56,520 matches
-
sau „iron” (denumirea proprie, folosită în Oseția), trăiesc astăzi în Rusia (Federația Rusă) în principal în Republica Autonomă a/Oseția (denumirea "Oseția" este oficială, alături de "Alania"), de pe versantul nordic al muntelui Caucazul Mare, între Republica Autonomă Ingușeția, regiunea Stavropol, Republica Autonomă Kabardino-Balkară și Republica Georgia (la sud.) Limba osetă (osetină) face parte din grupul nord-estic al dialectelor iranice (împreună cu avestana, bactriana, sogdiana și horezmiana; vezi și listă de limbi dispărute). Alanii sunt atestați în izvoarele istorice începând cu secolul I în
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
au fost asimilați repede de populațiile locale, dispărând din istorie. O altă ramură a alanilor s-a retras în sud, în părțile adăpostite ale Munților Caucaz, pe teritoriul actual al Oseției și pe teritoriul apropiat din vest, al actualei Republici Autonome Karaciai-Cerchezia, teritorii locuite pe atunci de etnii din grupul Caucazian, in principal de cerchezi. Unii alani au fost asimilați de cerchezi. Ulterior, în secolele IX-XII, nomazii karaciai, vorbitori ai unui dialect turcic, venind dinspre stepele de la estul Marii Caspice, au
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
Totuși, pana astazi karaciaii se autodenumesc „alani” și se mândresc cu originea lor. Însă numai alanii caucazieni din Oseția sunt cei care au reușit să se mențină cu limba proprie (nord-est iraniană) și cultura proprie, neasimilat de popoare vecine. Republica Autonomă Alania (Oseția) are o suprafață de 8.000 kilometri pătrați și 710.000 locuitori. Populația este formată în proporție de 63% din alani (oseți) și cuprinde majoritatea populației alane (osete) din Rusia. Limba alană (osetă) are statut de limbă oficială
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
În 1877, Rusia a declarat război Imperiului Otoman și l-a învins. La lupte au participat și voluntari bulgari. Tratatul de la San Stefano a fost impus otomanilor de către ruși la 3 martie 1878, și prin el se înființa un principat autonom bulgar pe teritorii întinse, ale celui de al Doilea Imperiu Bulgar. Celelalte Mari Puteri au respins însă imediat tratatul de teama ca o țară atât de mare în Balcani să nu le amenințe interesele. Tratatul de la Berlin a adus înființarea
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
teritorii întinse, ale celui de al Doilea Imperiu Bulgar. Celelalte Mari Puteri au respins însă imediat tratatul de teama ca o țară atât de mare în Balcani să nu le amenințe interesele. Tratatul de la Berlin a adus înființarea unui stat autonom mult mai mic, cuprinzând Moesia și regiunea Sofiei, lăsând mari populații bulgărești în afara granițelor noului stat. Aceasta a jucat un rol semnificativ în formarea abordării militariste a politicii externe a Bulgariei în prima jumătate a secolului al XX-lea. Principatul
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
cele pan-arabe, soarele galben din centru reprezenta poporul kurd, iar steaua roșie a lui Iștar reprezenta trecutul antic al țării și minoritatea „asiriana”, formată din creștini caldeeni, asirieni sau sirieni. Acest drapel irakian este permis în prezent în zona autonomă kurdă, care, în schimb, nu admite steagurile irakiene cu numai culorile panarabiste folosite în 1963-2008. După răsturnarea în 1963 a lui Al Kassem de către Partidul Baas, nour regim a adoptat la 31 iulie 1963 o versiune modificată a steagului irakian
Drapelul Irakului () [Corola-website/Science/297221_a_298550]
-
numără: Etiologia (cauzele) sindromului Münchausen nu este cunoscută. În afecțiunile fizice, factorii psihologici contribuie direct sau indirect la etiologie. Stresul psihologic poate precipita sau altera evoluția unei boli, chiar și a unor afecțiuni majore. Emoțiile pot acționa asupra sistemului nervos autonom. Printre teoriile sugerate se consideră cazuri care au avut o copilărie neglijată sau au suferit abuzuri, boli sau internări în spital pe perioade îndelungate sau repetate, persoane cu probleme de personalitate etc. Pacientul poate selecta inconștient un simptom, ca o
Sindromul Münchausen () [Corola-website/Science/297238_a_298567]
-
trăiesc în 42 de localități din regiunea Voivodina, iar numărul lor atinge 25 410 de persoane, conform recensământului din 2011. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, "Dispozițiile de Bază", articolul 6: Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română. O altă importantă comunitate românească din Șerbia este cea a românilor timoceni. Românii de pe văile Moravei și a Timocului însă nu se bucură de
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
