15,959 matches
-
fost introduse o serie de verbe noi, atât cu forma de infinitiv scurt (accede, acciza, adjectiviza, computeriza), cât și cu forma de infinitiv lung (accedere, accizare, adjectivizare, computerizare). Am considerat că în aceste două situații este vorba de introducerea unor verbe noi, iar formele de infinitiv lung nu sunt relevante pentru dinamica flexiunii nominale. Am păstrat, în schimb, acele substantive cu o formă asemănătoare cu infinitivul lung (care nu au un verb corespondent), ca: indeterminare, vălurire (nu sunt înregistrate în DOOM2
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
în aceste două situații este vorba de introducerea unor verbe noi, iar formele de infinitiv lung nu sunt relevante pentru dinamica flexiunii nominale. Am păstrat, în schimb, acele substantive cu o formă asemănătoare cu infinitivul lung (care nu au un verb corespondent), ca: indeterminare, vălurire (nu sunt înregistrate în DOOM2 verbe ca indetermina, văluri). Aceste substantive sunt formate cu sufixul --(a)re, -(i)re, de la diverse baze nominale sau adjectivale sau sunt împrumutate (indeterminare < fr. indétermination, cf. DEX2); − supinul substantivizat al
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
noi, iar formele de infinitiv lung nu sunt relevante pentru dinamica flexiunii nominale. Am păstrat, în schimb, acele substantive cu o formă asemănătoare cu infinitivul lung (care nu au un verb corespondent), ca: indeterminare, vălurire (nu sunt înregistrate în DOOM2 verbe ca indetermina, văluri). Aceste substantive sunt formate cu sufixul --(a)re, -(i)re, de la diverse baze nominale sau adjectivale sau sunt împrumutate (indeterminare < fr. indétermination, cf. DEX2); − supinul substantivizat al unor verbe preexistente: demachiat, improvizat, îndoit, masat, salivat, tăbluit, tălăzuit
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ca: indeterminare, vălurire (nu sunt înregistrate în DOOM2 verbe ca indetermina, văluri). Aceste substantive sunt formate cu sufixul --(a)re, -(i)re, de la diverse baze nominale sau adjectivale sau sunt împrumutate (indeterminare < fr. indétermination, cf. DEX2); − supinul substantivizat al unor verbe preexistente: demachiat, improvizat, îndoit, masat, salivat, tăbluit, tălăzuit, tras. Eliminând aceste tipuri de substantive, am obținut un total de 1564 de substantive nou introduse. Acestea se pot grupa: a) după gradul de adaptare, în: − împrumuturi recente, neadaptate: brie, call girl
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
hotline - "linie fierbinte", high technology - "înaltă tehnologie"; substantivele care denumesc limbi sunt, în general, feminine), pe baza încadrării din limba de origine (Aufklärung, captatio benevolentiae). 14 Substantivul Pampers a fost creat în limba engleză, ca o denumire comercială, pe baza verbului to pamper. Nu există nici în engleză un substantiv singular pamper, astfel încât și în această limbă se folosește forma cu -s pentru singular (există numeroase atestări pe internet, în care pampers e folosit la singular, scris cu majusculă, nefiind trecut
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
este de fapt un cuvânt cheie referitor la subiectul în cauză (de obicei un substantiv). 2. Al doilea vers este format din două cuvinte care descriu ceva (adjective). 3. Versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acțiuni (verbe). 4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte și exprimă sentimentul elevului față de problema în cauză. 5.Ultimul vers este format dintr-un cuvânt ce exprimă esența problemei. Deci, un cvintet are: Un titlu, Prezintă o descriere. Prezintă anumite
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
gramaticale și prin trăsături sintactice comune). Cuvintele limbii române se grupează în zece clase lexico-gramaticale numite părți de vorbire. Din punct de vedere morfologic, cele zece părți de vorbire se pot clasifică în flexibile -substantivul, articolul, adiectivul, pronumele, numeralul și verbul și neflexibile prepoziția, conjuncția și interjecția. Adverbul ocupă o poziție de mijloc: deși neflexibil, prin categoria gradelor de comparație se leaga și de părțile de vorbire flexibile. Părțile de vorbire flexibile își modifică formă pentru a exprima noțiunile morfologice fundamentale
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
sintactice. Sub raport lexical, părțile de vorbire se disting după conținutul exprimat: ele pot exprima obiecte (substantivul și pronumele}. însușiri ale obiectelor sau ale acțiunilor (adjectivul și adverbul). un numar sau o determinare numerică (numeralul), o acțiune sau o stare (verbul), o senzație sau un sentiment (interjecția). Articolul, prepoziția și conjuncția nu au înțeles de--sinestatator. ele sunt instrumente gramaticale, servind la exprimarea raporturilor sintactice. Ținând cont de aceste considerații teoretice, de baremele prevăzute în programele școlare și de particularitățile de varsta
