7,762 matches
-
de experiența personală cât și de tradiție și nu poate fi transmisă decât dacă receptorul este pregătit și dispus să o primească, în funcție de capacitățile sale: "faptul de a citi o mitologie multimilenară prin prisma unui analist contemporan nu înseamnă a trăda trecutul și nici a-l lumina mai mult decât a fost, poate chiar dimpotrivă, căci se întâmplă să citim cu ochi care nu mai văd lumina de atunci. Totuși, această lectură nouă și vie, care se întețește din însăși flacăra
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sistem de suprapuneri de straturi culturale fiind, eroul este îndeobște vulnerabil, precaritatea relativă fiind înscrisă în chiar sintaxa propriului său destin", afirmă Borbely, handicapul amintind natura nedivină, perisabilă a eroului (călcâiul lui Ahile, eroul poeților, Homer, este orb, Hercule e trădat prin adulter etc.).446 Eroul pornește de la o lipsă ori o pierdere într-o călătorie de găsire ori recuperare, fizică ori spirituală, dincolo de experiențele uzuale, într-o călătorie a "ieșirii din pubertate și a intrării în maturitatea responsabilă", prin probe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
chiar și dincolo de intențiile pedagogice. Eroii, imaginari sau nu, joacă un rol important în formarea adolescenților europeni (personajele romanelor de aventuri, eroii de război, gloriile cinematografului etc.), toți prelungesc o mitologie iar actualitatea lor denunță un comportament mitologic: "imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial și de a regăsi "Marele Timp", oricare fie el chiar Timpul mitic al primei manifestări suprarealiste sau existențialiste. [...] Angoasa în fața timpului istoric, însoțită
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
momentul istoric local, provincial și de a regăsi "Marele Timp", oricare fie el chiar Timpul mitic al primei manifestări suprarealiste sau existențialiste. [...] Angoasa în fața timpului istoric, însoțită de dorința obscură de a participa la un Timp glorios, primordial, total se trădează la moderni printr-o încercare uneori disperată de a sparge omogenitatea Timpului, pentru "a ieși" din durată și a reintegra un timp calitativ diferit de ce cel care creează, consumându-se, propria lor istorie".448 Nevoia de a adora este o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o figură unei mari diversități de proiecte și așteptări. Chiar și un copil poate deveni erou dacă situația o cere. Cine ar putea să simbolizeze mai bine puritatea și speranța? Un copil-erou poate pieri, însă el nu va fi niciodată trădat de victorie; ziua de mâine îi aparține, cauza sa trebuie să triumfe, pentru că el încarnează tinerețea lumii. Acest tip anume de erou apare mai ales în cursul confruntărilor ideologizate la maxim și orientate spre viitor, spre un viitor "purificat"; Bara
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este, cel puțin în parte, sprijinit de o funcție simbolică, putem să înțelegem de ce imaginile noastre ne învață uneori mai mult despre real decât realul însuși." 426 Ibid., p. 20. Dacă vrem să studiem miturile, riturile și simbolurile, fără a trăda experiențele de la care plecând se formează ele, trebuie să participăm activ la geneza lor existențială și nu să le analizăm ca și cum ar fi vorba de pure mecanisme lingvistice sau de "categorii conceptuale"", explică autorul preluând ideile lui René Alleau ibid.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un tânăr înalt, tot ca Lisandru, chipeș, își făcu loc prin mulțime, spre ei. Era Tudor, feciorul Privighetorului de Fălciu, abia venit de la Paris cu studiile isprăvite. Avea părul negru, bogat, tenul puțin palid... Ochii mari și negri ca tăciunele, trădau dincolo de o hotărâre fermă, o blândețe pe aceeași măsură. Fruntea îi era armonioasă, gura frumos creionată, cu buze cărnoase și dinți puternici. Glasul îi era puternic, dar stăpânit, baritonal cu inflexiuni molcome. După încruntarea sprâncenelor și cutele frunții, dădea impresia
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