autonomie în cadrul Șerbiei. Constituția iugoslavă din 1974 a acordat provinciei dreptul de veto în parlamentele sârb și iugoslav în deciziile legate de afacerile sale interne. Constituția sârbă adoptată în același an, reitera faptul că „Republică Socialistă Șerbia cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea Război Mondial) și revoluția socialistă”. Constituțiile Federației Iugoslave, a Republicii Sârbe și, respectiv, a
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
din 1974 a acordat provinciei dreptul de veto în parlamentele sârb și iugoslav în deciziile legate de afacerile sale interne. Constituția sârbă adoptată în același an, reitera faptul că „Republică Socialistă Șerbia cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea Război Mondial) și revoluția socialistă”. Constituțiile Federației Iugoslave, a Republicii Sârbe și, respectiv, a Provinciei Voivodina din 1974, recunoșteau
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
dreptului privind uzul oficial al limbii române. De exemplu, articolul 10 al constituției Voivodinei prevedea că limba procedurilor judecătorești era aceea folosită de partea care deschidea acțiunea în justiție. în septembrie 1990 președintele Slobodan Milosevici a cauzat pierderea multor drepturi autonome în Voivodina. Deși Voivodina era considerată în continuare o provincie autonomă a Șerbiei, o mare parte din puterile sale autonome, inclusiv votul în președinția colectivă iugoslavă, a fost transferată puterii de la Belgrad. În orice caz, Voivodina și-a păstrat parlamentul
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
al constituției Voivodinei prevedea că limba procedurilor judecătorești era aceea folosită de partea care deschidea acțiunea în justiție. în septembrie 1990 președintele Slobodan Milosevici a cauzat pierderea multor drepturi autonome în Voivodina. Deși Voivodina era considerată în continuare o provincie autonomă a Șerbiei, o mare parte din puterile sale autonome, inclusiv votul în președinția colectivă iugoslavă, a fost transferată puterii de la Belgrad. În orice caz, Voivodina și-a păstrat parlamentul și guvernul regional, precum și un numar de alte funcții autonome. Căderea
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
aceea folosită de partea care deschidea acțiunea în justiție. în septembrie 1990 președintele Slobodan Milosevici a cauzat pierderea multor drepturi autonome în Voivodina. Deși Voivodina era considerată în continuare o provincie autonomă a Șerbiei, o mare parte din puterile sale autonome, inclusiv votul în președinția colectivă iugoslavă, a fost transferată puterii de la Belgrad. În orice caz, Voivodina și-a păstrat parlamentul și guvernul regional, precum și un numar de alte funcții autonome. Căderea regimului Milosevici în 2000 a creat un climat favorabil
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
provincie autonomă a Șerbiei, o mare parte din puterile sale autonome, inclusiv votul în președinția colectivă iugoslavă, a fost transferată puterii de la Belgrad. În orice caz, Voivodina și-a păstrat parlamentul și guvernul regional, precum și un numar de alte funcții autonome. Căderea regimului Milosevici în 2000 a creat un climat favorabil reformei în Voivodina. În urma discuțiilor dintre partidele politice, nivelul de autonomie a fost sporit prin intermediul legii Omnibus din 2002. "Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Șerbia", o formă de
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
1,45 %). Astfel, limba română este a patra limba în funcție de numărul de vorbitori, după sârbă, maghiară și slovaca. Din punct de vedere demografic, populația română din Voivodina a variat la diferitele recensăminte desfășurate din 1880 până în prezent, după cum urmează: Provincia Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru că instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât cea sârbă) să se desfășoare și în limbile lor, în conformitate cu legea. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 13) În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
variat la diferitele recensăminte desfășurate din 1880 până în prezent, după cum urmează: Provincia Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru că instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât cea sârbă) să se desfășoare și în limbile lor, în conformitate cu legea. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 13) În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar două. Un numar de 145 de elevi români din Valea Timocului și Voivodina au participat la
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
