56,041 matches
-
leagă satul Sic de Bonț. Rezervația naturală (înființată în anul 1966) a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean) și vegetație lacustră
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
enumerate specii precum: Sit important pentru conservarea speciei de pin silvestru ("Pinus silvestris", forma turfosa). Turbărie activă cu vegetație forestiră în zonă de păduri (păduri în tranziție) și pășuni. Este într-o stare foarte bună de conservare Fără facilități de amenajare turistică
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
satului Budacu de Sus, aproape de rezervația naturală Râpa Verde. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de un hectar. Aria protejată este inclusă în situl "Natura 2000 - Cușma" și reprezintă un afloriment în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupare muntoasă a
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
administrativ al comunei Cetate (în vestul sudul Orheiu Bistriței), în apropierea drumului județean DJ173 care leagă municipiul Bistrița de localitatea Șoimuș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă de luncă împădurită cu specii
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului () [Corola-website/Science/325343_a_326672]
-
avea 4 kW. In 1936 a fost construită tot la Tiraspol noua stație de emisie, M. Gorki, care permitea o acoperire mult mai mare a teritoriului Basarabiei. Acesta este contextul în care au început, în iarna anului 1937, lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin iar contractele pentru refacerea instalațiilor și dotarea tehnică au fost atribuite unor firme din România și străinătate. Firma Marconi urma să instaleze la Chișinău emițătorul de 20 kw. care a devenit cel mai bun din România
Radio Chișinău () [Corola-website/Science/324531_a_325860]
-
cedat Societății Române de Radiodifuziune, în 1937, clădirea fostului Auditoriu Pușkin de pe strada Regele Carol I (colț cu strada Sfatul Țării) pentru a deschide primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia. În iarna anului 1937, au început lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin, iar contractele pentru refacerea instalațiilor și dotarea tehnică au fost atribuite unor firme din România și străinătate. Firma Marconi urma să instaleze la Chișinău emițătorul de 20 kw care a devenit cel mai bun din România
Auditoriul Pușkin () [Corola-website/Science/324553_a_325882]
-
cedat Societății Române de Radiodifuziune, în 1937, clădirea fostului Auditoriu Pușkin de pe strada Regele Carol I (colț cu strada Sfatul Țării) pentru a deschide primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia. În iarna anului 1937, au început lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin, iar contractele pentru refacerea instalațiilor și dotarea tehnică au fost atribuite unor firme din România și străinătate. Firma Marconi urma să instaleze la Chișinău emițătorul de 20 kw care a devenit cel mai bun din România
Mihail Cekerul-Cuș () [Corola-website/Science/324565_a_325894]
-
cuprinsă între 1400 și 1840 m, atinsă în Vârful Bran (Țibleș). Rezervatia naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 150 hectare și se suprapune sitului "Natură 2000 - Valea Izei și Dealul Solovan". Aria naturală reprezintă o zonă muntoasă (în Munții Țibleș, între Vârful Arcer
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
drumului județean (DJ108E) care leagă localitatea Lucăcești de satul Mireșu Mare. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu rol de protecție pentru arborete din specia de stejar pedunculat ("Qercus robur" - cu vârste de peste 150
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
Carpaților Orientali, aproape de graniță României cu țara vecină, Ucraina) . Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și se întinde pe o suprafață de 500 hectare. Aria naturală reprezintă o zona montană constituită din ponoare, izvoare carstice ("Fântână Stanchii"), văii (Cisla, Șesuri, Vulcănescu), abrupturi calcaroase ("Cearcănul, Stana Sasului
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
care leagă municipiul Cluj-Napoca de granița nord-vestică a țării Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și ocupă o suprafață de 0,50 hectare. Aria protejată (carieră) reprezintă o formațiune de coloane (cu o lungime de până la 5 m, și o grosime de cca. 0,50 m
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
de 30 de km, față de municipiul Baia Mare, lângă drumul județean DJ183A Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Aria protejată se află pe versantul nordic al Ignișului, la confluența pârâului omonim cu râul Vlășinescu și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
depășește 1.000 m, în apropierea drumului județean DJ183. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 3 hectare. se suprapune sitului Natura 2000 - Igniș. Aria naturală reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofe ce adăpostește o mare varietate de plante (rogoz
Mlaștina Poiana Brazilor () [Corola-website/Science/324813_a_326142]
-
