5,630 matches
-
perioada de formare, a respectării demnității individului suferind ar fi salvatoare pentru calitatea serviciilor de îngrijire medicală tradițională din România. Există în lume facultăți de medicină de orientare steineriană, în care studenții sunt puși să treacă prin situația pacienților care zac la pat, total abandonați mâinilor celor care îi îngrijesc. Studenții experimentează astfel sentimentele de umilință, neputință, abandon în mâinile personalului medical. Sentimente ce sunt comune trăirilor pacienților gravi. în cazul studenților, trăirile nu sunt însoțite de durerea care acompaniază în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Gulea. Un lucru e cert: e de lucrat în vizuina asta națională, nu glumă. În ea dospesc miasme vechi, cît vîrsta instituției, și a deretica nu e la îndemîna oricui. Ce să faci, mai întîi, cu pletora de mercenari care zac în scaunele lor de cînd s-a mișcat cea dintîi manivelă? Doi specialiști francezi în domeniu zic așa: "Ei sînt conduși "pudic" la garaj, unde, continuînd să fie remunerați, adesea cu sume importante, nu li se cere nimic altceva decît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și nici în ea, molohul deci, pe care stau cățărați doi proletari cu albe căști de protecție, urmează să-și primească ștreangul. Ștreang ce-l va plimba apoi prin aer, pînă să-l depună la sol. Sol pe care va zăcea un timp, năpădit de bălării. Cei doi travaieuri-călăi par să zîmbească. Ce moment incredibil! Sîntem privilegiații secolului: l-am apucat. Frecventînd, cu oarecare perseverență, expozițiile tinerilor, am avut, subit, revelația unei constatări. Privind etica profesională. Mai exact, concesiile, și chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Evident, nimic. Treceam, peripatetizînd, cu medicul militar prin fața Casei Pogor și, în dreptul cimitirului cu ruși căzuți în război, cimitir încă în curtea muzeului pe-atunci, companionul meu mă opri și, cu fața ușor patetică, își rosti înduioșarea: Bieții băieți, cum zac ei aici, departe de pămîntul lor! Am reacționat pe loc, necontrolat: Da? dar cei doi frați ai mei, morți în același război, în stepa rusă, și ale căror morminte au fost arate...? Atît. Dacă, incitat de moment, pornirea mea vindicativă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
penale dar măcar să determine instituirea unei legi a lustrației, avînd în vedere accesul foștilor profitori ai comunismului la putere) își face cunoscută (la un deceniu de la prăbușirea dictaturii) de abia intenția de a strînge într-un singur loc dosarele ce zac (unele, contrafăcute) la SRI, la Interne, la Armată, la fostul CC. Mare lucru și ăsta, nu? 22 februarie Brâncuși, agramat. Dar unul care nu indispune. Pentru că, oricît ne-ar deranja defecția gramaticală: "privilegiul ce vrea săm dea" (într-o scrisoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dimitrie Cantemir, interesant din punctul nostru de vedere; melancolia: "boală de voia rea, pătimirea întristărei, fierea neagră". În Miron Costin, găsim însă: "Cum se ridică și se risipește o negură întunecată, așa și el se curățește de scârbă ce-i zăcea la inimă"45, ceea ce constituie o admirabilă metaforă, dar și o realitate științifică. Inima era, pentru moldoveni, identică cu sufletul: inimă rea, sau chiar astfel ca o licență literară "Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au împăcat cu craiul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care aparțin județului, stau de mai mult timp în arestul poliției din acest oraș fără a se lua vreo măsură fără a nu se ține în contra legii arestați acești oameni". Adresa se referea a un număr de 25 alienați care zăceau literalmente în beciurile arestului polițienesc și incomodau acum pe reprezentanții ordinii publice. Presiunilor instituțiilor interesate a-și interna bolnavii le răspundea rezistența, uneori foarte opacă, a Epitropiei, care era sensibilă numai față de plata imediată a internării, cum rezultă din sute
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
