5,770 matches
-
și strada Iksal către sud-est. Dinspre sud, est și nord înconjura orașul o șosea principala interurbana numită în prima ei porțiune Șoseaua 75, iar în porțiunea următoare Șoseaua 700. Ea separă, între altele, Nazaretul de orașul vecin Natzeret Ilit. Majoritatea ulițelor din oraș nu poartă nume și sunt însemnate prin numere. În sudul orașului se află o mică enclava care aparține orașului Natzeret Ilit și unde se găsește un hotel și o bază militară. În perioada preistorica zona Nazaretului a fost
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
și mozaicul de culori naturale ale acestei zone. Captat de aceste frumuseți ale naturii, ba mai mult decât atât de așezarea satului te trezește din visare o fântână albă pe marginea drumului parcă îți spune bine “ai venit!”. Mergând pe ulițele satului rămâi surprins de forma caselor și așezarea lor și mai mult decât atât de căldura cu care localnicii îți dau binete. Atestat documentar în sec.XIV., întemeietorul fiind Petre Medonea. Spătarul Căciulat, beneficiarul cărții domnești din 1547 era descendentul
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
a pus în fruntea răsculaților, îndemnându-i spre Palat, unde se afla locotenentul domnesc, Lascăr Catargiu, venit cu o zi înainte în capitala moldavă pentru a zădărnici complotul separatist. Armata a fost chemată să intervină, mulțimea "antiunioniștilor” fiind respinsă pe Ulița Mare, spre Mitropolie și Palatul Roznovanu. Din Palat s-au tras câteva focuri de armă, iar trupa care venise sa restabilească ordinea a fost atacată cu pietre. După ce s-au tras câteva focuri de avertisment și generalul Davilla a încercat
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
- scriitor român, membru al Uniunii Scriitorilor - s-a născut la 26 ianuarie 1913 în satul Mușătești, pe ulița Ivăsceștilor, cum îi plăcea domniei sale să spună, orașul Pitești, județul Argeș și s-a stins din viață la 24 august 2007 în București.<BR> A început învățătura slovelor în satul natal, continuând trei clase de gimnaziu în vechea curte domnească
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
donată bisericii de Bohățel Onuț la 1879. 7. Molitfelnic - tipărit la Blaj în anul 1874 - cartea fiind cumpărată pentru biserică de către Simion Ghiran. Biserica este amplasată aproape în centrul satului, spațiul destinat acesteia și cimitirului fiind delimitat de cele două ulițe principale ale satului, una spre nord și cea de-a doua spre sud. Ascunsă printre pomii fructiferi, biserica se face remarcată dintre casele satului prin turnul său acoperit cu șindrilă. De dimensiuni mai de grabă mici, având aproximativ 10 m
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
războinicul fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmba“ că „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
ieșean de origine evreiască. s-a născut în anul 1859 în orașul Iași. Provenea dintr-o veche familie de tipografi, legători de carte și anticari evrei, predecesorul său fiind Aizig Șaraga (1770-1845), care a avut o legătorie de cărți pe Ulița Bucșinescu, „una dintre cele mai vechi străzi ale Iașilor” și a fost înmormântat în vechiul cimitir ieșean de la Ciurchi. Fiii lui Aizig, David Șaraga (1816-1886) și Ihil Șaraga (1819-1879), au continuat îndeletnicirea tatălui lor, după înființarea Tipografiei Buciumului Român în
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]
-
se compunea din trei suburbii: Cătanele, Găeștii de Sus și Găeștii de Jos si ca avea o populație de 2470 locuitori, din care câțiva evrei. Pe atunci, existau la Găești 12 străzi: Catanele, Mandrila, Găeștii de Sus, Vaideeasca, Bobeanca, Fusescu, Ulița Gării, Strada Noua, Cioflecu, Straosti, Strada Târgoviștei și Strada București. Aici era reședința judecătoriei de ocol si a medicului de arondisment al plășilor Cobia și Dâmbovița (deși Găeștiul era oficial comună urbană a plășii Cobia). Mai sunt consemnate o stație
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
în stil neogotic cu materiale de calitate superioară în 1852 - 1858 de Xavier Villacrosse și continuate după moartea lui de L. Nifon, fiind sfințită de mitropolitul Nifon la 8 noiembrie 1860. Xavier Villacrosse a murit în 1855. Din anul următor, ulița Cișmigiului, unde locuise, a fost numită Strada Villacrosse. Recunoștința bucureștenilor a fost însă de scurtă durată. După câteva decenii numele a fost schimbat în Strada Diaconeselor, pentru ca apoi să devină Strada Spiru Haret, nume pe care îl are și astăzi
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
