8,805 matches
-
și apela la guvern să ia măsuri educative. În acest moment m-am crezut descoperit. Însă mă înșelam. Afacerea luă o întorsătură comică, după care intră îndată în uitare. Se vede treaba că autorităților imediat superioare li se păru cam stranie povestea cu o bandă de oameni mascați, debitată de o femeie și doi funcționari rurali și neconfirmată de nimeni altul. Se făcu, probabil, o inspecție financiară primarului și fu găsit cu un deficit în casă de câteva mii de lei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la locurile de comandă și vom juca un rol preponderent. Noi vom fi pigmentul, principiul vital al noii ordini, vom face ca centrul de gravitate să cadă în spațiul nostru, cucerind pe nesimțite pe cuceritori. Iar dacă, printr-o greșeală stranie de calcul, marele iureș va eșua, fapta noastră nu este inutilă. Ea reprezintă o concentrare de forțe sufletești utilă în orice împrejurare, o demonstrație istorică de energie. Nu există în natură foiță vinovată. £Revoluția franceză, spre exemplu, nu poate fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vorba prințesei. Râsul său imbeciloid răsuna numai după ce nunțiul papal comisese o îngerească glumă. Hangerliu știa până unde să meargă și unde să se oprească și la propriu și la figurat, și în purtarea lui, stridentă pentru profan, era o stranie rezervă și o supraveghere care îl fereau de orice inconveniență. Hangerliu putea fi oricând mareșal la palat, știind când să tacă și când să înjure, modest și suficient după nevoie, totdeauna egal, niciodată șovăitor. Sastisirea era un fenomen moral necunoscut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care n-o au alții. Nu pot să-ți spun, în fine, dacă are vreun merit exterior deosebit, fapt este că toată lumea ascultă de el. S-a născut cu darul de a subjuga. - Într-adevăr, aceasta e o vocație stranie, ireductibilă la rațiune, se pare conferită de natură tocmai acelora cărora li se refuză toate celelalte daruri. - E posibil să fie cum zici tu. Cu toate acestea, tată,societatea n-are nevoie oare și de oameni de aceștia, care s-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
interesat să știe ce spun negustorii de pretutindeni despre situație, dacă negoțul mai are sau nu vreun viitor. Mediile comerciale sunt foarte sensibile și știu lucrurile înainte de a se întîmpla. Fără a fi prea optimiști, negustorii se raliau în mod straniu taberei care avea să stârnească războiul, încredințați că aceasta va apăra ordinea burgheză. În general ședeau în observație, depozitau mărfuri și schimbau natura comerțului, bănuind stagnarea unor ramuri. Negustorii sași erau în excitație, râzând mulțumiți, foarte mulți căutau a-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
încrederea. . - Mă rog... . - Domnul arhitect Ioanide mi-a spus că ceea ce vreau eutrebuie făcut în beton, și numai dumneata ești specialist. . Pomponescu avu la început bănuiala că Ioanide îi face farse. Dar, aducîndu-și aminte de fizionomia tristă a aceluia, de strania lui lipsă de ranchiună și de pierderea celor doi copii, respinse această ipoteză. Înțelegând despre ce este vorba, Pomponescu se dedică zelos lucrării și ședea acum închis în biroul lui ca să studieze elementele și să întocmească planul. Astfel uită aproape
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cestai? . Profesorul de beton armat râse în sine, fără a scoate un cuvânt. . - Nu te consuma zadarnic, interveni maman, va veni vremea când vor alerga toți la tine. Fără tine nu se poate. Pomponescu privi pe bătrână cu o clipire stranie, ca și când i s-ar fi părut nebună. Madam Pomponescu, mereu dârză, începu să suplinească golurile din salon convocând rude din partea ei și din partea soțului. Astfel, de la un timp, cu toată schimbarea de persoane, o după-amiază era suficient de însuflețită. Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
face eforturi în această direcție; atacurile unilateraliste asupra organizației vor eșua într-un mod care poate submina puterea noastră blândă. Americanii încă încearcă să se regăsească după evenimentele de pe 11 septembrie. Bâjbâim după o potecă sigură prin peisajul nou și straniu creat de tehnologie și globalizare, ale căror aspecte sumbre au fost viu luminate în acele circumstanțe traumatizante. Administrația Bush a identificat corect natura noii provocări pe care o înfruntă acum națiunea și a reorientat strategia americană în consecință. Însă administrația
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
21 de minute, urmărind interacțiunile, respectiv atitudinea dintre cei doi parteneri ai diadei, mama și copilul, în condiții de stres prin schimbare de mediu și în prezența unei persoane nefamiliare copilului. Camera în care decurge experimentul este un mediu nou, straniu pentru copil și, în același timp, este un mediu interesant, plin de jucării, de noutăți interesante de explorat. Comportamentul copilului este cotat de cercetători în faza de reuniune cu mama care l-a lăsat 3 minute cu o persoană străină