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
ne au încântat cu cântecul lor. Complement: Ana te-a văzut în parc. Românii au năvălit peste ei. 5) PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Formele neaccentuate ale pronumelui: mi--, ți-, te-, 1, ne-, v-, le-, pot sta înainte sau după un verb și pot fi scrise cu liniuța de unire: Mi-a spus; Spune-mi! Ți-a dat; Datu-ti? Te-ai speriat; Speriatu-te-ai? L-am vazut; Vazandu-l ... Am găsit-o; Gasind-o... Ne-ai văzut? Vazutu-ne-ai? V-am dat binețe
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
mi. -ți, se pot rosti împreună cu orice cuvânt aflat înaintea lor, dacă acesta se termină cu o vocală: Alte pronume: a) Pronumele de politețe: (are forme numai pentru persoana a I a și aII-a: dumneata, dumneavoastră, dumnealui, dumnealor, mata. VERBUL 1) DEFINIȚIE Partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiunea (a învăța) sau starea (a tăcea) se numește verb. 2) VERBELE POT FI: a) PREDICATIVE când pot exprima singure predicatul, formând predicat verbal fă desena, a veni); b) NEPREDICATIVE: copulative (fac
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Alte pronume: a) Pronumele de politețe: (are forme numai pentru persoana a I a și aII-a: dumneata, dumneavoastră, dumnealui, dumnealor, mata. VERBUL 1) DEFINIȚIE Partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiunea (a învăța) sau starea (a tăcea) se numește verb. 2) VERBELE POT FI: a) PREDICATIVE când pot exprima singure predicatul, formând predicat verbal fă desena, a veni); b) NEPREDICATIVE: copulative (fac legătura între subiect și numele predicativ): Anda este o fetiță cuminte. Ion a ajuns inginer. Ea pare tristă
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a) Pronumele de politețe: (are forme numai pentru persoana a I a și aII-a: dumneata, dumneavoastră, dumnealui, dumnealor, mata. VERBUL 1) DEFINIȚIE Partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiunea (a învăța) sau starea (a tăcea) se numește verb. 2) VERBELE POT FI: a) PREDICATIVE când pot exprima singure predicatul, formând predicat verbal fă desena, a veni); b) NEPREDICATIVE: copulative (fac legătura între subiect și numele predicativ): Anda este o fetiță cuminte. Ion a ajuns inginer. Ea pare tristă (a fi
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cuminte. Ion a ajuns inginer. Ea pare tristă (a fi. a deveni, a se face, a aiunge) c) AJUTĂTOARE (auxiliare) aiuta la formarea unor timpuri: Ei au plecat. Noi vom învăța mai bine (a fi, a vrea, a avea). OBSERVAȚIE: Verbul a fi poate formă singur predicatul verbal atunci când are Înțelesul de "a se află", "a exista": Cartea este pe birou. 3) VERBUL ARE DOUĂ NUMERE: a) singular: Elevă citește poezia; b) plural: Elevele citesc poezia. 4) VERBUL ARE TREI PERSOANE
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
formarea unor timpuri: Ei au plecat. Noi vom învăța mai bine (a fi, a vrea, a avea). OBSERVAȚIE: Verbul a fi poate formă singur predicatul verbal atunci când are Înțelesul de "a se află", "a exista": Cartea este pe birou. 3) VERBUL ARE DOUĂ NUMERE: a) singular: Elevă citește poezia; b) plural: Elevele citesc poezia. 4) VERBUL ARE TREI PERSOANE: Persoană I: acțiunea este făcută de persoana care vorbește: (Eu învăț; Noi învățăm); Persoană a II-a: acțiunea este făcută de persoana
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a avea). OBSERVAȚIE: Verbul a fi poate formă singur predicatul verbal atunci când are Înțelesul de "a se află", "a exista": Cartea este pe birou. 3) VERBUL ARE DOUĂ NUMERE: a) singular: Elevă citește poezia; b) plural: Elevele citesc poezia. 4) VERBUL ARE TREI PERSOANE: Persoană I: acțiunea este făcută de persoana care vorbește: (Eu învăț; Noi învățăm); Persoană a II-a: acțiunea este făcută de persoana cu care se vorbește: (Tu cânți; Voi cântați); Persoană a III-a: acțiunea este făcută
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Eu învăț; Noi învățăm); Persoană a II-a: acțiunea este făcută de persoana cu care se vorbește: (Tu cânți; Voi cântați); Persoană a III-a: acțiunea este făcută de persoana despre care se vorbește (El fuge; Ei fug). ATENȚIE: Există verbe care nu au persoană, pentru că acțiunea lor nu este făcută de o ființă: a ninge, a viscoli, a trebui, a ploua etc. 5) TIMPURILE VERBULUI SUNT: a) prezent: acțiunea se petrece în timpul vorbirii: Elevul învăța b) trecut: acțiunea s-a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
