6,034 matches
-
pupăza, cireșul și altele care au completat acțiunea operei. - Versul "de la străbunii mei până la tine” explica distanța în km, care exista între poet și rudele sale ce trăiau undeva la țară. - La începutul fiecărei poezii eminesciene stă plantat câte un tei mai gros sau mai subțire în funcție de câte strofe are poezia. - Și eroul, ca să nu fie găsit, se ascunse într-o pititoare. - Soldații îi urmăreau pe nemți și, cum îi vedeau că se urcă în avioane, săreau călare pe tunuri și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
realitatea concretă, palpabilă este sugestia unei lumi de dincolo de cuvinte, pe care ea vrea să o întrupeze în artă, de la promisiunea zvonului de floare trezit la lumină care taie aerul / prin dimineața / de răcoare și până la Primăvara care îi înmugurește teii din vis. În versurile sale, poeta construiește o lume senină, care emană aspirația ei spre echilibru, armonie, venind dintr-un clasicism structural, care o determină să-și caute identitatea prin raportare la celălalt (Dinspre toate zările numele tău / îl ascult
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mă întorc și o întreb dacă fetele rămân la dânsa. Zice: -„Nu, fetele se odihnesc puțin la mine și apoi se întorc și ele la casele lor pentru că au treabă.” Și m-am trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
puțin la mine și apoi se întorc și ele la casele lor pentru că au treabă.” Și m-am trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el a făcut globul de lumină și mi-a răspuns că nu știe cine
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Gruia „Când au trecut pe sus rândunelele, copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă. Arțarii băteau arama, plopii se muiau în galben, păducelul și cireșul sălbatic furau câte ceva din tăria amurgurilor, pe când stejarii abia își pătau frunzele cu praf de rugină. Teiul risipea bani de aur alb, ulmii se întunecau, iar măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor. De la o zi la alta, culorile se schimbau, se amestecau, de parcă dinadins un pictor zănatic umbla pe la fiecare frunză cu o pensulă fermecată. Multe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pe la mijlocul lui noiembrie a căzut zăpadă multă și vântul a spulberat-o, troienind drumurile.” Cerințe: 1. Explicați sensul expresiilor: copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă; arțarii băteau arama; plopii se muiau în galben; își pătau frunzele cu praf de rugină; teiul risipea bani de aur alb; ulmii se întunecau; măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor; 2. Povestiți în scris textul. 3. Introduceți într-o compune ce titlul „Culorile toamnei” expresiile frumoase întâlnite în text. 4. Arătați ce idei despre toamnă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
să utilizați punctual (.), semnul întrebării (?) și semnul exclamării (!). 3.Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a ortogramelor: iau/i-au, sar/s-ar. Vara Duiliu Zamfirescu Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi. Toți pomii sunt în sărbătoare, În tei stă floare lângă floare... E dulce vara pe la noi! Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă întinerește Iar, deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri, Ca niște valuri cenușii, S-amestecă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu o teamă tulbure. Am deschis fereastra să intre puțin aer proaspăt. E o secetă la fel de devastatoare, probabil, ca aceea din 1946, când am mâncat mălai stricat. De câteva zile, s-au năpustit cu furie valuri de caniculă, amestecând parfumul teilor înfloriți (sau amintirea lui) cu mirosul greu de gunoaie dospite la soare. Cerul e ars, acum, ca un crater de vulcan și nu sunt semne de ploaie. Aud sunetele unor clopote. Vin, poate, de la biserica din apropiere sau mai de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