au participat la acest eveniment cultural au fost Ion Macovei, ambasadorul României la Belgrad, consulul general al României din Vârșeț, Gabriel Nicola, președintele Consiliului Executiv al provinciei Voivodina Boian Paitici și secretarul pentru informații al provinciei Voivodina Milorad Djuric. Provincia Autonomă Voivodina asigura condiții că informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroata și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Djuric. Provincia Autonomă Voivodina asigura condiții că informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroata și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 15) Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul "Libertatea" (Panciova). Statistică Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare și 5 reviste
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
program radio și între o oră și o oră jumătate de program tv în română zilnic. Programele BBC în română sunt retransmise în comuna Alibunar de Radio FAR pe FM. La nivelul anului 2005 s-au difuzat pe teritoriul provinciei autonome 2 300 de ore de programe radio și 218 de ore de programe de televiziune în limba română. În plus, în Voivodina poate fi recepționat canalul 1 ("În direct, România") al Radio România Internațional, care transmite 24 de ore, și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
prevăzut de lege. Pe lângă această, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Șerbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege. În Statutul Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al PAV", nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege. În Statutul Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al PAV", nr. 17/91) la articolul 6 este prevăzut că în activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina, în uz oficial, concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovaca, română și ruteana și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
concomitent cu limba sârbă și alfabetul chirilic, iar alfabetul latin în modul prevăzut de lege, sunt și limbile maghiară, slovaca, română și ruteana și grafiile acestora, dar și limbile și grafiile altor popoare, în modul stabilit de lege. Organele Provinciei Autonome Voivodina sunt: Adunarea, Consiliul Executiv și organele provinciale ale administrației. Română este oficială pe teritoriul PAV în comunele Alibunar, Biserica Albă, Zitiste, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște și Secanj. În comuna Vârșeț română este oficială doar în localitățile Voivodinț, Marcovăț
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Minoritățile Naționale se ocupă, prin serviciile și departamentele sale, de colectarea și analizarea datelor privind exercitarea drepturilor minorităților naționale în domeniul culturii, învățământului, informării, uzului oficial al limbii și alfabetelor și aplicarea reglementărilor care stipulează acestea. "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina" se publică, pe lângă limba sârbă, în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana, si grafiile acestora. Adunarea Provinciei Autonome Voivodina este organismul reprezentativ al cetățenilor, care adoptă reglementări pentru executarea legilor și alte reglementări și acte generale ale Republicii Șerbia
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
în domeniul culturii, învățământului, informării, uzului oficial al limbii și alfabetelor și aplicarea reglementărilor care stipulează acestea. "Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina" se publică, pe lângă limba sârbă, în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana, si grafiile acestora. Adunarea Provinciei Autonome Voivodina este organismul reprezentativ al cetățenilor, care adoptă reglementări pentru executarea legilor și alte reglementări și acte generale ale Republicii Șerbia, a căror executare este încredințată Adunării precum și hotărâri și alte acte generale din sfera să de atribuții. În activitatea
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
limba sârbă (grafia chirilica și latină), în uz oficial sunt și limbile: maghiară, slovaca, română, ruteana și croată. Statutul PA Voivodina prevede că deputații au dreptul să folosească în Adunare oricare din limbile și scrierile oficiale în provincie ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 26). Statutul, hotărârea și actul general al Adunării, precum și actele Consiliului Executiv și ale organelor administrației sunt publicate concomitent în limba sârbocroata și în limbile maghiară, slovaca, română și ruteana ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 46, alineatul 3
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]