ani, o foamete cumplită se abate asupra țării. Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659 în timpul domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de dezvoltare. Apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele meșteșugarilor se grupează pe ulițe separate: "Șelari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani" etc. În 1679 este menționată funcționarea unei fabrici de postav. În același an, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază prima școală românească, Școala domnească de la mănăstirea Sf.Sava din București și începe ridicarea mănăstirii Cotroceni în
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
din secolul al XVIII-lea din sud-estul Europei (dărâmată în ultimii ani ai dictaturii comuniste). Se construiesc alte mari biserici și așezăminte ale Bucureștiului: Biserica Crețulescu, Biserica Stavropoleos, așezămîntul „Domnița Bălașa” care cuprindea o biserică, o școală și un azil. „Ulița cea Mare” devine Lipscani. În 1742 se ridică biserica Bucur în spatele mănăstirii Radu Vodă; mai târziu s-a considerat că ar fi fost ridicată chiar de ciobanul Bucur în secolul al XIV-lea dar în realitate era un paraclis al
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
inedite. 40. "Volumul „Cetățeni de Onoare ai municipiului Craiova”" (colaborare cu Antonie Solomon), este la ediția a II-a, revizuit și adăugit, cuprinde 147 personalități de diferite domenii de activitate. 41. Memoriile din copilărie și adolescență sunt consemnate în volumul „"Ulița copilăriei mele"” (408 pag.) și cuprind satul natal, ulița copilăriei și lumea acestor ani de viață. 42. Tot în domeniul memorialisticii se înscrie și volumul „"Din însemnările unui elev de liceu”" (408 pag.), cu amintiri despre colegi și profesori, viața
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
colaborare cu Antonie Solomon), este la ediția a II-a, revizuit și adăugit, cuprinde 147 personalități de diferite domenii de activitate. 41. Memoriile din copilărie și adolescență sunt consemnate în volumul „"Ulița copilăriei mele"” (408 pag.) și cuprind satul natal, ulița copilăriei și lumea acestor ani de viață. 42. Tot în domeniul memorialisticii se înscrie și volumul „"Din însemnările unui elev de liceu”" (408 pag.), cu amintiri despre colegi și profesori, viața adolescentină, contactul cu orașul, vacanțele școlare. Pste 60 de
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
scris-o. Universitatea Săsească a hotărât în 1550 ca toate bisericile și toți preoții sași să se orienteze după conținutul acelei cărți. Honterus decedase cu un an înainte. În dup-amiaza zilei de 21 aprilie 1689 izbucnește în Brașov, pe Ulița Funarilor (actuala stradă a Castelului), un incendiu întețit de un vânt puternic. În câteva zeci de minute, focul răspândit de vânt cuprinde întreaga parte a Brașovului dinspre Tâmpa. Apar alte focare, în Târgul Cailor (G. Bariț) și pe strada Porții
Istoria Țării Bârsei () [Corola-website/Science/304812_a_306141]
-
trei gutui 3. La Chilia-n port 4. Foaie verde măr domnesc 5. Ia guriță, ia și bea 6. Căpitane de județ 7. Deschide, gropare, mormântul 8. Codin 9. La Salul cel Negru 10. O inimă de mama 11. Pe ulița armeneasca Componentă tarafului la momentul lansării: Anul lansării: 2004, "Casă de discuri: Electrecord" 1. În seara de Moș Ajun 2. Arde-i focu de dușmani 3. Picături de undelemn 4. La calul bălan 5. Inel, inel de aur 6. La
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
nevoile locuitorilor stabiliți aici, treptat s-a schimbat aspectul de sălbăticie al acestei zone, unde altădată mișunau animalele sălbatice. În târg, casele s-au făcut, unele lângă altele, aranjate după un plan stabilit de dinainte, apărând în felul acesta prima uliță și cea mai lungă, căreia i s-a zis „Ulița mare”, iar apoi s-a numit pe rând: Ștefan cel Mare, I.G. Duca, 23 August, iar actualmente 22 Decembrie. În 1851 este ctitorită Biserica Sfânta Treime, lăcaș de cult ortodox
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
sălbăticie al acestei zone, unde altădată mișunau animalele sălbatice. În târg, casele s-au făcut, unele lângă altele, aranjate după un plan stabilit de dinainte, apărând în felul acesta prima uliță și cea mai lungă, căreia i s-a zis „Ulița mare”, iar apoi s-a numit pe rând: Ștefan cel Mare, I.G. Duca, 23 August, iar actualmente 22 Decembrie. În 1851 este ctitorită Biserica Sfânta Treime, lăcaș de cult ortodox pentru locuitorii din Burdujeni. Edificiul a fost construit în zona
