6,328 matches
-
an de mandat, păstrându-și rangul de ambasador. Comentatorul politic Rodica Culcer a declarat că schimbarea ambasadorului este justificată de performanța slabă a acestuia într-o zonă de interes strategic: "„În condițiile în care există cel puțin două probleme mari - tezaurul și Transnistria - domnul Prunariu nu a făcut aproape nimic. El i-a succedat unui alt ambasador fără activitate, și timp de un an nu a avut nici o inițiativă majoră în relațiile bilaterale”". După ce s-a aflat că în aprilie 2005
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
ambasador fără activitate, și timp de un an nu a avut nici o inițiativă majoră în relațiile bilaterale”". După ce s-a aflat că în aprilie 2005 Prunariu a primit ordin de la ministrul de externe să nu se mai ocupe de problema tezaurului pe teritoriul Federației Ruse, știrea Rodicăi Culcer a fost retrasă. Dumitru Prunariu este membru al primului Club Rotary din România, Rotary Club București, în perioada 2009-2010 fiind președinte al acestui club. Este membru al Consiliului de Administrație al TAROM. Este
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman. Prima atestare documentară datează din anul
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
pentru rezervatia florala unică în Europa. De asemenea în sat se află una din cele mai vechi biserici din Transilvania, construită în secolul al XIII-lea, declarată monument istoric. În primăvara anului 1966 în Suatu a fost descoperit un important tezaur monetar, format din 1303 monede de argint, emise în perioada 1611-1648 în mai multe zone din Europa. De asemenea în localitate, în urma unor cercetări de salvare, executate în anul 1987, s-au descoperit fragmente ceramice române, respectiv un coronament de
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
un sat preponderent maghiar, aparținând domeniului latifundiar din Unguraș. Satul Suatu s-a format prin unificarea satelor Suatu de Sus și Suatu de Jos. În primăvara anului 1966 în comuna Suatu a fost descoperit în grădina casei nr. 348 un tezaur format din 1303 monede de argint, aflate într-un vas de lut care s-a păstrat parțial. Vasul este lucrat cu roată, dintr-o pastă fină, puternic arsă. Pereții lui sunt subțiri de 0,5 cm, neornamentați și în ruptură
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
jos. Înălțimea vasului este de 12,5 cm, iar diametrul maxim de 12,7 cm. Vasul era acoperit cu un capac de lut ars cu diametrul de 16 cm, din care s-a păstrat un fragment. Cele 1303 monede ale tezaurului sunt emise în perioada 1611-1648, în nu mai puțin de 8 țări sau orașe, respectiv în Transilvania 80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singură piesă, Polonia 1019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
mai puțin de 8 țări sau orașe, respectiv în Transilvania 80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singură piesă, Polonia 1019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania 3 piese. Tipurile de monedă ce compun tezaurul: 1160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un numar de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cîte 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
piese, Austria o singură piesă, Polonia 1019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania 3 piese. Tipurile de monedă ce compun tezaurul: 1160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un numar de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cîte 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul cât și monedele se păstrează la
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un numar de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cîte 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul cât și monedele se păstrează la Muzeul din Gherla . Urmele române descoperite pe teritoriul localității indică existența, foarte probabil, a doua așezări rurale:În partea de hotar numită „Fanatele de Jos“, aflată la sud de
