65,481 matches
-
acolo pe strada Goliei,colț cu Sfântul Ilie. Pe toate le știi, Mișa, numai ce aș vrea eu să te rog acum nu știi. Poruncă, boierule! Du-mă iute la conu Nicu Gane, poate îl voi prinde măcar pe dânsul acasă. Știi unde stă? Cum să nu știu boierule, pe strada Butu. Pornim în trap întins. Trecem pe strada Coroi și,cât ai clipi, am și ajuns în poarta casei lui conu Nicu. Numai că nu s-a întors încă de la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cu vin... Ca să nu-l țin din treburi pe Mișa, îi spun: Am să te rog ca mâine să mă aștepți în Piața Unirii, așa cam pe la chindie. Vreau să mergem le Moș Creangă. Poate avem noroc și îl găsim acasă. Știi unde stă? Dacă n-oi ști, atunci să nu-mi spui Mișa,boierule. A doua zi, când am intrat în Piața Unirii, Mișa m-a zărit de departe și a pornit spre mine. Bine ai venit, boierule. Bine te-
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
chip și cu brațele deschise. Bine ați venit în Bojdeuca mea! Poftiți! Ruxandă! Adă tu niște apușoară rece de la izvor și chisaua cu dulceață de cireșe amare!... Și imaginația zburdă în voie. Zadarnică-i orice încercare de a-i găsi acasă pe junimiști. Ei au plecat de multă vreme din lumea noastră și de acolo, de pe steaua sau luceafărul lor, ne privesc cu îngăduință și ne așteaptă să ne adunăm gândurile și forțele, pentru a putea face un pas înainte... În
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în Convorbiri literare poezia „La noi”, semnată P. A. Calescu. Era un acrostih care desemna titlul revistei Convorbiri literare. Cel care a descoperit și semnalat păcăleala a fost Eminescu. Momentul este descris de Iacob Negruzzi: „În ziua apariției Convorbirilor eu stam acasă cu revista în mână... când Eminescu intră în odaie la mine palid la față și fără a-mi da o bună dimineață îmi spuse încet: Am pățit-o! Am fost păcăliți de Hașdeu! Cum așa? Ce fel? La noi e
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii”. Despre Mihai Eminescu este interesant de știut că devenise junimist înainte de a fi fost cunoscut personal de membrii societății. Iacob Negruzzi descrie întâmplarea: „Acasă mă pusei la gura sobei... Aruncând ochii din întâmplare asupra mesei mele de lucru, văzui o scrisoare nedeschisă, pe care nu o băgasem în seamă... Mi-am zis că trebuie să fie de la una din numeroasele poete tinere din provincie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Iulia își pune în gardă iubitul împotriva pedepsei ce riscă se abată asupra lui și îl îndeamnă să fugă : Ovidiu, ești espus/ La trăsnetul de moarte ce fulgeră de sus. Ovidiu preferă însă să ofere o ultimă petrecere la el acasă, ca probă de cruntă disperare, cu gândul ca cea de pe urmă noapte a lui la Roma să marcheze o epohă sinistră de falsă veselie. Poetul își dă seama că e condamnat la dispariție fizică și că doar opera lui are
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Vin toți după acela pe care-l soarbe marea (II 4). Strigătul ei este pentru compatrioți un semn al rătăcirii celei încercate de durerea de a-și fi pierdut iubitul (De ce chemi tu osânda asupra tuturor ?/ Oșteni, veniți, o duceți acasă pe sărmana/ Nebună !), însă tânăra îi avertizează că jelania ei se referă la soarta întregii cetăți (Nu m-a ajuns pe mine singură, ci pe toți - II 5). Nunta eșuată a eroinei înseamnă moarte. În tragediile eline, Casandra este respinsă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și o mare de foc răsare-n Troia, posibil semn al plecării grecilor (V 5) ; altul îl îndeamnă pe cel venit cu vestea prăpădului să pună o candelă drept mulțumire zeilor : Se-mpacă zeii strașnici cari ne prigoneau./ Întoarce-te acasă și-aprinde candela/ Spre a mulțumi de mila ce se revarsă astăzi (V 6). Orice confuzie între jertfe și incendii este spulberată de femeia căreia îi arde casa (V 6). Casandra piere în foc laolaltă cu orașul pe care nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ce determină acțiunile ulterioare ale celor doi frați și se inspiră mai ales din prima parte a trilogiei lui Eschil, Agamemnon. În liniile generale, intriga tragediei antice este conservată : vestea încheierii războiului troian îi ia prin surprindere pe cei rămași acasă, Clitemnestra și iubitul ei Egist, iar întoarcerea lui Agamemnon însoțit de captiva Casandra determină reacția de autoapărare a celor doi trădători, care își conservă puterea printr-o dublă crimă. Petru Dumitriu păstrează și unele detalii pregnante din piesa lui Eschil
