5,801 matches
-
sîrbii să se predea?"5 După începerea războiului, primul stat care a ajuns la o concluzie în legătură cu loialitatea a fost Imperiul Otoman. Sub presiunea lui Enver Pașa, ministrul de Război pro-german și unul dintre cei mai influenți lideri ai Junilor Turci, guvernul a semnat o alianță secretă cu Germania la 2 august 1914, cu o zi înainte ca Germania să declare război Franței. Deși Poarta nu a intrat imediat în luptă, ea a oferit un adăpost celor două nave de război
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Cu excepția Traciei, cîștigurile obținute prin acest aranjament aveau să fie anulate în urma unei campanii militare din Anatolia. Istoria postbelică a Greciei va fi deci puternic influențată de neînțelegerile dintre marile puteri în privința Asiei Mici și mai ales de instituirea Republicii Turce. CĂDEREA IMPERIULUI OTOMAN: REPUBLICA TURCĂ Un rezultat esențial al primului război mondial a fost prăbușirea definitivă a Imperiului Otoman, condus de un sultan din casa lui Osman și bazat pe principiile Islamului, și înlocuirea lui cu Republica Turcă, stat național
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acest aranjament aveau să fie anulate în urma unei campanii militare din Anatolia. Istoria postbelică a Greciei va fi deci puternic influențată de neînțelegerile dintre marile puteri în privința Asiei Mici și mai ales de instituirea Republicii Turce. CĂDEREA IMPERIULUI OTOMAN: REPUBLICA TURCĂ Un rezultat esențial al primului război mondial a fost prăbușirea definitivă a Imperiului Otoman, condus de un sultan din casa lui Osman și bazat pe principiile Islamului, și înlocuirea lui cu Republica Turcă, stat național laic. După cel de al
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
instituirea Republicii Turce. CĂDEREA IMPERIULUI OTOMAN: REPUBLICA TURCĂ Un rezultat esențial al primului război mondial a fost prăbușirea definitivă a Imperiului Otoman, condus de un sultan din casa lui Osman și bazat pe principiile Islamului, și înlocuirea lui cu Republica Turcă, stat național laic. După cel de al doilea război balcanic, regimul Junilor Turci rămăsese la putere; alierea cu tabăra victorioasă și redobîndirea Adrianopolului îi conferea acestuia un plus de prestigiu. Guvernul funcționa ca o dictatură partinică. Cel mai puternic lider
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în cadrul lui existau numeroase minorități creștine, în primul rînd armenii, Imperiul era preponderent islamic. Cu toate acestea, în politica internă, accentul s-a mutat de pe otomanism, care se stinsese, nu pe islamism sau pe doctrinele pan-islamice, ci pe naționalismul turc. Acest curent s-a manifestat și în practicile religioase, unde exista o tendință de înlocuire a limbii arabe în rugăciuni și de predare a Coranului în limba turcă. Au fost luate de asemenea măsuri de laicizare a instituțiilor musulmane și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
stinsese, nu pe islamism sau pe doctrinele pan-islamice, ci pe naționalismul turc. Acest curent s-a manifestat și în practicile religioase, unde exista o tendință de înlocuire a limbii arabe în rugăciuni și de predare a Coranului în limba turcă. Au fost luate de asemenea măsuri de laicizare a instituțiilor musulmane și de diminuare a influenței religioase; efectele lor s-au manifestat extrem de evident în justiție și educație. Grupurile musulmane tradiționale s-au opus firește acestei tendințe, dar aceasta reprezenta
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
instituțiilor musulmane și de diminuare a influenței religioase; efectele lor s-au manifestat extrem de evident în justiție și educație. Grupurile musulmane tradiționale s-au opus firește acestei tendințe, dar aceasta reprezenta un pas important spre instituirea unui stat modern. Naționaliștii turci urmau deci aceeași cale ca și omologii lor balcanici. Ca în cazul majorității guvernelor din Balcani, reformele regimului Junilor Turci erau copiate după cele occidentale; la urma urmei, acestea erau singurele sisteme progresiste care puteau fi imitate. S-a apelat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a ordonat să bombardeze porturile rusești de la Marea Neagră. În noiembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Imperiului Otoman. În timpul războiului, forțele otomane au adoptat în general o atitudine defensivă și nu prea au înregistrat succese. Ca și ceilalți beligeranți, guvernul turc avea anumite obiective de război. Majoritatea acestora ținteau la răsturnarea situației la care se ajunsese după înfrîngerile suferite anterior în fața statelor balcanice și a puterilor imperiale europene. Poarta voia deci să recucerească Macedonia, Tracia și Caucazul, și să recapete controlul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau convinși că unica soluție era cooperarea cu Aliații, adică practic cu britanicii. Puterile ocupante, cu setea de răzbunare și miopia pe care le demonstraseră și în alte părți, susțineau o politică de persecutare a membrilor fostului guvern al Junilor Turci. CUP-ul a fost dizolvat, iar liderii lui arestați. Deși utilizase metode dictatoriale, acesta fusese totuși partidul reformelor. Multe dintre schimbările introduse de el au fost acum anulate. A fost restabilită autoritatea religioasă în instituții precum tribunalele, de unde fusese înlăturată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
