56,041 matches
-
În același an a fost cartată de "L. Povară" și "G. Diaconu" după care "N. Acrâșmăriței" și "M. Ciobanu" îi publică publică schița și descrierea. Din păcate această publicitate prematură neurmată de luarea imediată a unor măsuri de protecție și amenajare, au dus la scurtă vreme după descoperire la apariția unei puternice degradări antropice. Declararea cavernei pentru prima dată ca arie protejată s-a făcut în 1971 - pe plan local. Statutul a fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
pentru prima dată ca arie protejată s-a făcut în 1971 - pe plan local. Statutul a fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național în anul 2000 de "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Cercetării asupra faunei de chiroptere a peșterii au avut loc în 2004 și în perioada 2007 - 2008.
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
suprafață de un hectar, a fost declarat arie protejată în 1971 la propunerea Muzeului de Științe Naturale Piatra Neamț și Rezervație naturală mixtă în 1994, acest regim fiind reconfirmat prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate").
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
în partea nord-vestică a orașului Piatra Neamț în spațiul format de unghiul dintre DN15 și DN15C. Rezervația naturală cu o suprafață de 10 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și, reprezintă o zonă muntoasă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
conform nomenclaturii IUCN. Declararea ca zonă protejată de interes zonal s-a făcut totuși ulterior în 1994, iar la nivel național a fost declarată arie protejată în anul 2000, prin "Legea Nr.5 din 6 martie" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Custodia rezervației aparține de Consiliul local și Primăria Municipiului Piatra Neamț. Există controverse privind impactul asupra ariei protejate , a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a dealului Cozla. În
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
6 martie" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Custodia rezervației aparține de Consiliul local și Primăria Municipiului Piatra Neamț. Există controverse privind impactul asupra ariei protejate , a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cerenegura, Cozla, Pietricica și Agârcia. Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
nimfei Calypso ce își avea, conform Odiseei, sălașul pe o insulă din Marea Mediterană, presupusă ca putând fi Malta. "Calypso" este cumpărată pentru Cousteau de milionarul englez Loel Guiness în anul 1950 care se oferă să finanțeze banii necesari repațiilor și amenajărilor interioare pentru a transforma dragorul de mine în vas de cercetări oceanografice. Navei i se adaugă două catarge laterale unite printr-o punte, cu rolul unui post de observație. Aici a fost montat și un radar. Au fost amenajate noi
Calypso (navă) () [Corola-website/Science/327597_a_328926]
-
județului Iași, în Câmpia Jijiei Inferioare din Podișul Moldovei, pe teritoriul nord-estic al satului Podu Jijiei, lângă drumul județean Sculeni - Bosia. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă (Cotul Bran) pe cursul râului Prut, cu scop de protejare a mai multor specii de pești, în vederea reproduceri și a dezvoltării puietului.
Cotul Bran pe Râul Prut () [Corola-website/Science/327610_a_328939]
-
malul drept al râului Siret (la o altitudine de 200 m.), în teritoriul nord-estic al satului Mircești, în apropierea drumului județean DJ208R. Zona a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se suprapune sitului de importanță comunitară "Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar ("Quercus robur"), frasin
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
partea central-vestică a județului Iași, pe partea dreaptă a drumului județean DJ280B: Stroești - Băiceni - Cucuteni, în teritoriul sud-vestic al satului Băiceni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă colinară ce adăpostește resturi de faună fosiliferă (de moluște) depozitată în straturi de nisipuri și argile, atribuită Sarmațianului.
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic al satului Poiana cu Cetate. Rezervația naturală cu o suprafață de 9,50 hectare a fost declarată arie protejată naturală prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii floristice de silvostepă, printre care dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănăriță ("Cynosorus cristatus"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera") sau păiuș din speciile
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
numai 150 m spre vest de Coliba lui Hunding. Ambele construcții de lemn sunt amplasate spre limita de est a marelui parc al palatului. În apropiere se află grădina publică, închisă cu „Poarta interzisă”. Prin construirea celor două replici și amenajarea lacului a fost pusă în valoare partea de sud-est a parcului, care este împădurită. Spre nord-vest de această zonă, la o oarecare distanță, se află fostele barăci de șantier în care stăteau arhitectul și muncitorii care au contribuit la construirea
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
pusă în valoare partea de sud-est a parcului, care este împădurită. Spre nord-vest de această zonă, la o oarecare distanță, se află fostele barăci de șantier în care stăteau arhitectul și muncitorii care au contribuit la construirea palatului și la amenajarea parcului. Din anul 1998, în parc se află și Casa Marocană. Acest pavilion a fost achiziționat în 1878 de către rege la Expoziția Universală de la Paris. La cererea sa, pavilionul a fost reconstruit pe înălțimea Stockalpe, lângă granița cu Austria, și
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași - Mânzătești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită în teritoriul nordic al satului Dancu, cu rol de protecție pentru mai multe specii arboricole.