că îi înțelegem perfect. Și că ne-am dat silința pentru asta. Dar nu ne dăm silința, observă Darcey. Altfel o mulțime de oameni la Amabank ar vorbi o mulțime de limbi străine. De data asta, privirea lui Cormac îi trădă iritarea. — Vrei slujba asta sau nu? — Nu în mod special, zise Darcey. Sunt mulțumită acolo unde sunt. O privi neîncrezător. —Mulțumită să-ți folosești doar o treime din creier? Să câștigi o treime din cât ai putea? Fusese ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lună a trebuit să plec în grabă pentru că a căzut la joacă sau i s-a năzărit să-i fie rău la ore. Celor de la InvestorCorp s-ar putea să nu le convină. Și-atunci ce mă fac? Glasul îi trăda neliniștea. Am nevoie de slujba asta. Eu... —Anna, nu au cum să te concedieze. Și chiar dacă ar face-o, se găsesc o mulțime de slujbe în altă parte. Darcey își dădu seama că îi spunea Annei aceleași lucruri pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Au stat secole în biroul meu, întrebându-mă despre angajați, despre cum stau cu moralul și tot felul de chestii de genul ăsta. Pe tine te-am lăudat. — Au întrebat de mine în mod special? Vocea pițigăiată a lui Darcey trăda teama. —Tipul ăla, Lomond, a întrebat, spuse Anna. Primul lucru pe care a vrut să-l știe a fost dacă mai lucrezi aici. A spus că te cunoaște de mult. Asta a fost acum o groază de timp, spuse Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
sune. Dar telefonul se încăpățâna să nu scoată un sunet, iar atunci când încercă ea să îl sune, nu răspunse. Se gândi dacă n-ar fi bine să se ducă la el acasă să îl caute, însă era un gest care trăda prea multă disperare. Nu voia să pară obsedată. Și apoi, mai existaseră împrejurări în care nu vorbiseră deloc vreo zi-două. Oare nu făcea din țânțar armăsar? Prima dată când dădu cu ochii de el după aceea fu luni, la serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că toată lumea râde de mine, știind că prietena mea cea mai bună nu trebuie decât să se întoarcă acasă și să bată din palme și puf! Ca prin minune, iubitul meu își pierde interesul față de mine. Ca și cum aș fi fost trădată de cei doi oameni în care aveam cea mai mare încredere pe lumea asta. Și mi se mai părea că toți bărbații erau niște nenorociți și nici unele femei nu erau mai breze! Taică-miu o înșelase pe maică-mea. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și emoții. Prezentarea ei era pe laptop. Știa că singurul lucru care putea să-i strice socotelile era posibilitatea de a i se strica laptopul și îi era groază de momentul în care o să-și dea seama că tehnologia a trădat-o din nou. Nu știa ce urmări putea avea un eventual eșec în fața comisiei InvestorCorp. Oare s-ar fi hotărât cei de acolo că nu era destul de bună pentru clienții din Asia? Sau treaba cu Asia era și-așa o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
murmură ea în timp ce Anna le mulțumea tuturor că au venit. Marmite. Când am... nu se poate să fi uitat... Ce să fi uitat? Mâna ei era încă într-a lui. —Păi... Îl privi țintă în ochi, dar privirea lui nu trăda nimic. Marmite. Și Häagen-Dazs. Îmi pare rău, nu știu despre ce vorbești. Îi dădu drumul la mână și ridică din umeri. E adevărat că mai demult numai asta mâncam, dar de atunci a trecut o groază de timp. Darcey dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să-ți deschizi vreo afacere, nu uita să mă suni și pe mine. Desigur, promise ea. Ieși din birou și se îndreptă spre parcare. Soarele bătea în capota roșie a mașinii ei Acura. O părticică din ea simțea că-l trădase pe Aidan mergând la avocat. Însă o altă părticică îi spunea că făcuse un lucru cuminte. Că dragostea adevărată poate depăși orice obstacol - și pentru ei așa și fusese -, dar întotdeauna era bine să fii pregătit pentru viitor. Pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fixă cu privirea chiar și când luă o gură de cafea, punând apoi ceașca cu grijă pe farfurioară. Până la urmă, el fu cel care rupse tăcerea. — Ce faci aici? întrebă. — Îmi beau cafeaua. Se întreba dacă nu cumva tonul ei trăda vreo emoție. Chipul ei cu siguranță nu trăda nimic. —Vreau să zic, aici? De ce aici? insistă Aidan. De ce la castel? Știi, nu-i așa, că noi - că eu... că... —Calmează-te, Aidan, sigur că știu că tu și Nieve vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