A urmat o perioadă de reacțiune însoțită de o creștere dramatică a impozitelor. Sultanul a dizolvat parlamentul, domnind prin intermediul decretelor. Astfel de măsuri nu puteau aduce popularitate nici guvernului, nici puterilor occidentale victorioase. Politica Aliaților mersese deci prea departe; naționaliștii turci nu aveau multe de pierdut. Teritoriul fusese împărțit, iar un guvern tot mai nepopular și incompetent conducea țara sub evidenta supraveghere a Marii Britanii. În plus, mișcarea națională avea un nou și talentat lider. Mustafa Kemal fusese singurul comandant otoman care
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
majoră era blocarea formării unui stat armean sau kurd și împiedicarea tentativei Greciei de a anexa zona Izmir. Problema armenilor a fost în cele din urmă rezolvată prin negocieri cu guvernul sovietic, care avea o atitudine prietenoasă față de mișcarea naționalistă turcă. Lipsiți de suporteri străini influenți care să le susțină cauza, kurzii au fost mai ușor de supus. Cea mai mare dificultate o punea împiedicarea expansiunii grecești în Anatolia. Trupele grecești, pe care Aliații, care nu posedau destulă forță de luptă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ușor de supus. Cea mai mare dificultate o punea împiedicarea expansiunii grecești în Anatolia. Trupele grecești, pe care Aliații, care nu posedau destulă forță de luptă, sperau să le folosească ca să impună Imperiului Otoman termenii păcii și să învingă opoziția turcă, au fost transportate de nave de război britanice, franceze și americane. Într-un anumit sens, sosirea forțelor grecești i-a ajutat pe naționaliști: noua amenințare venită din partea unui stat străin creștin și inamic a dus la unirea tuturor facțiunilor și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și americane. Într-un anumit sens, sosirea forțelor grecești i-a ajutat pe naționaliști: noua amenințare venită din partea unui stat străin creștin și inamic a dus la unirea tuturor facțiunilor și la întărirea sentimentului național. Asemeni grupurilor balcanice similare, naționaliștii turci și-au prezentat programele și și-au organizat primul guvern în cadrul unor adunări speciale, două dintre acestea avînd loc în 1919. Prima și-a deschis lucrările la Erzurum în iulie 1919. Alcătuită din delegați proveniți din provinciile estice ale Anatoliei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Administrația centrală și sultanul se aflau deci sub controlul deplin al Aliaților. Puterile ocupante erau decise să suprime complet opoziția. Ankara devenise între timp capitala naționaliștilor. Cu toate că autoritatea sultanului era recunoscută, liderii de aici au declarat că ei constituiau guvernul turc. Mulți dintre deputații adunării dizolvate s-au strîns în acest oraș. În aprilie 1920 a fost convocată o Mare Adunare Națională, formată din 100 dintre deputații care fuseseră aleși în adunarea de la Constantinopol și din 190 de reprezentanți de pe tot
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Drept urmare, adunarea l-a ales în funcția de calif pe Abdul-Medjid al II-lea, un fiu al lui Abdul Aziz. Revoluția repurtase deci o victorie deplină. Fostul guvern otoman se prăbușise, iar regimul național fusese recunoscut de puterile străine. Republica Turcă a fost proclamată oficial în octombrie 1923. A fost apoi emisă o nouă constituție; Mustafa Kemal rămînea președintele țării, avîndu-l pe Ismet Inönü ca prim-ministru. În martie 1924, rupîndu-se definitiv de trecut, adunarea a abolit și califatul. Între timp
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a aproape tuturor obiectivelor majore ale turcilor în pofida reprezentanților Aliaților, care nu dispuneau nici de voința de a-și realiza dorințele, nici de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Tratatul de la Lausanne a fost semnat în iulie 1923. Reprezentanții turci nu au făcut nici o încercare de a-și menține stăpînirea asupra Siriei, Mesopotamiei sau Egiptului, pe care le pierduseră la Sèvres, dar au reușit să-și apere teritoriile din Anatolia și Tracia. Ei au obținut de asemenea desființarea capitulațiilor și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Mustafa Kemal, a cărui poziție a fost descrisă într-un capitol anterior. Aspectele internaționale ale intervenției deveniseră totuși mai puțin favorabile unei astfel de acțiuni. Atît francezii, cît și italienii se aflau în plin proces de reorganizare a regimului naționalist turc, care primea deja ajutor din partea guvernului bolșevic. Cu toate acestea, liderii greci considerau că aveau încă aprobarea britanicilor. Perspectiva de a repurta o mare victorie era, de asemenea, extrem de tentantă, din cauză că o ocazie asemănătoare putea să nu se mai ivească
