6,587 matches
-
Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, etc.), fiecare având o istorie pe măsură. A avut elevi celebri, ca Ruggeri, Bergonzi, sau Omobono Stradivari, fiul său. Alături de Giuseppe Guarneri del Gesu, este considerat un etalon în domeniul său. Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toată lumea). Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă (Emiliano Sacconi, unul dintre cei mai mari lutieri
Antonio Stradivari () [Corola-website/Science/314086_a_315415]
-
lucrătura fiind singura care face diferența). Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munților Balcani, dar și a arcului carpatic, Creația sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influențată de maestrul său, Amati, (1665-1700) în care construiește viori după modelul acestuia. A doua (1700-1730) sau "golden age" este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente (a ajuns la măestria deplină la 70 de ani) și ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, datorită
Antonio Stradivari () [Corola-website/Science/314086_a_315415]
-
deplină la 70 de ani) și ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, datorită vârstei înaintate decedând la 93 de ani. După moartea maestrului, în atelierul său au fost găsite 92 de instrumente, printre care și celebra vioară "Messeas" la care nu s-a cântat niciodată, expusă într-un muzeu și evaluată la 20-30 milioane euro. Cu toate acestea, autenticitatea ei este pusă sub semnul întrebării de marii experți în domeniu, printre care și Stewart Pollens.
Antonio Stradivari () [Corola-website/Science/314086_a_315415]
-
linie spectrală. Anumite linii ies în afara limitelor luminii vizibile și pot fi detectate doar cu filme fotografice speciale sau alte dispozitive asemănătoare. Oamenii de știință au emis ipoteza că un atom poate emite lumina în modul în care coarda unei vioare emite sunete - nu doar la o frecvență fundamentală (atunci când întrega coardă se mișcă în aceași direcție) dar la câteva armonici superioare (ce se formează atunci când coarda se împarte la jumătate sau la alte unități, care vibrează fiecare independent, astfel încât atunci când
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori performanțe fără precedent, prin contopirea notelor muzicale cu tonalitatea cuvintelor, într-o simbioză perfectă. Din gama instrumentelor muzicale se remarcă, alături de cele eminamente pastorale (trâmbița, cavalul și fluierul), vioara sau „cetera” cu patru coarde, acordate în cvintale uzuale. Aceasta este însoțită, de cele mai multe ori, de „zongoră”, o chitară obișnuită, cu două, trei sau patru coarde (acordate în re-la sau la-do-la-mi). De curând, acestora li s-a adăugat „doba”, o
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
zongoră”, o chitară obișnuită, cu două, trei sau patru coarde (acordate în re-la sau la-do-la-mi). De curând, acestora li s-a adăugat „doba”, o tobă de construcție artizanală, de mărime mijlocie, cu două membrane. Taraful maramureșean este mărit cu o vioară secundă („contră”) și cu o „gordună” (contrabas mic) (v. Tiberiu Alexandru, 1989). De remarcat faptul că, în lipsa instrumentelor, ritmul e dat de tropotitul dansului sau bătaia din palme, ceea ce apropie mai mult acest act cultural contemporan de actele rituale vechi
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
câștigat trofeul festivalului național "Om Bun". s-a născut la Reșița, România, la 28 august 1963. La vârsta de trei ani a început să studieze baletul. A moștenit talentul artistic de la părinții și bunicii săi. A studiat oboiul, pianul și vioara la Școala de Muzică din orașul natal, absolvind-o în anul 1977. S-a alăturat apoi corului "Miorița", în care a cântat timp de zece ani, sub conducerea dirijorului Doru Morariu. Apoi a făcut parte din Cenaclul Atheneum din Reșița
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
nemaifiind un apanaj al regelui și clerului. Noi clase de mijloc că negustorii și meseriașii plăteau sume mari pentru operele de artă, iar a fi un patron al artelor precum era Lorenzo de' Medici era o chestiune mondenă. Orgă, lăută, vioară și clavecinul erau instrumente larg accesibile. Compozitorii au scris primele concerte pentru orchestră, sonate, opere și oratorii. Se fabrică mobilă tapițată, lustruită și bogat împodobită. Cultură de masă s-a extins datorită apariției tiparului ,teatrului și vieții citadine. În Italia
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
