închinat zeilor, chiar ca ofrandă de Anul Nou, arzând În noaptea solstițiului, când Soarele epuizat are nevoie de ajutor, o crăcană unind anul vechi cu acela nou, crăcană de care bradul e plin până la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vreți, cu apariția la orizont a lui Sirius. În paranteză fie spus, acum, de când cu barajul de la Assuan, Nilul nu se mai revarsă; principala particularitate a locului a dispărut, laolaltă cu multe tradiții ce nu-și mai găsesc suportul. Nici strămoșii noștri n’au făcut excepție, și tot de pe atunci. Au avut și ei un moment de Început al anului, corelat Însă cu particularitățile locului. O noapte este totuși o singularitate Între două zile. Iar noaptea dintre ani e mai mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
largi intervale de timp. Vara ce-a trecut, iarna, vara ce vine; două veri, când Soarele e “sus” și puternic, respectiv o iarnă, când Soarele e “dedesubt” și slab. Toate Încap În momentul solstițiului, fenomen astronomic ciclic, acela ales de strămoșii noștri. Și l’au subliniat cu datini. Și acum intervine ecologia, căci vara Înseamnă Viață vizibilă, iar iarna una ascunsă. Am spus de atâtea ori că, după o vară, vegetația, adică puntea dintre Soare și biosferă, e obligată la latență
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceva: dacă vegetația produce oxigen, heterotrofele Îl consumă. Și, cum acele heterotrofe, atât de importante, sunt cele ale solului, Înseamnă că accesul oxigenului trebuie Înlesnit. Arând toamna. Atunci, sămânța aruncată primăvara va găsi un sol numai bun, compatibil. Și atunci, strămoșii noștri, intuind aceste lucruri, ori observându-le atent - să nu uităm că Jordanes, În secolul al VI-lea, căutându-și strămoșii și confundând pe goții săi cu geții, le lăuda atenta privire a naturii și universului - strămoșii noștri deci, au
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
accesul oxigenului trebuie Înlesnit. Arând toamna. Atunci, sămânța aruncată primăvara va găsi un sol numai bun, compatibil. Și atunci, strămoșii noștri, intuind aceste lucruri, ori observându-le atent - să nu uităm că Jordanes, În secolul al VI-lea, căutându-și strămoșii și confundând pe goții săi cu geții, le lăuda atenta privire a naturii și universului - strămoșii noștri deci, au lăsat a umbla cu plugușorul În ultima seară, iar cu semănatul a doua zi; adică aratul din toamnă, odihna de iarnă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
compatibil. Și atunci, strămoșii noștri, intuind aceste lucruri, ori observându-le atent - să nu uităm că Jordanes, În secolul al VI-lea, căutându-și strămoșii și confundând pe goții săi cu geții, le lăuda atenta privire a naturii și universului - strămoșii noștri deci, au lăsat a umbla cu plugușorul În ultima seară, iar cu semănatul a doua zi; adică aratul din toamnă, odihna de iarnă și semănatul din primăvară... Doar că ritualul se Îndeplinea la solstițiu, nu la 31 decembrie, așa cum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
necesar ca școala să se axeze pe specificul condițiilor naturale, economice, sociale și culturale ale satului. Școala, se preciza în volumul citat, "va trebui să coboare în mediul social și geografic, va familiariza pe copil cu întregul patrimoniu spiritual al strămoșilor, precum și cu natura care i-a inspirat pe ei. Va înțelege să cultive acest patrimoniu, nu să-l ignoreze, nici să i se supună fără critică" (42, p. 15, s.n.). Mai concentrat spus, idealismul educativ presupune adaptarea școlii la viața
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
după credința sa să dezvolte capacitățile creatoare ale tineretului sătesc și să-l țină ancorat de valorile culturii rurale tradiționale. Munca desfășurată în fiecare școală urma să păstreze specificul regiunii; în felul acesta, copilul reușea să cunoască traiul părinților și strămoșilor săi. Fiecare, ca un mic Robinson, repeta munca desfășurată de generațiile care l-au precedat. Se realiza, astfel, atît dezvoltarea copilului, cît și păstrarea formației sale spirituale în limitele culturii create de regiunea în care s-a născut și în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fabricau cocaina mult peste nivelul pieței și nutrea convingerea larg răspândită că contrabanda cu droguri era un act politic patriotic. Elitelor o portretiza ca o acțiune legitimă moral (cu siguranță nu mai puțin morală decât sclavia și criminalitatea prin care strămoșii acestora își asiguraseră averea); celor de stânga o prezenta ca un mijloc de a realiza o redistribuție economică globală (Bowden 2001: 42-43). Cu îndrăzneală, deși el însuși era cel mai notoriu răpitor al Columbiei, a format o miliție privată, ,,Moarte
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de dirigenție le vorbește elevilor despre Eminescu, în loc să îi învețe cum să câștige un ban”... Cum nu vii tu Tepeș Doamne... Sau „iartă-i Doamne că nu știu ce fac”. Noi suntem Români și avem dreptul să fim mândri de originea noastră. Strămoșii noștri, Dacii, aveau o cultură care uimește astăzi lumea cercetătorilor și a cunoscătorilor. E destul să amintim de Kogaiononul și de Topografia Cosmogenică Dacică, de cunoștințele lor ample și științific dovedite, în domeniul astronomiei și chiar al ezotericului. Ei nu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
țăranilor. Se pare că de atunci a rămas și vorba în popor la un câte un mare eveniment, „de-ți vine să-ți bați copiii”. Da, oamenii sunt tentați să uite și asta e o mare nedreptate față de istorie, față de strămoșii și înaintașii noștri. Și la asta se mai adaugă și metodele perverse de spălare a creierului, prin care se urmărește (și adesea se reușește) falsificarea memoriei noastre. Tot aici intră și acționează cu multă eficiență falsificarea informațiilor, cumpărarea conștiinței unor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spitale, închisori, toalete publice, curățenia străzilor și a locurilor de agrement, transportul public incluzând trenuri și tramvaie, instituții publice de tot felul. Asta ne-ar furniza imaginea reală și actuală a nivelului nostru de civilizație și de cultură. Adesea gloria strămoșilor nu ne este suficientă, este eclipsată de tarele prezentului. Îmi amintesc de fabula „Pisica sălbatică și tigrul” de Grigore Alexandrescu: „Mândria ce arați cu noi e de prisos: Știi din ce neam mă trag și că strămoșii mei Sunt fii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cultură. Adesea gloria strămoșilor nu ne este suficientă, este eclipsată de tarele prezentului. Îmi amintesc de fabula „Pisica sălbatică și tigrul” de Grigore Alexandrescu: „Mândria ce arați cu noi e de prisos: Știi din ce neam mă trag și că strămoșii mei Sunt fii de dumnezei? Nemuritorii toți, din cer când au fugit, Subt nume de pisici în lume au trăit. Preoții egipteni în templuri îi slăvesc, Și niște tigri mici cu noi se potrivesc!“ „Dacă stramoșii tăi cu tine semănau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Dunăre. Ambele popoare, deținînd civilizații ale epocii fierului, aveau o structură tribală. Tracii au fondat un stat organizat în secolul al cincilea î.e.n. Dacii, o ramură a tracilor, aveau să constituie un element fundamental în formarea națiunii române. Ilirii sînt strămoșii albanezilor de astăzi. Principalele realizări politice și culturale ale perioadei antice nu au avut totuși loc în centrul Peninsulei Balcanice, ci în sud, în ținuturile grecești (vezi harta 2). Țărmurile și insulele Mării Adriatice aveau să fie locul apariției primei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]