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
etnologice a căror miză poate fi inteligibilă în sensul dat cadrului de dominare colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu să pornim dinspre prezentul cel mai actual pentru a încheia printr-un decalaj de câteva decenii, o facem pur și simplu din rațiuni epistemologice. Textul oferit în concluzie este un fel de lecție de metodă, nu numai despre imbricările economicului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în anumite curente ale sociologiei economice care renaște astăzi sub impulsul lui Mark Granovetter 27, economia este privită ca un spațiu de interacțiuni și de tranzacții care-i egalizează fictiv pe agenții unui joc în care politicul se remarcă prin strania lui absență. Încastrarea câmpurilor se dovedește astfel extrem de redusă în plan conceptual tocmai în momentul în care se prezintă ca finalitate. Globalizarea economică, punând capăt tiersmondismului a cărui dezvoltare era unul din pivoți și dezvăluind o hegemonie a modelelor capitaliste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
retrage din această țară pentru a se concentra asupra unor zone mai rentabile, cu toate dovezile de bunăvoință ale noului guvern în favoarea liberalismului economic. Structurile de comunicare instituite între cei doi poli ierarhici ai întreprinderii vor conduce la o soluție stranie, însă bine înrădăcinată în uzajele socio-etice ale populației, pentru "a salva", în fața și împotriva tuturor, o uzină cu care se identifică fiecare: foștii lideri sindicali vor decide împreună cu directorul lor, care va cumpăra întreprinderea alături de câțiva membri ai familiei sale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în virtutea clauzei de "confidențialitate" pe care o impuneau contractele semnate cu cercetătorii: destinatarul ambelor era proprietarul legal, care nu autoriza publicările decât după eliminarea oricărei "asperități" care ar fi putut dăuna imaginii întreprinderii. Lectura câtorva "fragmente alese" trezea o impresie stranie: etnograful (de meserie sau de ocazie) evoluează într-un "trib" a cărui contemporaneitate este evacuată și face loc unor ritualuri ale căror fundamente și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dificil de imaginat o asemenea constrângere în afara unui raport de putere). E vorba de un sistem cu două fețe, care va funcționa fără prea multe conflicte: compania comercializează, administrația asigură producția. Așadar administrația este cea care organizează această activitate forțată. Strania activitate practică nu este nicidecum empirică, fiind oficializată printr-o serie de decrete guvernamentale. Trebuie oare să ne scandalizeze această împărțire a rolurilor? Ea reprezintă un progres de netăgăduit, cu atât mai surprinzător cu cât nu pare a corespunde contextului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
direct cu "comandantul", acest stăpân în jurul căruia se ordonează totul. Așadar, această producție industrială, prin însăși forma pe care o ia, este în acord cu realitatea satului; ea se integrează acesteia. Este vorba de un acord care poate clarifica reacțiile stranii ale oamenilor care, în prezent, afirmă că regretă acea epocă de coerciție, manifestând o adevărată nostalgie a sclaviei lor. Ne aflăm în prezența unei realități cu două fețe, dihotomice. Ce raport există între aceste două elemente? Este vorba de o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ne duce cu gândul la mitul labirintului. Acesta este un mod de inițiere pentru a pătrunde, fără să rătăcească, În lumea morților. Labirintul din care se zbate să iasă Gavrilescu este Într-o stare nelămurită de vis și veghe. Enumerarea straniilor și insolitelor obiecte-obstacol Începe prin două pronume nehotărâte: ceva, cineva („din nou cineva, ceva, o ființă sau un obiect cu neputință de precizat ... )” (/33), menite să marcheze nesiguranța și ambiguitatea lucrurilor și trecerea cu ușurință de la o formă la alta
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
petrecut într-adevăr, face parte integrantă din realitate, dar atunci realitatea este condusă de legi care ne sunt necunoscute. Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini. De îndată ce optăm pentru un răspuns sau pentru celălalt părăsim fantasticul, pătrunzând într-un gen învecinat, fie straniul, fie miraculosul. Fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaște decât legile naturale, pus față în față cu un eveniment aparent supranatural”. Conceptul de fantastic provine din greaca veche, unde adjectivul „phantastikos”, semnificând capacitatea de „a crea imagini”, de „a imagina