același nume din romanul „Zazie în metrou” al lui Raymond Queneau, aceasta își câștigă foarte curând o poziție importantă în lumea artistică. În casa sa se asculta muzica unor artiști precum Brassens, Jacques Brel, Barbara și muzică clasică. Zazie studiază vioara și violoncelul timp de zece ani, puțin pian și chitară. Predilecția ei pentru scris se afirmă de timpuriu. Încă de la vârsta de patru ani, ea scrie primul ei cântec și prima piesă de teatru la opt ani. După obținerea unei
Zazie () [Corola-website/Science/314367_a_315696]
-
Popovici și Nicolae Oancea. În acest timp el devine un bun cunoscător al corului, suplinindu-i de multe ori pe profeseorii săi la "Corul Reuniunii Meseriașilor" și "Corul Catedralei Mitropoliei" din Sibiu. În același timp își începe studiile elementare de vioara, iar mai târziu cântă la piculină și clarinet în fanfara școlii normale din Sibiu, condusă de profesorul Dumitru Eremia. Sub îndrumarea acestui profesor, fiind lipsit de mijloace materiale, la vârsta de 19 ani, intră ca voluntar în muzica Regimentului 4
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Un arcuș este un accesoriu folosit în practica muzicală pentru a permite execuția la felurite instrumente, în special instrumentele cu coarde din familia viorii și familia violei. ul este o vergea de lemn între capetele căreia sunt întinse fire de păr din coada calului și care pot în vibrație corzile sau alte părți ale unui instrument prin frecare sau, mai rar, prin lovire. Unul
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
legno" (it. „cu lemnul”). Pentru a diminua rezistența la frecare a corzii, firele de păr ale arcușului sunt unse cu colofoniu (numit și sacâz). În mod normal, se evită atingerea firelor arcușului cu mâna în timpul execuției. Construcția arcușului modern pentru viori (instrumente din familia viorii) folosește o vergea de lemn ușor curbată concav, pentru rezistență mai mare și asigurarea unei dinamici (intensitate sonoră) constante în toate punctele arcușului. Dimpotrivă, arcușele folosite în muzica veche, inclusiv în baroc, aveau lemnul convex, mai
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
Pentru a diminua rezistența la frecare a corzii, firele de păr ale arcușului sunt unse cu colofoniu (numit și sacâz). În mod normal, se evită atingerea firelor arcușului cu mâna în timpul execuției. Construcția arcușului modern pentru viori (instrumente din familia viorii) folosește o vergea de lemn ușor curbată concav, pentru rezistență mai mare și asigurarea unei dinamici (intensitate sonoră) constante în toate punctele arcușului. Dimpotrivă, arcușele folosite în muzica veche, inclusiv în baroc, aveau lemnul convex, mai puțin rezistent, cu o
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
corzi vecine; astfel, suprapunerile de mai mult de două înălțimi vor fi cântate arpegiat. Notațiile pentru "tremolo" sugerează mișcarea rapidă a arcușului, alternativ în cele două direcții. Ele sunt notate distinct, astfel: (în jos) și (în sus). Instrumentele din familia viorii cunosc o multitudine de tehnici care implică notații corespunzătoare, însă prezentarea acestora depășește orizontul acestui articol. În acest sens, vezi execuția la vioară. Într-un concert orchestral, momentul în care dirijorul este aplaudat de către spectatori, instrumentiștii aplaudă și ei, mai
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
în cele două direcții. Ele sunt notate distinct, astfel: (în jos) și (în sus). Instrumentele din familia viorii cunosc o multitudine de tehnici care implică notații corespunzătoare, însă prezentarea acestora depășește orizontul acestui articol. În acest sens, vezi execuția la vioară. Într-un concert orchestral, momentul în care dirijorul este aplaudat de către spectatori, instrumentiștii aplaudă și ei, mai puțin partidele de coarde cu arcuș. În schimb, aceștia vor lovi în mod repetat pupitrele pentru partituri cu arcușele. Precum s-a mai
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
ei, mai puțin partidele de coarde cu arcuș. În schimb, aceștia vor lovi în mod repetat pupitrele pentru partituri cu arcușele. Precum s-a mai spus, arcușul este folosit cel mai frecvent pentru execuția la instrumente cu coarde din familia viorii (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a violei (viola da braccio, viola d'amore, viola da gamba, violone ș.a.). Între alte instrumente cu coarde acționate cu arcușul se numără: chemanul, cobuzul, crota, gadulka, psalterionul, rebecul - instrumente de muzică veche sau
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
mai puțin partidele de coarde cu arcuș. În schimb, aceștia vor lovi în mod repetat pupitrele pentru partituri cu arcușele. Precum s-a mai spus, arcușul este folosit cel mai frecvent pentru execuția la instrumente cu coarde din familia viorii (vioară, violă, violoncel și contrabas) și a violei (viola da braccio, viola d'amore, viola da gamba, violone ș.a.). Între alte instrumente cu coarde acționate cu arcușul se numără: chemanul, cobuzul, crota, gadulka, psalterionul, rebecul - instrumente de muzică veche sau instrumente