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
a numit pe rând: Ștefan cel Mare, I.G. Duca, 23 August, iar actualmente 22 Decembrie. În 1851 este ctitorită Biserica Sfânta Treime, lăcaș de cult ortodox pentru locuitorii din Burdujeni. Edificiul a fost construit în zona centrală a așezării, pe „Ulița mare”. Cea dintâi lege a împroprietăririi pusă în aplicare prima oară în anul 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, apoi repetată în 1879, sub domnia lui Carol I, și în anii 1922-1926, sub regele Ferdinand I, a schimbat mult în
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
Osman Pașa capitulează, predîndu-i sabia generalului Cerchez. La 12 ianuarie 1878, o ultima bătălie importantă la care cea mai mare parte dintre detașamente au aparținut Armatei I a fost la Smîrdan, un sat din apropierea Vidinului. Luptele s-au dat pe ulițele satului și pentru fiecare casă, sub ochii calafetenilor care strigau de pe malul românesc privind lupta. Caporalul Ilie Preda din Ișalnița ajunge eroul zilei, capturînd trei ofițeri turci de rang înalt. Tensiunile au rabufnit la semnarea armistițiului, ofițerii Armatei I considerînd
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
caroiat și alungit. Exista o stradă principală, alungită, de-a lungul cărora se succedau case cu arhitectură identică (ca de exemplu la Cristian). În cazul în care existau mai multe străzi principale ("așezarea compactă"), legătura între acestea se făcea prin ulițe transversale (în cartierele săsești din Brașov, spre exemplu, sau în Râșnov). Aceste străzi pot să conveargă într-o piațetă centrală, mai ales în zona de șes, unde se întâlnește "satul compact adunat". Înspre zonele de munte, la Bran mai ales
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
suferind o aspră pedeapsă din partea părinților, precum și o dezaprobare generală în sat. Singurele excepții erau puține sărbători, în urma cărora trebuiau să se întoarcă repede acasă. Nu de puține ori, fetele surprinse de către flăcăi în zori, cărând apă, lăsau gălețile în uliță și fugeau să se ascundă în curte. În gardurile vechi, se mai pot vedea și astăzi găuri prin care fetele se uitau după băieții de pe uliță. Acest obicei a dat naștere și la un cântec popular: "„Fetili de la Săcele / Se
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de puține ori, fetele surprinse de către flăcăi în zori, cărând apă, lăsau gălețile în uliță și fugeau să se ascundă în curte. În gardurile vechi, se mai pot vedea și astăzi găuri prin care fetele se uitau după băieții de pe uliță. Acest obicei a dat naștere și la un cântec popular: "„Fetili de la Săcele / Se uită prin găurele”". De asemenea, la șezătorile de iarnă participau numai femei și fete. De cele mai multe ori, nunțile erau aranjate de către părinți, săcelencele cunoscându-și viitorul
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
școala generală în comuna natală, între anii 1983 și 1991. Părinții ei doreau ca ea să urmeze un liceu cu profil economic, sanitar sau pedagogic. Fără știrea lor, Maria s-a antrenat săptămîni în șir, alergând de una singură pe ulițele satului. a urmat apoi Liceul cu program sportiv din Bistrița (1991-1995). Între anii 1999 și 2003 a urmat cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din Cluj, cu media generală 9,50, iar în februarie 2004 a obținut licența. În
Maria Cioncan () [Corola-website/Science/305814_a_307143]
-
lucrări demne de remarcat în perioada anilor ’30 (Natură statică, Peisaj însorit, Țăran șvab din Banat etc.). Cariera lui însă nu a mai urmat linia ascendentă; locul peisajelor luminate, cu umbre colorate a fost luat de secvențe urbane convenționale și ulițe de sat fără personaje. Doar câteva naturi statice mai reflectă posibilitățile de odinioară ale autorului devenit restaurator al muzeului din oraș. Cel mai consecvent artist așezat în Timișoara, Julius Podlipny a dominat tărâmul graficii expresioniste timp de jumătate de secol
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
oraș constată că nu mai simte nicio emoție deosebită, "acele palpitări" care se simt în astfel de situații. I se părea că pomii și natura rămâneau indiferente la revenirea lui. Sentimentul că a intrat într-un spațiu în care domnesc ulițe triste, paragină, mizerie începe să-l cuprindă și acest lucru îi accentuează indispoziția. Se hotărăște să înnopteze la din centrul orașului, pentru a-și satisface o „trebuință acută de repaos”. Singura lui dorință este să petreacă o noapte liniștită la
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]