n-ai! Hu hu! Hu hu! Și cu acestea, huhurezul fâlfâi din aripi și se lăsă la vale înspre apă, dispărând în întunericul plin de arbori. Căci totuși sunt mulți arbori în orașul nostru încâlcit, oțetari, salcâmi, plopi, castani, sălcii, tei. Kerch are de vizitat două bănci, facilitatea ultramodernă de îmbuteliere a produselor Coca Cola, Ateneul Român, Muzeul Țăranului și fosta IMGB prefăcută în bază atomică. Dimineața, la prânz și seara mănâncă și bea la supeuri oficiale împreună cu ceilalți membri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Dați-le întotdeauna ce vă cer, așa cum și Dumnezeu ne dă nouă ce-i cerem. Părintele vorbește cu voce atât de scăzută încât ultimele cuvinte sunt aproape tăceri. Dar Aurora Martinescu le aude totuși, prin întuneric. În geam, printre crengile teiului din curte, strălucește secera lunii noi și părintele Ieronim arată către ea. Știi povestea cu luna care se oglindea într-o fântână? Sabia lui Mihai nu e un obiect. La început a fost cuvântul și la sfârșit tot cuvântul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sabie de pe vremea lui Mihai Viteazul pe care musai să le-o dăm Marilor State, în semn de omagiu. Numai că sabia nu e pe nicăieri. De fapt se pare că numai numele a mai rămas din ea, știi, ca Teiul Doamnei de pildă. De unde tei? E bloc lângă bloc de beton armat pe-acolo. Așa că nu ne rămâne de făcut decât un singur lucru, să le dăm alta-n loc. O învechim puțin și asta e. Pentru asta n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Viteazul pe care musai să le-o dăm Marilor State, în semn de omagiu. Numai că sabia nu e pe nicăieri. De fapt se pare că numai numele a mai rămas din ea, știi, ca Teiul Doamnei de pildă. De unde tei? E bloc lângă bloc de beton armat pe-acolo. Așa că nu ne rămâne de făcut decât un singur lucru, să le dăm alta-n loc. O învechim puțin și asta e. Pentru asta n-ar fi fost mai bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este acoperit cu o pădure din foioase, predominând teiul și stejarul. Nu este exclus ca Eminescu să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care spune că a găsit numai patru copii la școală la Tansa când a făcut inspecția. Aici
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
suman vechi de pe timpu’ lui Pasvanti Chioru. Sumanul rupt și peticit de-i curgeau flendurile, pantalonii rupți ca vai de ei, iar în picioare era încălțat cu opinci de porc nerase, cu părul înainte făcute expres, cu niște sfori din tei de pădure și cu o sumedenie de noduri. Dar la vorbă era rar și așezat, vorbea puțin și cu judecată. Gospodarul din Tungujei nu s-a uitat la Dumitru și Agripina cum erau îmbrăcați, i-au ascultat și apoi și-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
după vecinul lor, Butnaru. Și l-au găsit aproape mort, dar nu înghețat, nemaiputând să meargă că era amorțit. Tonu și cu Iancu au tăiat doi drugi din lemn, că era pădure, cu barda lui Butnaru, au jupuit scoarță de tei și au făcut repede o targă și l-au adus acasă pe doi drugi. L-au băgat imediat cu picioarele în apă rece de și-a revenit. Iarna a trecut și Ilinca s-a întors la bărbatul ei însoțită de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
război și a vândut lemnul, apoi a vândut și pământul, după care ... dus a fost. Cu o parte din pământ, în zona respectivă, au fost împroprietăriți cei care au luptat pe front. Așa a primit pământ Pleșu chiar în capul teiului de drum. Aici și-a plantat garduri din salcâm. Tot aici a trăit cu Goroaia lui mai mult de 30 de ani, după care Goroaia l-a lăsat singur, că s-a grăbit să plece înaintea lui Pleșu, pe drumul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nu era unul de rând! Era fruntea, cum se spune... Dar... În altă noapte a răsunat ca un trăsnet glasul sergentului Limbosu: „Privește la mine, Toaibă!”... Acesta a fost doar începutul, că apoi șirul viselor s-a legat - vorba ceea - tei de curmei... Noapte de noapte - ca un făcut - visele reluau firul întâmplărilor din viața lui. Toate se înșirau ca un basm spus de cineva. În fiecare noapte se făcea că parcă cineva îl bătea pe umăr, ca și cum l-ar fi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lângă un foc pe cale să se stingă, luna plină care apunea, cenușa risipită de vânt... Velunda. Glasul lui Manteus îl trezi din visare. — Fostul proprietar era un negustor bogat, zise lanistul arătându-i, în stânga, micul teatru din piatră înconjurat de tei. Făcea negoț cu carne sărată, dar iubea actorii, dramele, comediile, marile tragedii ale grecilor. El a construit teatrul acela. Aici, jos, era grădina unde mâncau cei pe care îi invita la reprezentații. Eu însă am transformat teatrul într-un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