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
ul este un instrument muzical cu coarde și arcuș din familia viorii (situat ca dimensiuni și ambitus între violă și contrabas). În mediul folcloric românesc, violoncelul este numit broancă sau gordună; în perioada interbelică, instrumentul era cunoscut în România și sub denumirea de cello (împrumut din limba engleză). Interpretul la violoncel se
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
de organizarea unor concerte în săli de mari dimensiuni. Pentru violoncel s-au scris partituri pentru instrument solist, dar și muzică de cameră sau simfonică (pentru orchestră mare). Violoncelul este membrul cel mai grav al cvartetului de coarde (alături de două viori și violă). Instrumentul a fost folosit uneori și în genurile muzicale de consum (rock, jazz, pop), traversând scurte perioade de popularitate, fără însă a se impune ca instrument specific pentru niciunul din aceste genuri. Poate servi drept exemplu contrabasistul de
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
Schumann și Sonata pentru oboi și pian de Camille Saint-Saens și Paul Hindemith, Sonata pentru oboi și pian de Francis Poulenc. Printre concerte celebre oboi: JS Bach: BWV 1053 și 1055 (pentru oboi d'amore) BWV 1056 (oboi), BWV 1060(vioară și oboi) Alessandro Marcello: Concertul pentru oboi și orchestră în re minor Wolfgang Amadeus Mozart: Concertul pentru oboi și orchestră în Do major, K. 314 Joseph Haydn: Concertul pentru oboi și orchestră în VIIg Hob inDo Major R. Vaughan Williams
Oboi () [Corola-website/Science/313465_a_314794]
-
a condus corul școlar. După desființarea școlilor germane la sfârșitul războiului s-a mutat la școala technică de siderurgie din Reșița, pe care a terminat-o ca strungar. A urmat paralel cu școala tehnică cursurile școlii de muzică din Reșița (vioară, pian și teorie muzicală) și a avut apariții în public ca dirijor de orchestră. După o scurtă perioadă de timp în care a fost tehnician și dirijorul unui cor în Reșița, s-a mutat la București unde a urmat cursuri
Walter Michael Klepper () [Corola-website/Science/313785_a_315114]
-
dirijor la Teatrul Național (1860-1880). În 17 decembrie 1851, din inițiativa lui Ioan Andrei Wachmann și a lui a luat ființă, temporar, "Conservatorul de Muzică" de la București. Conservatorul a fost reînființat în 1864, iar Ludwig Wiest a fost profesor de vioară la Conservatorul din București în perioada 1864-1889. La 31 ianuarie 1858, Ludwig Wiest a susținut la București un ciclu de trei „concerte spirituale” în care au fost interpretate lucrări de Haydn, Mozart, Beethoven și Felix Mendelssohn Bartholdy. Timp de peste trei
Ludovic Wiest () [Corola-website/Science/313816_a_315145]
-
de operă). În perioada interbelică, Mansi Barberis avea să revină periodic la Paris, dar avea să se specializeze și la Viena, luând lecții cu Marck von Neusser (canto) și Joseph Marx (compoziție). Dintre compozițiile sale, amintim: sonate pentru pian și vioară; lieduri (ciclurile Destin de poet, pe versuri de Eminescu și Itinerar dacic, pe versurile ginerelui său, Dominic Stanca), coruri; Suita I pastorală pentru orchestră simfonică, în 4 părți (difuzată de Radio Viena, la 16 septembrie 1937, în interpretarea Wiener Symphoniker
Mansi Barberis () [Corola-website/Science/313880_a_315209]
-
duet de chitară clasică și jazz cu Tudor Irimescu, susținând recitaluri la diferite manifestări culturale din Craiova. În aceeași perioadă, a făcut parte din trupa de muzică de cameră a Liceului de Artă "Marin Sorescu" din Craiova, alături de Monica Bălășoiu (vioară), Cristi Munteanu (violoncel) și Ioana Dârvă (pian). Pe 19 octombrie 2006, a participat la master-class-ul organizat la Craiova de Alexandru Tomescu (vioara), Horia Mihail (pian) și Răzvan Suma (violoncel), programul prezentat de Alexandru Munteanu, acompaniat la pian de Ioana Dârvă
Alexandru Munteanu () [Corola-website/Science/314916_a_316245]
-
parte din trupa de muzică de cameră a Liceului de Artă "Marin Sorescu" din Craiova, alături de Monica Bălășoiu (vioară), Cristi Munteanu (violoncel) și Ioana Dârvă (pian). Pe 19 octombrie 2006, a participat la master-class-ul organizat la Craiova de Alexandru Tomescu (vioara), Horia Mihail (pian) și Răzvan Suma (violoncel), programul prezentat de Alexandru Munteanu, acompaniat la pian de Ioana Dârvă, fiind înregistrat și difuzat de TVR Cultural. Pe 23 octombrie 2006, în sala de concerte a Liceului "Marin Sorescu", a susținut, împreună cu
Alexandru Munteanu () [Corola-website/Science/314916_a_316245]