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ar fi, personajele, când devin total grotești, capătă dimensiuni fantastice, prin suprapunerea elementelor anormalului absolut peste banalitatea lumii reale, obișnuite. Personajele lui Caragiale au o astfel de calitate, ele ajungând pe treapta de jos a fantasticului căci ,,irealitatea imediată, coincidențele stranii, hazardul obiectiv, coerențele inexplicabile cu prelungiri imaginare tulburătoare. În acest regn totul pare liber și necesar, populat de vise, de fapt revelații ale clarviziunilor superioare’’. Comparat adesea cu romanul polițist, fantasticul este un gen care cultivă un tip special de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la această respingere a ,,complicității ludice’’ existente între autor și cititor. Pentru acest critic român, care nu se va lăsa convins de stilul fermecător al lui Callois, ,,fantasticul rămâne, fără drept de apel, un joc de-a neverosimilul, de a straniul, de-a insolitul, de-a coșmarescul, dar în mod esențial un joc’’. Constatarea că fantasticul este ulterior feeriei, îl face pe Roger Callois să creadă că între cele două genuri a avut loc o relație de înlocuire, continuată prin înlocuirea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
precis o criză pornind de la simpla neliniște și ajungând până la spaimă. Astfel, se produce o stare de confuzie și nesiguranță, de presimțire a unei posibile răsturnări de situație, în această împrejurare, elementul care ne invadează este senzația de inexplicabil, de straniu și mister, asimilat unei primejdii potențiale, iminente, apoi urmează frica, spaima, teroarea. Văzând toate aceste aspecte constatăm, așa cum spunea Ioan Vultur, că „literatura fantastică este cea care împinge la interpretare” 1.4. Frontierele literaturii fantastice Asemenea tuturor textelor și literatura
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Rădulescu, c) tema strigoiului, fiind vorba de categoria miraculosului fantastic de sorginte folclorică, d) experiența fantasticului de atmosferă baladescă. Cu alte cuvinte, calitatea fantasticului este condiționată de proporția dintre ceea ce este supranatural, uimitor (miraculos) și ceea ce este ciudat, neobișnuit, bizar (straniu). În timp ce fantasticul este o categorie estetică largă și constă în rezultatul imaginării unor lucruri care nu și au corespondentul în realitate, fabulosul este o subdiviziune a fantasticului și se referă la obiecte imaginate ca având dimensiuni uriașe. Termenul „fabulos” provine
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
categorie estetică, textualizată în diferite forme (specii) literare, care își are originea în dialectica real-nereal, logic-ilogic, obiect-semn, finit nedefinit, care are un caracter dilematic, instituind prin aceasta ambiguitatea percepției și a labirintului de semnificații, care implică felurite modalități de insolitare (straniul, enigmaticul, miraculosul etc), care produce sentimente de neliniște, teamă, spaimă, teroare, iar instituirea lui nu poate avea loc decât pe baza unei convenții deliberat acceptate atât de emițător (creator), cât și receptor (cititor), în virtutea unor presupoziții subiectiv-obiective, supuse în permanență
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
La aflarea marilor necazuri prin care trece protejatul ei, generoasa sfântă adresează fiului ceresc o rugăminte. În finalul demersului anecdotic-fantastic este atins punctul maxim, atunci când, rugăciunea Maicii Preciste fiind îndeplinită, miracolul se produce și culegătorul își găsește nevasta într-o stranie stare de exaltare. Împrăștiind lumânări aprinse prin toată casa, femeia joacă de una singură, apoi își prinde de gât bărbatul ,,și-l târăște și-l învârtește, dă-i la dreapta, dă-i la stânga, mă rog, ca nebunii, până ce cad amândoi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
deschis. Cunoscuta practică vrăjitorească a transformării prin blestem a ființei umane întrun anumit animal constituie elementul de subminare a planului ,,nuvelistic’’ de către fantastic. De data aceasta, dorința tânărului împărat de a lua de soție pe fiica de împărat este condiționată straniu și fad, astfel, el trebuie să calce pe coadă motanul ce-o însoțește pretutindeni pe frumoasă. Numai așa prințesa ar putea fi smulsă din vrăjitoria urzită de bizarul animal. Elementul acesta, respectiv motanul, va apărea ulterior și în La hanul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
figuranților care cunosc totul. Ascuns în cabina sufleorului, actorul principal își privește dublura, care n-are la dispoziție decât o singură reprezentație pentru a-și dovedi talentul. Este un mic exercițiu de luciditate, de permutare din poziția lui centrală, un straniu schimb de experiență. Pornit el însuși într-o călătorie inițiatică, al cărei scop este acela de a-i revela lumea de pe alte poziții sociale decât cele ce-i fuseseră hărăzite, califul este atras de ,,omul ciudat’’ care sondează în fiecare
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]