acu hăt departe, un ger, maică, grozăvie, cât o ține Marte!ʺ Toate sar să protesteze și asvârl ocară căutând să demonstreze că e primăvară. - „Am văzut chiar eu pe stradă soro ghioceii! ʹ - „Și la mine în livadă îmbobocesc teii!ʺ - „Dar chiar eu, madam Ciornei a ieșit în talie. Am văzut cu ochii mei că eram la balie.ʺ - „Mie-mi spuse Baraboi, peste gard aseară, că la el un pițigoi cântă: „Simții vară!ʺ Dar cumătra cu ziare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de meseria sau ocupația locuitorilor (Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei), desemnări de arbori, pomi fructiferi și diferite plante specifice locului (Aleea Castanilor, Aleea Teilor, străzile Florilor, Prunului, Salcâmului, Sulfinei etc.), denumir i ca re provin de la accidente sau caracteristici ale terenului (strada Perla, Punții, Aleea Scurtă), nume de ape/hidronimie ( strad a Ji jiei, Prutului), nume geografice provenind de la provinciile României (strada Ardeal, Bucovinei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la Tecuci, cu obârșie și ascendență familială la Priponeștii Tutovei, înnobilează cu coperțile și conținutul lor bogatele vitrine în producție literară și științifică ale librăriilor Iașului. Cartea, prima citată, este o continuare și completare a zestrei personalităților locurilor. Ionel Maf tei a scris pentru Iași 10 volume, iar Ioan Timofte pe cel de-al zecelea cu personalitățile care s-au născut ori s au format și acționat la Iași. La fel au făcut Elena Leonte și Ionel Maftei în ʺO istorie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dăruise pământ țăranilor... „Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului român - Stroe Belloescu 1892” - scrie pe placa de marmură așezată pe peretele din dreapta intrării în școală. La dreapta școlii și în aceeași grădină, atunci presărat ă cu flori, cu lilieci, tei și brazi falnici avea să se afle biserica, ri dica tă de soții Belloescu în 1904. Iar între școală și biserică, „cam la mijloc și ceva mai în față, străjuit de patru brazi” - cum scrie jurnalistul Vasile Manole, s-a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în brațele-mi întinse Să alergi pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraji. Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ți cadă flori de tei! Fruntea albă-n părul galben Pe-al meu braț încet s-o culci Lăsând pradă gurii mele Ale tale buze dulci... Vom visa un vis ferice, Ingâna-ne-vor c-un cânt Singuratece izvoare, Blânda batere de vânt. La care poeta îi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
În blugi cu tăieturi, aș putea să le dau un sfat medical competent, o aspirină, ață, Însă de la distanță nu are nici un farmec. Nu le poți mîngîia, alina necazurile sau asculta cu urechea lipită de pieptul lor cu miros de tei poveștile aproape inevitabil triste, cu soți În special marinari și copilași ce sar de obicei de pe frigider. Pot mima de la cîțiva metri astfel de sărituri, dar am băgat de seamă că nu le impresionează atît de puternic precum presupun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nevoie de ciumăfai dinamice. Nemulțumit de stema României, dr. Augustin Deac scrie În Spionaj-Contraspionaj că deși există pe ea, pe stemă, pe lîngă alte animale, o acvilă plus doi pești, și un leu, e totuși prea puțin. Nu pupăza din tei lipsește, ci Încă un leu, care era prezent În stema „strămoșilor noștri autohtoni”. Mi-au atras atenția „strămoșii autohtoni”, m-au făcut să visez la strămoșii altora, ce-ar fi putut fi ai noștri, dac-am fi descoperit focul Înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]