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
înconjurată de o populație ostilă. Comunicatele privind victoriile clare, în urma cărora armata turcească se retrăsese, au fost primite cu mare entuziasm în Grecia. Guvernul a luat decizia ca marșul să continuie, țelul lui fiind ocuparea Ankarei, cartierul general al naționaliștilor turci. După cum am menționat mai sus, armata grecească a fost oprită la rîul Sakarya; campaniei i s-a pus capăt definitiv în ziua de 5 septembrie. Grecii, care suferiseră pierderi grele, 3 897 de morți și 20 000 de răniți, s-
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au retras spre apus.15 Nu a fost făcută nici o încercare de retragere în Grecia a trupelor; atît guvernul, cît și opinia publică s-au opus unei astfel de acțiuni. Datorită propriei sale slăbiciuni militare, timp de un an, guvernul turc nu a reușit să întreprindă nici o acțiune. În cele din urmă, în august 1922, armata turcească a atacat. Forțele grecești au cedat repede, iar peste două săptămîni, soldații naționaliști intrau în Izmir. Trupele grecilor au fost evacuate în mare grabă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o altă problemă controversată instabilei situații politice a Greciei. Tratatul de la Lausanne, care l-a înlocuit pe cel de la Sèvres, priva Grecia de cîștigurile ei cele mai importante, aceasta pierzînd Tracia și Izmirul. În cadrul unei înțelegeri separate, guvernele grec și turc au stabilit să facă un masiv schimb de populații. Acest acord a fost primul de acest fel și va constitui în viitor un precedent nefericit. Ca urmare a războiului și a aranjamentelor privind schimbul, 380 000 de turci și 1
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
numeroasă, conducătorii țării considerau că cea mai bună politică era să încerce să rămînă neutri în conflictele dintre Marile Puteri, dar să obțină protecția britanică împotriva oricărui atac din afară. În această perioadă, Metaxas a colaborat deosebit de strîns cu guvernul turc, condus de Mustafa Kemal, care purta atunci titlul onorific de Atatürk (părintele/tatăl turcilor). După moartea acestuia, Metaxas a colaborat bine și cu succesorul lui, Ismet Inönü. Cu toate că Grecia și Turcia erau membre ale Antantei Balcanice, erau în continuare ferme
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu trebuia nici să intre în luptă și nici măcar să permită trecerea pe teritoriul ei a forțelor militare germane. Cererile germanilor îi puneau pe conducătorii iugoslavi într-o postură foarte dificilă. Chiar dacă aceștia aveau legături cu guvernele britanic, grec și turc, era evident că nu putea fi obținut nici un ajutor din partea lor. În 1940 fuseseră în cele din urmă stabilite relații diplomatice oficiale cu Uniunea Sovietică, dar existau puține speranțe în privința unui sprijin efectiv din partea acestui stat. Un refuz de a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la cinci sute de mile (circa 810 km n.t.) de cele ale Greciei. Opoziția violentă a turcilor față de anexarea insulei de către greci era motivată de considerații privind securitatea națională și de perfect justificatele temeri privind eventuala soartă a locuitorilor turci sub stăpînirea grecească. După cum am văzut în trecut, ori de cîte ori era instituită în Balcani o administrație creștină într-o fostă regiune otomană, populației musulmane i se aplicase un tratament dur. Experiența populației turcești din România și Bulgaria după
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iscat în legătură cu Ciprul a produs o animozitate foarte mare între aceste două partenere ale NATO, complicînd astfel politica Statelor Unite în estul Mediteranei. Ulterior, în mare parte datorită patimilor stîrnite în rîndul oamenilor de această problemă, nici unul dintre cele două guverne, turc sau grec, nu putea renunța la intenția lui de a sprijini partea respectivă a populației insulei. Ambele naționalități au recurs la violență. În timp ce teroriștii ciprioți greci îi atacau pe turcii din insulă, populația turcească a Istanbulului s-a năpustit în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
circa 100.000 de greci care locuiau încă în oraș. Drept urmare a tulburărilor de aici, majoritatea grecilor au fost nevoiți să emigreze. Extrem de deranjați de situația aceasta, diplomații britanici au încercat să joace rolul de mediatori între guvernele grec și turc și între cele două comunități din Cipru. În martie 1956, autoritățile britanice l-au exilat pe arhiepiscopul Makarios în insulele Seychelles, unde acesta a rămas pînă în aprilie 1957, cînd s-a întors în Grecia. Atît acum cît și mai
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]