56,041 matches
-
a numeroaselor normative de elaborare. Mărturisea că planurile de ameajare complexă a apelor au constituit domeniul preferat al activității lui. După anul 1960 până la pensionare a activat ca inginer șef de proiect complex și consilier în cadrul Institutului pentru Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice (IPACH), transformat ulterior în Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (ICPGA) revenind astfel la activități direct productive. În cadrul ICPGA - București, și-a adus o contribuție deosebită la elaborarea a numeroase lucrări, din care trebuie menționate
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
să în zona de formare a Oltului, cu debite reduse, sistemul hidrotehnic Bălan a marcat o etapă în dezvoltarea lucrărilor de gospodărire a apelor din România, fiind prima lucrare de gospodărire a apelor promovată în cadrul celor identificate prin planurile de amenajare a apelor, toate lucrările anterioare fiind realizate în cadrul planului de electrificare. Barajul era primul baraj de anrocamente executat cu mască de etanșare din beton pe paramentul amonte. Spre deosebire, barajul Gozna, singurul baraj de anrocamente realizat de inginerii români înaintea
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
puternice aluvionări. Lunca internă este situată în imediata vecinătate a albiei minore și ea se ridică deasupra nivelului apei cu câțiva centimetrii (20 - 30 cm) în zonele în care cursul văii nu a fost amenajat, iar acolo unde a suferit amenajări, lunca internă nu mai există, locul ei fiind luat de către gambioane înalte de până la 2-2,5 m. În funcție de structura geologică pe care se dezvoltă, versanții sunt afectați de procesul de șiroire, ravenare, solifluxiune, alunecări de teren. Astfel de fenomene se
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
drumurilor se afla în sarcina comunităților riverane și fără posibilitate de imunitate. Condițiile concrete ale acestei întrețineri sunt puțin cunoscute, dar este sigur că cheltuielile erau mari, iar anumite miliare poartă mențiunea comunităților care au participat la construcția sau la amenajarea drumului, chiar dacă cel mai adesea ele îi menționează acțiunea împăratului, responsabil în ultimul rând de drumurile Imperiului. Împăratul putea să finanțeze lucrările sau să le încredințeze soldaților săi. Miliarele serveau și la oferirea informațiilor teritoriale: într-o dispută teritorială în
Piatră miliară () [Corola-website/Science/329565_a_330894]
-
1997 titulatura standard a fost înlocuită cu cea actuală Actualul sediu din Lunca Bârzavei a fost realizat după un proiect al arhitectului Șerban Antonescu. Construcția a debutat în anul 1975 și a trenat vreme de 12 ani. Dotările interioare și amenajarea expozițională s-au realizat abia într-o perioadă mai recentă, între anii 1991-2002. deține la momentul actual un număr de circa 53.000 piese. Colecțiile constituite de-a lungul celor patru decenii de activitate își au proveniența în cercetările arheologice
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
Jurilovca de rezervație). Rezervația naturală cu o suprafață de 125 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă zona de est a promotoriului (fâșie înaltă de pământ care
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
de satul Plopul. Rezervația naturală cu o suprafață de 87 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, pajiști sărăturate, păpuriș, stufăriș) ce
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
Rosetti. Rezervația naturală „” (întinsă pe o suprafață de 2.500 ha.) a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclus în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei), parc național aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă depresionară umedă (lacuri cu apă dulce
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
satului Sfântu Gheorghe. Rezervația naturală cu o suprafață de 110 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă depresionară umedă (dune de nisip, lacuri cu apă
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
al satului Crișan. Rezervația naturală cu o suprafață de 625 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă zonă lacustră (Lacul Babinții Mari, Babinții Mici și ) depresionară dintre
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
al satului Pardina. Rezervația naturală cu o suprafață de 115 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (depresiuni de altitudine medie, depresiuni inundabile cu
Lacul Nebunu () [Corola-website/Science/329876_a_331205]
-
rezervației naturale Ciuperceni - Desa, lângă drumul județean (DJ533) care leagă orașul Calafat de Poiana Mare. Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 - "Ciuperceni - Desa", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 1,20 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (luciu de apă și zona împrejmuitoare) cu faună specifică zonelor umede din Câmpia Dunării. Fauna
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