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
păstrez - III 7). Și totuși anii petrecuți la Troia l-au pustiit și pe el. Clitemnestra simte schimbarea din vocea lui : Altădată glasul îți tremura de o neîncetată bucurie. Acuma vorbești încet și nu spui tot (II 12). Războinicul întors acasă e ostenit (vreau să mă odihnesc... sunt obosit - II 12 ; Dar odihna mea ? - II 13), ceea ce știe și Casandra (Nu-mi poți dărui decât oboseala ta - III 1). Cel care a trăit războiul ca pe o experiență vitală și i-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cauză. În capitolul al XVI-lea din Poetica, unde enumeră cinci variante ale procedeului, Aristotel ia în discuție chiar piesa lui Euripide. Stagiritul admite ca verosimilă, conformă cu logica faptelor, recunoașterea Ifigeniei datorită scrisorii trimise, în chip firesc, celor de acasă. În schimb, teoreticianul - care consideră inadecvată mai cu seamă identificarea mecanică prin semne exterioare - respinge recunoașterea lui Oreste ca fiind prea puțin artistică, ticluită artificial de poet, căci, atunci când tânărul îi amintește surorii în detaliu ambianța din casa copilăriei lor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
trădării lui (p. 194). Când Arheanassa refuză să-l acuze pe bărbatul de care s-a îndrăgostit, despotul sicilian pune la cale o metodă perversă de a-l da pierzării pe filosof : ordonă ca, în așa-zisa călătorie de întoarcere acasă, el să fie dus la Egina aflată în război cu Atena și abandonat în puterea locuitorilor acesteia, deciși să-l ucidă pe primul reprezentant al cetății inamice care le-ar călca insula. Planul criminal eșuează doar parțial : în ultima clipă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
este, teoretic, capabil și de crimă (p. 141). Asemenea lui Socrate, el nu are de gând să fugă din închisoare, și se teme să nu devină un fel de sclav când arhontele Aristodem îi propune să-l salveze luându-l acasă drept preceptor pentru fiul său (p. 142). Din punctul de vedere al filosofului cinic, acceptarea înțelegerii echivalează cu renunțarea la principiile de o viață, căci hainele, mâncarea, patul îi sunt dăruite în locul libertății celui obligat să-și amintească necontenit că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
țină totuși prea mult la vedere, deoarece ei se află încă în Antichitate (I, p. 350). Confruntarea lui Agamemnon cu intendentul oferă premisele întregului conflict în care eroul încearcă fără succes să-și impună autoritatea și prezența asupra celor de acasă, intrați de mult în jocul scenic. Revederea dintre Agamemnon și Clitemnestra e anunțată ca o lovitură de teatru (I, p. 352). Aflat sub imperiul emoției, generalul declară că cel mai bine-i acasă, femeia pare doar intrigată de prezența soțului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
impună autoritatea și prezența asupra celor de acasă, intrați de mult în jocul scenic. Revederea dintre Agamemnon și Clitemnestra e anunțată ca o lovitură de teatru (I, p. 352). Aflat sub imperiul emoției, generalul declară că cel mai bine-i acasă, femeia pare doar intrigată de prezența soțului când locul eroilor este-n istorie (I, p. 353). Ea îi oferă lămuriri cu privire la scena uciderii lui. În urma plecării bărbaților în război, singura resursă a țării a fost povestea născocită de trei tineri
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
organizat eu, asemenea scene nu mai au niciun efect (I, p. 357). Intendentul evidențiază tiradele majestuoase, caracterele desenate perfect și lirismul concentrat și mai degrabă „apolinic” decât „dionisiac” (I, p. 357), militarul ostenit se gândește doar la drumul străbătut până acasă spre a se putea spăla odată ca lumea, în timp ce acolo baia a fost transformată într-un teatru de cameră (I, p. 358). Copiii regelui își fac apariția episodică : Oreste caută să-și procure niște pantaloni de văcar absolut autentici, Electra
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
suplețe (I, p. 363). După el, teatrul trebuie să moară fiindcă implică prea mulți morți și prea puțin adevăr, iar repertoriul e fals, incredibil (I, p. 366). Prăbușirea dramei ar fi doar primul punct al noii reforme preconizate de-ntoarcerea acasă (I, p. 366). În chip surprinzător, partizanii spectacolului se readaptează rapid după gestul iconoclast și criticii avangardiști deja șoptesc că acesta a fost primul semn de reprimenire al artei (I, p. 366). Tentativa lui Agamemnon de a anula reprezentația prin
