6,151 matches
-
răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Biserica este în general lipsită de elemente decorative. Nu se cunoaște numele arhitectului care a făcut planul acestei construcții. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și portal. Catapeteasma este făcută înaintea de anul 1800 și se presupune că este de aceeași vechime cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin, corect executate
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și portal. Catapeteasma este făcută înaintea de anul 1800 și se presupune că este de aceeași vechime cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin, corect executate și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze și ramuri poleite.
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
în peisajul comunei prezența lacului de acumulare de pe râul Prut în a cărui zonă adiacenta este situată și comuna Manoleasa. Vegetatia este reprezentata prin mici ochiuri de stepă destinate în general pășunilor și pâlcuri de pădure (de: stejar, cireș, soc, tei, arțar, frasin etc.).Vegetația intra zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
cu trei firide spre nord-est, spălătorul fiind fixat în zid. Dușumeaua este din scândură iar Sf. Masă este din zid. Catapeteasma bisericii, pictată de persoane anonime, în stil bizantin, datează din sec. VIII-IX. Este compusă din icoane pe lemn de tei, pe schelet de stejar, unele icoane având poleeală de aur. La fel ușile împărătești sunt sculptate și pictate.
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în anul 1535). După anul 1840 locuitorii satului Jorovlea au fost strămutați pe malul râului Miletin, dezvoitându-se satele Copălău și Cotu. Prima biserică din satul Copălău a fost una
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Altarul despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părțile laterale ale bisericii câte o ușă. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare, se vede o sculptură originală făcută de meșterul respectiv: cinci rozete de ornament. Tot în pridvor se
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
de meșterul respectiv: cinci rozete de ornament. Tot în pridvor se vede frumos sculptat acele figuri fantastice, ornamente frecvente la bisericile vechi „doi balauri”. În naos se află amvonul sculptat și ornamentat cu icoane. Catapeteasma bisericii lucrată din lemn de tei este formată din șapte rânduri de icoane. Icoanele sunt încadrate în coloane cilindrice cu baza și capitelul frumos profilate, cu sculpturi vegetale, ramuri, frunze și strugurei poleite cu aur. Icoanele sfinților sunt pictate în stil bizantin. Strana Maicii Domnului cu
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
11%. Peisajul formațiunilor vegetale se caracterizează prin plante specifice climatului continental. În categoria plantelor lemnoase intră etajul pădurii din dealul Coșerilor. Pădurea, în suprafață de cca. 58 ha, are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa"), jugastrul ("Acer campestre"), ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună, femeile iau câte o frunză din creanga de tei păstrată în grindă sau la fereastră, o ard pe
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună, femeile iau câte o frunză din creanga de tei păstrată în grindă sau la fereastră, o ard pe foc deoarece fumul care iese pe coș să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și tălmăcească visele și în funcție de ele să fie prevăzători: dacă visezi preot sau fetiță, poți
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cineva din casă. Primul lemn tăiat pentru casă nu e bine să fie atins cu mâna ci cu toporul pentru a nu se face carii în el. Când casa e gata, pe acoperiș este bine să se pună crenguțe de tei, pentru a o feri de tunet. (Dumitru Copil) Ca să aibă noroc în toate și să fie ferit de rele, omul e bine să poarte la el trifoi cu patru foi, boabe de grâu de primăvară, sau „argint viu”. Femeile de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
câteva „rânduri” de haine pentru vară și iarnă, hrană și câte o oaie cu miel .( Pavel Copil) Se crede că se poate semăna grâul de primavară când înfloresc mâțișoarele, iar porumbul, când înfloresc pipijoii. La Rusalii se duc crengi de tei în casă, în grajd și în holde, pentru a le feri de „rodie”. Tot acum se duc spice de grâu la biserică pentru a fi sfințite, iar boabele acestora se poartă la om ca să-1 ferească de rele.( Ileana Copil
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Se află în partea central-vestică a județului, în Dealurile Tulcei. Satul a fost locuit de bulgari până în 1940 când s-a făcut schimb de populație cu Bulgaria, în urma cedării Dobrogei de Sud. La 8 km de sat spre comună Valea Teilor, se află un izvor denumit „Izvorul Tămăduirii”. Este un sat mic, putin populat. În sat există un singur magazin. Școală a fost desființată, anterior ea având două săli de clasă, dintre care într-una se aflau toate grupele de grădiniță
Alba, Tulcea () [Corola-website/Science/301826_a_303155]
-
Jug-Groapa de Arama-Valea Plopilor-Greci. Descriere: Traseul pornește din centrul comunei Greci și se continuă pe un drum de țară până în Valea Cozluk, respectiv la punctul de acces în Parcul National Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creasta, pe care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
respectiv la punctul de acces în Parcul National Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creasta, pe care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
creasta, începe să traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte greu de practicat cu mijloace de transport. Drumul traversează păduri formate în principal din tei, gorun și cărpinița de diferite vârste. La ieșirea din pădure traseul urmează drumul spre nord-vest, ocolind Dealul Secaru, până ajunge în Valea Cozluk, la punctul de acces în parc. Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
versantul vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpinița, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
le asigure traiul de zi cu zi. Potrivit recensămintelor făcute după înființarea satului, populația a evoluat astfel: 1956: 168 locuitori 1966: 149 locuitori În 1973: 39 de familii. Școală și 17 case erau pe Țâclul Viilor, o casă în locul numit Tei, 4 case în Pădurea Durului, 3 case în Lab, 7 case în Jurteana și 6 case în Sălașa. Au existat în sat 3 mori din care în anul 1973 mai funcționa una pe pârâul Jurteana. 1977: 67 locuitori 1992: 27
Viile Jacului, Sălaj () [Corola-website/Science/301852_a_303181]
-
tv. Comuna este electrificată integral, cu posibilitatea extinderii rețelei ș.a. Economia comunei are un caracter prepoderent agrar, principalele activități economice ale locuitorilor desfășurându-se în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. S-au dezvoltat în ultimii ani comerțul, serviciile și construcțiile. Teii, salcâmii și bogata floră spontană fac oportune investițiile în dezvoltarea apiculturii. Există în prezent 2500 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
grade C. Vegetația este în mare parte silvo-stepică. Dealurile acestei localități sunt total lipsite de păduri dar în lunca Bârladului (pe o suprafață de aprox.100 ha.) cresc arbori specifici acestei zone și anume: gorun, stejar și mult plop sau tei. Conform unei legende locale (bazată, totuși, pe un hrisov de la Petru Rareș), satul ar fi fost întemeiat de un anume hatman Bârzea pe la începutul sec. al-XV-lea dar prima atestare documentară indubitabilă ne vine de la "24 ghenar 7003" (1495) cu ocazia
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
dealul de răsărit—probabil o râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau mai multe
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
vest, de o pădure longitudinală și râul Siret. Spre est, localitatea de reședință este mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest, la distanțe variate (800-2000 m.), datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]