doctorul Alexandru Brăescu, medic primar și director. Destinul acestei plăci a avut și el tribulațiile lui, ca și bustul care avea să dispară după decenii, fără urmă. Profesorul Petre Brânzei a pus în evidență această placă comemorativă ce până atunci zăcea acoperită de un panou de lemn. Datorită aptitudinilor speciale pentru studiu și conduită exemplară pe care le manifesta Al. Brăescu (vorbea la perfecție franceză, germană și engleză, fapt rarisim în acea vreme), Epitropia Spitalului Sf. Spiridon l-a trimis să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dar nu tu o tresărire de bucurie, nici măcar un palpit de suferință numai dezgust. Și o crescîndă amăgire de sine. Prins în roțile unui mecanism implacabil, uniformizator, amploaiatul de al asigurări sociale s-a birocratizat pînă la autoanulare, conformismul care zăcea într-unul ieșind fatalmente al suprafață. Căutând să se sustragă unui climat irespirabil, insul și-a denaturat ființa și în el instinctul vieții e pe cale să se stingă. E, într-adevăr, un fel de moarte... O alunecare lentă în nonsens
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cuvântul Regelui Ferdinand, rostit în cadrul dejunului oficial de la Palat, dat în cinstea delegației basarabene - din care făceau parte I. Inculeț, D. Ciugureanu, Pan. Halippa, C. Stere, T. Ioncu, arhimandritul Gurie ș.a. - se preciza importanța momentului: „Înfăptuirea unui vis care demult zăcea în inimile tuturor românilor de dincolo și de dincoace de apele Prutului”. Urându-le bun venit, Regele declara: „V-ati alipit în timpuri grele pentru Țara Mamă ca un copil tânăr, însă cu inima adevărat românească. Salutăm în voi o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
veștii proclamării independenței Republicii Moldovenești, ziarul „Mișcarea” saluta această reușită a mișcării naționale, ce nu a putut fi împiedicată de politica țaristă de rusificare și de izolare: „Zadarnică a fost noaptea cea grea de un veac întreg în care a zăcut Basarabia din 1812 și până acum. Nici școală românescă, nici administrație românească, nici chiar biserică românescă în această frântură a țării noastre, pe care stăpânitorii tiraniei voiau să o înece în imensitatea dintre Prut și Oceanul Pacific, pentru ca nici urmă să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) 10 „Se numește credință, credința care face semne și minuni
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea jos undeva din pricina mulțimii păcatelor. Fiul tunetului, minunându-se de lucrul acesta și 44 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Sfântul Atanasie accentuează cu atâta putere aspectul cosmic al mântuirii, din necesitatea de a arăta că natura nu e una cu Dumnezeu și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
istoveală aștepta pe Cel ce-i va întinde mâna, cel ce-și pierduse viața aștepta pe Dătătorul ei, cel ce se depărtase de părtășia binelui avea nevoie de îndrumătorul care să-l readucă de unde plecase, tânjea după lumină cel ce zăcea la întuneric, cel căzut în robie își aștepta izbăvitorul, cel legat aștepta pe Cel care să-l dezlege, cel din jugul sclaviei, pe slobozitorul său. Erau aceste lucruri atât de mici și de neînsemnate, încât să nu poată îndemna pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
starea nenorocită și vrednică de milă în care se găsea omenirea?” (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 15, în PSB, vol. 30, p. 309-310) „Venirea Domnului pentru om s-a făcut - (pentru acela care) zăcea mort în groapa întunericului, a păcatului, a duhului celui necurat și a puterilor celor viclene - ca să-l învieze încă din acest veac și să-l aducă la viață, să-l curățească de toată întunecimea, să-l lumineze cu lumina Sa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Doctorul trupurilor și al sufletelor, Fiul Lui Cel Unul Născut, sculându-L ca să spun așa, din sânurile părintești, a rânduit să petreacă împreună cu noi și să sufere toate slăbiciunile noastre, pentru ca să poată ridica de la pământ la cer firea noastră care zăcea jos undeva din pricina mulțimii păcatelor. Fiul tunetului, minunându-se de lucrul acesta și înțelegând covârșitoarea dragoste a lui Dumnezeu, arătată neamului omenesc, striga și spunea: Așa a iubit Dumnezeu lumea (In. 3, 16). Uită-te cât de mare minune cuprind
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
porunca și prin cuvântul Său. Apoi înviază o fetiță moartă de curând (Mc. 5, 23-43), pe urmă ridică din moarte un tânăr care era dus la groapă și îl redă mamei lui (Lc. 7, 11-17). A dat viață celui ce zăcea, printr-o poruncă făcută cu glas tare. Apoi înviază din morți partea omenească a persoanei Sale care fusese străpunsă de cuie și de suliță și purta ca mărturie a învierii semnele cuielor și rana făcută de suliță”. (Sf. Grigorie de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