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 410). Agamemnon, căruia de fiecare dată când intră în scenă îi vine să meargă la baie, compromite prin apariția sa intempestivă momentul uciderii lui Tespis pus la cale de regele spartan și convertește astfel tragedia în farsă. La întoarcerea acasă, cei doi frați triumfători la Troia se împiedică reciproc să-și atingă scopul când încearcă aceeași soluție de eliminare a rivalului pentru a-și restabili autoritatea subminată de fascinația teatrului. Ca și actorul din primul act, Menelau protestează că Agamemnon
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nimic : Și dacă ești departe, tu tot m-ai zărit... Am știut c-aveai al șaselea simț, vedeai invizibilul... (V, p. 684). Romanița confirmă insolita capacitate de orientare a mamei : de-o lăsai în miezul pădurii, la miezul nopții, venea acasă cu ochii închiși... Parcă avea o busolă în cap (IV, p. 653). Cu calități senzoriale deosebite, Marghioala înregistrează și denunță toate anomaliile, fiind iritată mereu de mirosul porcilor, indiciu al corupției atotcuprinzătoare : Voi ați făcut combinatul ăsta, nu eu, porcăria
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
domniei lui Tarquinius - victoria asupra volscilor, înființarea coloniilor Signia și Circeii, construirea templului lui Iupiter, a amfiteatrului și a sistemului de canalizare din Cloaca Maxima (I 53, 55, 56) ; rămășagul lui Collatinus și al amicilor săi cu privire la conduita soțiilor lăsate acasă în timpul războiului și hotărârea de a le surprinde prin revenirea neanunțată la domiciliu (I 57) ; necinstirea Lucreției de către Sextus sub amenințarea că o va ucide și îi va lăsa alături trupul dezbrăcat al unui sclav ca și cum cei doi ar fi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sa și să se recunoască înfrânt de fatalitate : Grea boală sângele strămoșilor, Aglaia. Ascunsă adânc, dar o dată apare. Și atunci nu contează de când ești bolnav. [...] Mă vor chinui încă Eriniile neiertătoare, știu. Dar de-acum încolo le voi înfrunta numai acasă (III, p. 92). În finalul piesei, naratorul protestează zadarnic împotriva unei evoluții a evenimentelor care-i contrazice convingerile inițiale. Forțele întunecate ale destinului și blestemele strămoșești acționează în epoca istorică a rațiunii ca și în timpurile mitice. Atena din Eumenidele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a katharsis-ului e înrudită cu cea formulată de Spyros în prima sa discuție cu corul de actori (Oamenii nu vor altceva decât să sufere împreună cu voi, să vă compătimească timp de două-trei ore și pe urmă să plece liniștiți acasă - I, p. 14). În culmea prosperității, coreuții se află în căutare de subiecte tragice pentru că lumea riscă să se plictisească într-o bună zi (III, p. 81). Oedip însuși își exprimă din nou vechea aspirație de a intra în tagma
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
al țării au apărut minerii, cu problemele lor generate de închiderea minelor, acei "înțelepți din fruntea țării" nu au decis începerea forării munților în scopuri utile și au preferat să plătească ortacilor ani de zile salarii pentru a sta liniștiți acasă? De ce a fost aleasă varianta încurajării lenei, a veniturilor necuvenite, a forțării inflației și a deteriorării nivelului de viață a românilor cinstiți? Să fie oare interesul ascuns al celor ce declarau sus și tare că industria României este "o grămadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ce au devenit prima mea pasiune, a influențat substanțial viața familiei noastre. Din păcate, această comoară a fost arsă de un alt unchi, fost primar de comună, care fusese declarat "chiabur", în perioada dictaturii proletariatului. I se făcuse percheziții pe acasă și neștiind cum să selecteze eventualele cărți nepermise de regimul comunist le-a ars pe toate. Din această mică bibliotecă, ținută sub lacăt, la care prin bunăvoința bunicului meu, am avut acces timp de 5-6 ani citisem pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
natură să se evite un final catastrofal al războiului, care ar fi putut schimba soarta Europei și a lumii. Sfârșitul războiului în sat a fost marcat de un val de jale, de năruire a speranțelor familiilor care își așteptau întoarcerea acasă a celor dragi, plecați pe front în est sau în vest. Se vorbea în sat că mulți dintre cei dați dispăruți își duceau viața în stare de robie, ca foști prizonieri de război, prin Siberia. Mă întreb și acum, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]