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
județului Iași în teritoriile administrative ale comunelor: Bivolari, Gorban, Grozești, Prisăcani, Probota, Trifești și Țuțora, formând granița între România și Republica Moldova. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă cursul (luciul de apă) râului Prut și lunca dreaptă a acestuia și a fost constituită în scopul protejării mai multor specii de pești din ihtiofauna României, în vederea reproducerii și
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
conform nomenclaturii IUCN. Declararea ca zonă protejată de interes zonal s-a făcut totuși ulterior în 1994, iar la nivel național a fost declarată arie protejată în anul 2000, prin "Legea Nr.5 din 6 martie" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Atât custodia rezervației cât și proprietatea terenului, aparțin (2011) de Primăria Municipiului Piatra Neamț. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia. Contextul
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
a secolului XX (pusă în valoare de inginerul "Dumitru Grigorescu" între 1902 - 1937). Ultimele tentative de exploatare industrială au fost consemnate în intervalele 1947 - 1950 și 1980 - 1983. Prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), rezervația ""a fost declararată arie protejată. În 1939 regizorul "Eftimie Vasilescu", ajuns la Colți, face un film documentar despre recoltarea și tehnologiile de prelucrare a chihlimbarului din acestă zonă. În 1979
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
în partea nord-estică a județului Suceava și cea nord-vestică a satului Dragomirna, între cursul râului Pătrăuțeanca și cel al văii Dragomirna. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 134,80 hectare. Rezervația reprezintă o zonă de deal împădurită cu arboret pur de fag ("Fagus sylvatica") (specie dominantă în proporție de 90 %, cu
Făgetul Dragomirna () [Corola-website/Science/327083_a_328412]
-
văii ce se varsă în râul Valea Caselor, afluent de dreapta al râului Moldova), în apropiera rezervației naturale Codrul secular Slătioara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (în bazinul superior al "văii Caselor") de un deosebit interes geologic (formațiuni de blocuri de piatră carbonatice, calcaroase, marnoase, argiloase de vârstă cretacică), floristic (floarea-reginei, urechelniță
Moara Dracului () [Corola-website/Science/327169_a_328498]
-
fost înlăturat din armată prin decretul "Prinzenerlass" al lui Hitler și s-a retras la castelul de familie Hohenschwangau, unde a locuit în tot restul războiului. Proprietarul actual al castelului este « Wittelsbacher Ausgleichsfonds » (Fondurile de compensare ale Casei de Wittelsbach). Amenajarea interioară a fost conservată. În dimineața zilei de 6 noiembrie 2005, a avut loc o spargere la castel. Niște necunoscuți au reușit să pătrundă până în sala de biliard de la primul etaj. Acolo, ei au furat aproximativ 80 de medalii ale
Castelul Hohenschwangau () [Corola-website/Science/327164_a_328493]
-
vestică a județului Suceava cu județul Bistrița-Năsăud, în partea nord-vestică a Parcului Național Călimani, în imediata apropiere a drumului european E58. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în situl de importanță comunitară "Tinovul Mare Poiana Stampei", sit care începând cu data de 25 octombrie 2011 a fost desemnat ca zonă umedă de importanță internațională. Aceasta
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
rocă.. Era vorba de o specie pe atunci necatalogată de Palaeorhynchus căreia i s-a dat numele științific de Palegrhynchus humorensis. Zona fost mai târziu declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") Către sfârșitul secolului XIX un grup de meșteri pietrari italieni au scos din zona care urma să fie ulterior a rezervației, blocuri mari de stânca pentru a le folosi la îndiguirea
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
de 107,60 hectare se află în lunca dreapta a râului Siret, la limita nord-estică a județului Suceava cu județul Botoșani. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
și Bucovinei la o altitudine de 1100 m, la confluența pâraielor Dârmocsa și Tătarca, în partea estică a Tinovului Găina - Lucina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (păduri de molidișuri și făgete, tufărișuri, pajiști, turbării) cu rol de protecție pentru mai multe specii floristice, dintre care unele foarte rare. Flora rezervației este constituită
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
cuprinde parcurile naționale și naturale de pe teritoriul țării, declarate (de-a lungul timpului) arii protejate prin mai multe acte normative, dintre care: "Legea nr. 5 din 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național" - Secțiunea a III-a - zone protejate), "Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 2004" (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone), "Hotărârea de Guvern nr. 1.143 din 2007" (privind instituirea de noi arii
Lista parcurilor naționale și naturale din România () [Corola-website/Science/327322_a_328651]