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Mare (Nagylemhény), pe vârful unui deal numit "Lazul cetății" (Várerősse), la Cetatea lui Ciomortan, datând din epoca medievală timpurie, au descoperit un turn rectangular și vase aparținând culturii dacice. În albia râului Lemnia, în anul 1965 s-a găsit un tezaur de monede, din care trei piese aparțin emisiunilor "Dyrrhachium" și "Apollonia". În anul 1988, pe cursul superior al râului Negru, în punctul numit "Opt pământuri", a fost identificată o așezare din epoca bronzului târziu. În anul următor, așezarea a fost
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța, iar în anul 1967, un sătean, a descoperit un tezaur monetar compus din 251 monede din argint, emise în perioada 1600 - 1707 în mai multe regiuni din Europa. În anul 2016 un sătean a găsit un topor din rocă dura de bazalt, șlefuit și perforat la dimensiunile: lungime = 105 mm
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
lungul timpului, statisticile consemnează o pondere majoritară a românilor, de circa 75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, romi etc. În perioada 1800-1940 statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967 s-a descoperit un important tezaur monetar cuprinzând 251 monede din argint, păstrate într-o cană de cositor, emise în mai multe regiuni ale Europei în perioada 1600-1707, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
statisticile consemnează o pondere majoritară a românilor, de circa 75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, rromi etc. În perioada 1800-1940 statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967, în Aruncuta, s-a descoperit un important tezaur monetar, alcătuit din 251 piese de argint, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. De altfel, în hotarul satului s-a găsit un topor până, din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. De altfel, în hotarul satului s-a găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța. În martie 1967 a fost descoperit un tezaur de către săteanul Simon Dănilă (poreclit "Doanițö", un om simplu, modest și integru, născut în anul 1932 și decedat în 2010, la hotarul satului Aruncuta, în partea de est a satului, unde a fost cultivata vită de vie în timpul CAP-ului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Dănilă (poreclit "Doanițö", un om simplu, modest și integru, născut în anul 1932 și decedat în 2010, la hotarul satului Aruncuta, în partea de est a satului, unde a fost cultivata vită de vie în timpul CAP-ului, numită "La Razoare". Tezaurul se compune din 251 piese de argint depozitate într-o cană de cositor. Cană este de forma obișnuită, cu capac, fără ornamente sau marca de meșter. Atât cană, cât și monedele se păstrează în Muzeul orașului Gherla. Piesele tezaurului au
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Razoare". Tezaurul se compune din 251 piese de argint depozitate într-o cană de cositor. Cană este de forma obișnuită, cu capac, fără ornamente sau marca de meșter. Atât cană, cât și monedele se păstrează în Muzeul orașului Gherla. Piesele tezaurului au fost emise în Transilvania, Polonia, Lituania, la Elbing, la Danzig, în Prusia, în provinciile austriece Austria Inferioară, Știria și Carintia, în Silezia, în Boemia, în Tirol, în Ungaria și în ducatul Liegnitz-Brieg. Cea mai veche piesă din tezaur este
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Piesele tezaurului au fost emise în Transilvania, Polonia, Lituania, la Elbing, la Danzig, în Prusia, în provinciile austriece Austria Inferioară, Știria și Carintia, în Silezia, în Boemia, în Tirol, în Ungaria și în ducatul Liegnitz-Brieg. Cea mai veche piesă din tezaur este emisă în 1609, iar cea mai nouă din 1706. Această da o indicație în legătură cu data îngropării lor, care a avut loc în 1706 sau 1707 din cauza luptelor și a atmosferei de nesiguranță generată de înlocuirea administrației maghiare din Transilvania