gură de cafea, punând apoi ceașca cu grijă pe farfurioară. Până la urmă, el fu cel care rupse tăcerea. — Ce faci aici? întrebă. — Îmi beau cafeaua. Se întreba dacă nu cumva tonul ei trăda vreo emoție. Chipul ei cu siguranță nu trăda nimic. —Vreau să zic, aici? De ce aici? insistă Aidan. De ce la castel? Știi, nu-i așa, că noi - că eu... că... —Calmează-te, Aidan, sigur că știu că tu și Nieve vă căsătoriți aici. Am primit și eu o invitație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lui. De parcă tot le-ar fi purtat ranchiună. Dar nu era ranchiună. Și, pentru prima dată în viața ei, își dori cu însuflețire să se înșele. Ar fi vrut să poată avea încredere în propria judecată. Însă această judecată o trădase întotdeauna când venea vorba de Aidan și Nieve. Nu vreau să crezi că... — La naiba, spune-mi, zise el nerăbdător. Și îi spuse. Când termină de vorbit, simți că leșină. — Ce naiba se petrece aici? Se întoarseră amândoi spre Nieve, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vino-ți în fire! InvestorCorp nu te va transforma într-o multimilionară, așa cum era cât pe-aci să devină Nieve.) Totuși! Era un om important. Era director de afaceri. Era o tipă de succes! Se strădui din greu să nu trădeze emoția și însuflețirea care o cuprinseseră. Voia să dea impresia că i se pare absolut normal să fie promovată. De parcă nu primea nimic mai mult decât ceea ce merita. Desigur, încuviință ea. Sunt atât de... încântată. Nu își găsea cuvintele. —Excelent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
spunând că o să-i înghețe fundul, dar el o asigură că avea mijloacele lui de a-i ține de cald... Darcey se făcu roșie ca sfecla aducându-și aminte și speră că el nu-și mai amintea. Încercă să nu trădeze nici o emoție. Una era să-și ceară scuze fiecare și să se poarte frumos unul cu altul; însă nu voia să se gândească la partidele lor de amor din trecut. Era șeful ei, ce naiba! Și era cu prietena ei cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Bani. Am privit-o Îndreptându-se către biblioteca din spatele meu. Frau Six - nu-mi puteam eu reveni - era Înaltă și blondă, și afișa aceeași Înfățișare sănătoasă pe care o avea contul elvețian al soțului ei. Gura ei avea ceva care trăda o natură capricioasă și cunoștințele de fizionomie pe care le dețin mi-au spus că era obișnuită să i se facă pe plac așa cum voia ea: cu bani gheață. La urechile-i perfecte scânteiau clipsuri cu briliante și pe măsură ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu bijuterii, cu un preț care era chiar mai mic decât cel pe care l-ar fi putut obține de la Armata Salvării. Câțiva dintre evreii care așteptau la rând În spatele ei s-au uitat la mine cu o expresie care trăda un amestec de speranță și deznădejde. Asta m-a făcut să mă simt la fel de În largul meu ca un pește pe uscat și, fără un motiv anume, am simțit ceva asemănător cu rușinea. Gert Jeschonnek era de cu totul alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fi provocat să-l contrazic. Aproape că mi se făcu greață. — Mă bucur să aflu asta, i-am răspuns. Sosi cafeaua și, În timp ce secretarul său se strecura afară pe ușă, Jeschonnek se uită după el cu o privire care-i trăda disconfortul: — Nu mă pot obișnui să am un bărbat drept secretară, mărturisi el. Desigur, Înțeleg că locul unei femei este acasă, să aibă grijă de familie, dar am o mare slăbiciune pentru femei, Herr Gunther. Cred că mai repede mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dintre birourile alăturate celui al lui Jeschonnek nu se auzea nimic. Am luminat cu lanterna la ambele capete ale holului și apoi am mers la ușa lui. Așezându-mă În genunchi, m-am uitat după firele care ar fi putut trăda existența unui sistem de alarmă, dar ele nu existau. Am Încercat Întâi cu o cheie, apoi cu cealaltă. A doua aproape că se răsucea În broască, așa că am scos-o și am șlefuit-o cu o pilă mică. Am Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
au pus să facă prima trebușoară. Nu știu ce anume. Acum vine Însă partea interesantă, Herr Gunther. Șeful „Puterii Germane“, Dieter Roșcovanul, a pus acum un contract pe capu’ lui Mutschmann, care e de negăsit. Umblă vorba că Mutschmann l-ar fi trădat. — Zici că Mutschmann era profesionist. — Unu’ dintre cei mai buni. Crezi că din portofoliul lui făcea parte și crima? — Păi, deh, zise Neumann, nu-l cunosc personal, dar din ce-am auzit e un maestru. Nu pare să fie genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]