acțiunea este făcută de persoana despre care se vorbește (El fuge; Ei fug). ATENȚIE: Există verbe care nu au persoană, pentru că acțiunea lor nu este făcută de o ființă: a ninge, a viscoli, a trebui, a ploua etc. 5) TIMPURILE VERBULUI SUNT: a) prezent: acțiunea se petrece în timpul vorbirii: Elevul învăța b) trecut: acțiunea s-a petrecut înainte de momentul vorbirii: Elevul a invatat; Elevul învăța; Elevul învățase. c) viitor: arată că acțiunea verbului se va petrece după momentul vorbirii.: Elevul va
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
viscoli, a trebui, a ploua etc. 5) TIMPURILE VERBULUI SUNT: a) prezent: acțiunea se petrece în timpul vorbirii: Elevul învăța b) trecut: acțiunea s-a petrecut înainte de momentul vorbirii: Elevul a invatat; Elevul învăța; Elevul învățase. c) viitor: arată că acțiunea verbului se va petrece după momentul vorbirii.: Elevul va învăța. 6.FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBULUI: A predicat: Copiii au venit la scoala. B subiect: A învăța este datoria principala a elevilor. C atribut: Am cumparat ace de cusut, D nume predicativ
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
petrece în timpul vorbirii: Elevul învăța b) trecut: acțiunea s-a petrecut înainte de momentul vorbirii: Elevul a invatat; Elevul învăța; Elevul învățase. c) viitor: arată că acțiunea verbului se va petrece după momentul vorbirii.: Elevul va învăța. 6.FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBULUI: A predicat: Copiii au venit la scoala. B subiect: A învăța este datoria principala a elevilor. C atribut: Am cumparat ace de cusut, D nume predicativ: Rorinta mea este de a termina școală. E complement: Ana a suportat fără a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
complement: Ana a suportat fără a se planae. M-am lovit alergând după minge Cu greu a început a învăța pentru examen. 7) ACȚIUNILE ȘI STĂRILE POT FI EXPRIMATE ȘI PRIN GRUPURI DE CUVINTE ÎNTRE CARE SE AFLĂ ȘI UN VERB ȘI ÎNDEPLINESC ÎMPREUNĂ ROLUL UNUI VERB: a-și pune pofta în cui a renunța a-și aduce aminte a-și aminti a (nu) avea habar a (nu) ști a bagă de seamă a observa PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Scriem: a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
se planae. M-am lovit alergând după minge Cu greu a început a învăța pentru examen. 7) ACȚIUNILE ȘI STĂRILE POT FI EXPRIMATE ȘI PRIN GRUPURI DE CUVINTE ÎNTRE CARE SE AFLĂ ȘI UN VERB ȘI ÎNDEPLINESC ÎMPREUNĂ ROLUL UNUI VERB: a-și pune pofta în cui a renunța a-și aduce aminte a-și aminti a (nu) avea habar a (nu) ști a bagă de seamă a observa PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Scriem: a citi, a privi. a mulțumi, dar
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
ști a bagă de seamă a observa PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Scriem: a citi, a privi. a mulțumi, dar folosim "îi" pentru "a se sfii", "a prii", "a puștii". Se scrie corect: este, eram. era și nu "ieste", "ieram", Terminația verbelor la persoana a Ii-a plural -"ți" nu trebuie confundată cu pronumele "ți": (Voi) cântați; Voi) faceți spre deosebire de "fa—ti" (tema) Se scrie corect:”va vedea" "va apărea" "va face" "va privi" etc. La timpul trecut , la persoana a II
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cel puțin două propoziții, dintre care una este principala. Par țile de propoziție sunt cele mai mici unități sintactice. Numai unele părți de vorbire, c e l e ce au un sens lexical de sine stătător (substantivul, adiectivul. pronumele, numeralul, verbul, adverbul, interjecția) pot avea funcție de parte de propoziție. Celelalte (articolul, prepoziția, adverbul din structura qradelor de comparație, verbele auxiliare) ajuta la formarea părților de propoziție. Conjuncția are rolul exclusiv de a leqa unele unități sintactice între ele. Legăturile care re
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
sintactice. Numai unele părți de vorbire, c e l e ce au un sens lexical de sine stătător (substantivul, adiectivul. pronumele, numeralul, verbul, adverbul, interjecția) pot avea funcție de parte de propoziție. Celelalte (articolul, prepoziția, adverbul din structura qradelor de comparație, verbele auxiliare) ajuta la formarea părților de propoziție. Conjuncția are rolul exclusiv de a leqa unele unități sintactice între ele. Legăturile care re stabilesc între cuvintele unei propoziții sau între propozițiile unei fraze, se numesc raporturi sintactice.. Ele sunt: de interdependențădintre
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Ce a făcut?) Ana este elevă în clasa a ITI-a (Ce este?) După atâta muncă eram obosiți. (Cum eram?) 2) PREDICATUL POATE FI: verbal: Dan aleargă nominal: Cerceii sunt de aur. 3) PREDICATUL VERBAL: a) Poate fi exprimat prin: verb: Pirații au găsit comoara; alte părți de vorbire: „și pupăza zbrr! pe o creangă" (Ion Creangă); Hai la plimbare" grupuri de cuvinte ce țin locul unui verb: Cu drag își aduc aminte de vacanță. (Cu drag își amintesc de vacanță
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]