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sau 1707 din cauza luptelor și a atmosferei de nesiguranță generată de înlocuirea administrației maghiare din Transilvania cu cea a imperiului Habsburgic, etapă istorică cunoscută sub numele de Răscoală lui Rakoczi sau Războiul curuților (1703-1711). .Din punct de vedere al numerarului, tezaurul se compune din 10 piese de 15 creițari, 45 de șase groși, trei orți, 11 piese de trei groși, șase de șase creițari, 37 de 1, 5 groși, 133 de trei creițari, cinci groși și un denar. De asemenea, în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a satului, în zona numită " Dealul Lutului ", pe o suprafață de circa 50 hectare de vită nobilă, în baza unui credit de la Bancă Agricole . În timpul operațiilor de terasare săteanul Simon Dănilă a găsit, într-o cană de cositor, un important tezaur monetar aflat în prezent la Muzeul din Gherla. Tezaurul a fost îngropat în jurul anului 1706 - 1710, la o adâncime de circa 40 cm. de la sol { " la al doilea rînd de hârleț " cum a declarat acesta în fața organelor de miliție }. Tot
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
suprafață de circa 50 hectare de vită nobilă, în baza unui credit de la Bancă Agricole . În timpul operațiilor de terasare săteanul Simon Dănilă a găsit, într-o cană de cositor, un important tezaur monetar aflat în prezent la Muzeul din Gherla. Tezaurul a fost îngropat în jurul anului 1706 - 1710, la o adâncime de circa 40 cm. de la sol { " la al doilea rînd de hârleț " cum a declarat acesta în fața organelor de miliție }. Tot prin creditare - pe dealul care desparte Aruncuta de satul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
este de 241,85 ha cu un procent locuibil de 75 %. Descoperirile arheologice materializate prin topoare din piatră slefuită și perforată din neolitic, vase de ceramică din neolitic, o cetate de pământ datată din anul 900 î.Hr. și alta dacică, tezaurul numismatic aflat în depozitul Muzeului de istorie al Olteniei, alte mărturii aflate, până în anul 1990, în muzeul local sunt dovezi ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri din vremuri antice. Silvostepa ce a dominat aceste întinderi în secolul al XVI-lea
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Ceea ce dovedește, încă odată în plus, că satul avea deja o istorie îndelungată, mult mai veche decât legenda. Cercetările arheologice au dovedit într-adevăr că pământul de la Dobridor era locuit încă din Antichitatea târzie. Cea mai certă dovadă o constituie Tezaurul de la Dobridor alcătuit din monede romane emise de împărații Antoninus Pius (138-161), Commodus (175-192), Caracalla (211-217), Gordianus (158-238) ș.a. . Tezaurul a fost descoperit întâmplător în 1932 de țăranul dobridorean Fănică Abagiu pe Dealul Coțobâțului și studiat apoi de arheologul Constantin
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
au dovedit într-adevăr că pământul de la Dobridor era locuit încă din Antichitatea târzie. Cea mai certă dovadă o constituie Tezaurul de la Dobridor alcătuit din monede romane emise de împărații Antoninus Pius (138-161), Commodus (175-192), Caracalla (211-217), Gordianus (158-238) ș.a. . Tezaurul a fost descoperit întâmplător în 1932 de țăranul dobridorean Fănică Abagiu pe Dealul Coțobâțului și studiat apoi de arheologul Constantin Nicolaescu-Plopșor. Comori similare s-au găsit și în satele apropiate - Moțăței, Hunia, Desa, Cetatea, Ciuperceni, Bârca, Vârtop ș.a. - ceea ce evidențiază
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
satele apropiate - Moțăței, Hunia, Desa, Cetatea, Ciuperceni, Bârca, Vârtop ș.a. - ceea ce evidențiază că retragerea aureliană a romanilor din Dacia în 271 a fost dramatică. Este foarte plauzibil ca romanii care se retrăgeau să fi dorit să plece cu aceste mici tezaure și agoniseli ale celor care nu mai voiau să se întoarcă la Roma. Pentru a-și proteja micile avuții, romanii rămași și amestecați cu băștinașii traco-daci le ascundeau la marginea castrelor și a așezărilor fortificate. Așa s-a întâmplat, foarte
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Afumați (1522-1523; 1525-1529), Vlad Înecatul (1530-1531), Radu Paisie Călugărul (1535-1545), și Pătrașcu Voievod (1554-1557). Buzeștii se asigurau, cu acte, că noul voievod va respecta dreptul lor de proprietate asupra Dobridorului preluat sau cumpărat de la boierii Minea și Iepure. proximitatea Dobridorului: tezaurul de la Bârca (vezi Maria-Magdalena Duțescu și Ana-Maria Rădulescu, ˝Un nou lot monetar din al treilea tezaur de la Bârca˝ în Revista Muzeului Olteniei din Craiova "Oltenia", nr. 13/2001, 90-93.), tezaurul monetar de la Galicea Mare, jud. Dolj, din vremea lui Filip
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]