Integrat, o investiție de peste 80 de milioane de euro în Sectorul 4. Acesta a presupus realizarea simultană a 1354 de proiecte, între care s-au regăsit crearea a 22.000 de noi locuri de parcare, reabilitarea a 470 de străzi, amenajarea a 121 de locuri de joacă și 250 de zone de recreere. În februarie 2006, Adrian Inimăroiu era cercetat penal pentru că ar fi subevaluat, la privatizare, cateva spații comerciale din Târgul Aleea cu Castani. În februarie 2011, după 5 ani
Adrian Inimăroiu () [Corola-website/Science/324822_a_326151]
-
Repedea și este înclusă în Parcul Natural Munții Maramureșului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare. Aria protejată reprezintă o poiană (gol alpin în sudul Vârfului Tomnatec - 1.618 m, la obârșia văii omonime) acoperită cu o
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
drumul județean (DJ109G) care leagă localitatea Mesteacăn de Românești. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și ocupă o suprafață de 0,50 hectare și o lungime de 31 de m. Aria protejată reprezintă o cavitate (peșteră) în abruptul stâng al văii Lăpușului la baza unei doline
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
DJ171A) care leagă localitatea Suciu de Sus de Botiza. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală aflată în versantul "Văii Pietrii" (afluent de stânga al râului Botizu) reprezintă o peșteră fosilă cu o importanță speologică
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezzervație naturală de tip speologic), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul Național Piatra Craiului și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă o cavitate (peșteră activă) cu mai multe galerii având o lungime totală de
Peștera Uluce () [Corola-website/Science/326082_a_327411]
-
află în partea sudică a Podișului Central Moldovenesc, în teritoriul nord-vestic al satului Mălușeni și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate"), reprezintă un abrupt al pârâului "Valea Românească", acoperit pe alocuri de vegetație forestieră și ierboasă, unde în stratele de roci formate din gresii, pietriș și nisipuri, au fost descoperite importante depozite
Locul fosilifer Mălușteni () [Corola-website/Science/326123_a_327452]
-
estică a satului Bălteni și este străbătută de apele râului Bârlad, ocupând ambele maluri ale acestuia. Rezervația naturală cu o suprafață de 22 de hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este o zonă depresionară în lunca Bârladului (temporar inundabilă), înconjurată de dealuri și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor. Amenajările piscicole care au fost realizate sunt: Parcul se întinde pe teritoriul administrativ a 9 localități: Municipiul Galați și 8 comune (Tulucești, Frumușița, Folțești, Măstăcani, Vlădești, Oancea, Suceveni, Cavadinești) având în total 18 sate componente. Nu există comunități rurale cu populație
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
ridicată de 5000 de locuitori. Localitățile de pe raza parcului au un profil ocupațional preponderent agricol și piscicol. Suprafețele agricole sunt reprezentate de pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Pescuitul și acvacultura reprezintă alături de agricultură, activități tradiționale. Amenajările piscicole sunt în sistem semi-intensiv, dispunând în principal de stații de pompare și evacuare a apei. Silvicultura nu reprezintă o activitate economică de amploare, pădurea fiind apreciată în zona doar prin valoarea să că resursă economică (material de combustie sau
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
km. Cea mai mare densitate se întâlnește în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, Cozieni și Brăești, iar în număr mai mic pe raza comunelor Cătina și a satelor Sibiciu, precum și a orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări actual identificate. Deși majoritatea acestor construcții cu dispunere izolată par să fi fost săpate în rocă în perioada medievală, cercetările arheologice au evidențiat uneori o serie de urme de locuire care merg până în epoca bronzului - cultura Monteoru sau începutul primei
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
epoci a fierului (Hallstatt). Primele atestări documentare ale acestor construcții au apărut de abia în secolul XVI, moment în care spre mijlocul acestui secol în zona montană a Buzăului s-au afirmat unul dintre curentele monastice ortodoxe: anahoretismul - exprimat prin amenajarea de biserici și chilii săpate în piatră. O parte din aceste ansambluri rupestre au fost folosite în scopuri religioase - ca lăcașuri de cult, chilii sau locuri de rugăciune, cele mai cunoscute fiind schiturile "Aluniș" (funcțional și în prezent) și "Agaton
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
acestor locuri. Bisericile sunt un complex de vestigii rupestre - cu origine preponderentă medievală, localizate în zona Munților Buzăului împreună cu zona subcarpatică respectivă pe o lungime de peste 80 km, mai ales în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, și Brăești (Satul Ruginoasa). Alte amenajări similare mai sunt atestate și pe raza comunelor Cozieni, Cătina și Sibiciu, precum și pe raza orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări, care au servit atât ca spații de locuit cât și ca lăcașuri de cult
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]