adversarilor săi, elemente pe care multe tipuri de naționalism și de populism le împărtășesc, ci în catalogarea oponenților ca elite, nu ca egali sau inferiori. Mečiar avea o capacitate deosebită de a-și eticheta adversarii naționali ca fiind privilegiați, chiar dacă zăceau în opoziție, și de a face ca susținerea lor internațională să devină o posibilă sursă de persecuție pe plan intern. Elementele populiste pe care Mečiar le-a introdus în naționalismul său au întrecut în materie de putere de seducție naționalismul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
degrabă în cadrul unui univers religios amplu, în care starea bună sau rea a sănătății cuiva depindeau și de voința divină. Cu privire la aceasta, cunoaștem evenimentul povestit în textele de la Ugarit (secolul al XIII-lea î.C.) despre legendarul rege Kirta care, zăcând la pat lovit de o boală incurabilă, a fost salvat de intervenția directă a zeului El, protectorul său (KTU 1.16.V-VI). La fel și intervenția vindecătoare a îngerului Rafael (al cărui nume semnifică „Dumnezeu vindecă”) în Tob 3
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
vor plânge morții, altele norocoase vor învia după datina cea veche scrisă înainte de a se face lumea noastră. Câinii supărați se vor adăposti la umbră își vor uita vorba până-n noaptea următoare. Mai țineți minte râul ? Prin părul răvășit acum zac zdrobite urmele podului de altădată. Pasul său este lin și unduitor. Între firele sale sticloase dansează peștii. În pieptul său nămolos broaștele rostesc o rugăciune începătoare. Resturile execuției sunt date înapoi celor care le revendică. Sfios simte deja o urmă
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
spune că următorul convertit, după cei cinci asceți, a fost unul dintre acești negustori pe nume Yasa. Acesta era fiul unui comerciant înstărit din Varanasi. Într-o dimineață, Yasa s-a umplut de dezgust, văzând curtezanele cu care petrecuse cum zac în jurul lui cufundate în somnul greu al beției. S-a îndreptat atunci cu deznădejde către Parcul Cerbilor, unde l-a întâlnit pe Buddha, care i-a vestit cele patru Nobile Adevăruri. Yasa a părăsit lumea pentru a i se alătura
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
era acolo”. Un gazetar român, care a refuzat să se mai Întoarcă În țară, declara, sec, dar impresionant, că „pe 10 august [1984, n.n.], dintr-o dată mi-am zis: rămîn În America. În toată perioada cît am muncit, gîndul a zăcut acolo, În subconștient, acoperit de adrenalina zilelor fierbinți”. Alt ziarist Își amintea că „am venit În America În anul 1965, după ce am făcut 16 ani de Închisoare politică În România, și eram amenințat să fiu iar arestat”. Altcineva, plecat din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să bântuie imaginarul scriitorului. „Întâmplările” narate poartă și ele pecetea metamorfozelor ciudate și miraculoase ale visului: în Farul, paznicul, împreună cu povestitorul, descoperă, ca urmare a ravagiilor unui incendiu, o casă ascunsă pe o insulă din mijlocul bălților Deltei, în interiorul căreia zac cadavrele a șase bătrâni cu bărbi lungi, posibilă imagine a „înțelepților lumii” (de altminteri, numărul acestora este același cu cel al poeților-înțelepți din limbul dantesc); în Artiștii din insulă, naratorul este purtat pe mare de un sloi de gheață până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
22-23) au fost îngropați. N-au fost excluși nici inamicii lui Israel, uciși în bătălie (1Reg 11,15). Chiar și dușmanul escatologic, reprezentat de oștile lui Gog, trebuia îngropat (Ez 39,11-16). A lăsa un mort, chiar dușman fiind, să zacă neîngropat, însemna să atragi blestemul asupra țării (Dt 21,22-23). Importanța deosebită dată îngropării cuvenite oferă fundalul pasajelor care vorbesc despre cei care nu vor fi îngropați, de obicei, datorită păcatului și judecății divine. Moise îi avertiza pe israeliți că
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ta, aș fi fost mângâiat și aș fi vegheat și te-aș fi îngrijit pe patul tău de suferință; în timp ce mureai, ne-am fi schimbat ultimul rămas bun, ți-aș fi închis ochii, aș fi plâns pe trupul tău care zăcea acolo, te-aș fi îngropat cu fast și n-aș fi lăsat deoparte niciunul dintre ritualurile obișnuite” (De Josepho 22-23). Cântarea funebră închipuită continuă să vorbească despre însemnătatea unei înmormântări cuviincioase: Dacă ai fi murit prin violență ori cu premeditare
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]