Rezervația naturală inclusă în situl Natura 2000 - "Bazinul Ciucului de Jos", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Rezervația naturală aflată pe malul stâng al Oltului reprezintă o zonă umedă cu mlaștini (alimentate de izvoare de ape minerale) și
Mlaștina Csemő - Vrabia () [Corola-website/Science/329948_a_331277]
-
de satul Suseni. Rezervația naturală inclusă în situl Natura 2000 - "Harghita-Mădăraș", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Aria naturală aflată în nordul Munților Harghitei, reprezintă o zonă umedă (mlaștini) ce adăpostește o mare varietate forestieră și ierboasă de
Lacul Dracului () [Corola-website/Science/329968_a_331297]
-
a județului Albă și cea nord-estică a satului Cheleteni. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 5 de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natură 2000 - "" și reprezintă o zona montană în Apuseni (tinoave, ochiuri de apă, mlaștini oligotrofe
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
scară redusă pentru proiectarea carenelor navelor optimizate din punct de vedere hidrodinamic). Inițial, termenul hidraulică a fost atribuit ca denumire științei care se ocupa de folosirea apei de către om (alimentări cu apă, sisteme de irigații, poduri, baraje, canale pentru navigație, amenajarea cursurilor de apă etc.). Prin extinderea treptată a preocupărilor hidraulicii la studiul întregului domeniu al lichidelor și gazelor, a apărut necesară folosirea unei noi denumiri: mecanica fluidelor. În prezent, sintagma "mecanica fluidelor" este folosită pentru partea cu caracter pronunțat teoretic
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
ei niște coarne de suflat de tip shofar. Pavimentul sinagogii avea în centru un octagon. Sus pe peretele de vest se afla o fereastra circulară. În decembrie 2010 guvernul israelian,a aprobat inițiativa reconstituirii sinagogii din ,ce începuse din 2003, amenajarea unei șosele de acces și a împrejurimilor, alocând o suma de 14,200,000 shekeli noi. Peretele sinagogii era bine prezervat, iar restul clădirii a început să fie reconstituit după planurile arhitectului Yehoshua (Yeshu) Drei de la „Centrul de reconstituire a
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
în partea nord vestică a județului Vrancea și cea vestică a satului Poiana, lângă drumul județean (205L) care leagă localitatea Vrâncioaia de Năruja. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") este o suprafață străbătută de apele pârâului Algheanu, cu lapiezuri (microforme reliefale formate în urma acțiunii apei) săpate în roci friabile și în depozite salifere și reprezintă o zonă de un deosebit
Rezervația Algheanu () [Corola-website/Science/328202_a_329531]
-
și este străbătută de drumul județean care leagă satul Adreiașu de Jos de Șindrilari Rezervația naturală cu o suprafață de 95,70 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o arie naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
teritorială cu județul Prahova. Aceasta se întinde pe o suprafață de 15,90 hectare și este inclusă în Parcul Natural Bucegi. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o mlaștină oligotrofa aflată în lunca stânga a pârâului Scândurarilor (afluent de stânga al râului Ialomița), ce adăpostește o mare varietate floristica de mușchi și ierburi, specifică turbăriilor. La
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
și diametrul de 3,40 m. Aceasta este căptușită cu piatră nisipoasă, iar sub acest placaj, pe fundul cisternei, se găsește un strat de argilă pentru impermeabilizare. Deschiderea este mai îngustă și la săpăturile din 1905 au fost identificate unele amenajări pentru colectarea apelor pluviale. Tipologic, „cetatea” Oratia nu este o adevărată cetate, ea corespunzând mai curând fortificațiilor de mici dimensiuni, al căror rol era de a păzi căi de acces sau puncte strategice importante. Este posibil ca actualul plan al
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
Nerei în Dunăre, în Clisura Dunării (regiune geografică aflată pe malul nordic al Dunării. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
în aria teritorială nordică a satului Bătești, pe partea dreaptă a drumului național (DN68A) care leagă orașul Făget de localitatea Margina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o suprafață cu fâneațe aflată în zona de contact a Câmpiei (Lugojului) cu Dealurile Lugojului. Aria naturală constituie o zonă de protecție pentru o populație mare de narcise ("Narcissus
Pajiștea cu narcise Bătești () [Corola-website/Science/328382_a_329711]
-
Bega, pe teritoriul sud-estic al satului Ghiroda, în partea nordică a localității Moșnița Veche, la 12 km. distanță față de municipiul Timișoara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită cu scop de protecție pentru specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), gârniță ("Quercus frainetto") sau cer ("Quercus cerris").
Pădurea Bistra () [Corola-website/Science/328405_a_329734]