56,780 matches
-
social, suplețea a început să fie considerată un standard dezirabil. Alături de impactul asupra sănătății, obezitatea creează numeroase probleme, inclusiv dezavantaje în obținerea unui loc de muncă și costuri ridicate pentru întreprinderi. Aceste efecte sunt simțite la toate nivelurile societății, de la indivizi, la corporații, la guverne. În anul 2005, costurile medicale atribuite obezității în Statele Unite au fost estimate la 190,2 miliarde USD, adică 20,6% din totalul cheltuielilor de sănătate, în timp ce costurile pentru probleme de obezitate în Canada erau estimate la
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
linia trasată de partid." Zeitgeist a declarat că acuzațiile au fost "eronate, peiorative, derogatorii și că sunt destinate să reducă la tăcere mesajul mișcării", și asta pentru că mișcarea nu dă vina bancherii pe internaționali, lideri corporațiilor sau pe politicieni ca indivizi, ci mai degrabă pe sistemul global socio-economic care sprijină valorile lor. Un articol din "The Irish Times" intitulat "Zeitgeist: Prostii" scria că "acestea sunt perversiuni suprarealiste ale problemelor reale și dezbateri, iar ei pătează toate criticile credinței, ale administrației Bush
Zeitgeist (film) () [Corola-website/Science/315109_a_316438]
-
agricultură. Peste 2000 de triburi care au existat în secolul 16 au dispărut că o consecință a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind asimilați în populația braziliană. În 1997 s-a estimat că ar exista aproximativ 300.000 de indivizi, grupați în 200 de triburi. Numărul este mult mai mare, daca am calcula și aceia din orașele braziliene. În anul 2007 s-a confirmat prezența a 67 de triburi care trăiesc separat de civilizație și care nu au contact cu
Pădurea Amazoniană () [Corola-website/Science/315118_a_316447]
-
tradiție continuată de pictorii evului mediu târziu. Această revoluție culturală ce se întinde de-a lungul secolelor al XV-lea și al XVI-lea, care a debutat în Italia, a stimulat interesul pentru cultura clasică și a redat încrederea în individ. Realizările antichității au fost apreciate la justa lor valoare, dar și cea a potențialului uman. Un exemplu în acest sens îl constituie frescele realizate în cadrul bazilicii Santa Maria del Carmine (Florența) în jurul lui 1427 de către Masaccio (1401 - 1428), unul din
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
aproximativ o persoană dintr-o sută pe plan mondial), cercetătorii încă fac eforturi să descopere cauzele autismului. Unul dintre motivele din cauza cărora acestea sunt dificil de identificat este faptul că simptomele tulburărilor din spectrul autismului variază destul de mult de la un individ la altul. În plus, se presupune că autismul ar putea fi declanșat de combinația dintre mai mulți factori, nu doar de unul singur. Cauzele autismului nu sunt încă înțelese complet, dar se crede că tulburările se datorează unor defecțiuni genetice
Autism () [Corola-website/Science/315169_a_316498]
-
notificării -semnificația alertei generale (ce acțiune imediată trebuie desfășurată) -ce acțiuni de protecție pot fi necesare într-o urgență nucleară -cine va ordona acțiunile de protecție și cum vor fi acestea realizate -ce măsuri particulare sunt necesare la nivel de individ În anumite țări vest-europene toate cărțile de telefon conțin instrucțiuni despre ceea ce trebuie făcut în cazul unei alerte generale. La aceste instrucțiuni pot fi adăugate considerații speciale pentru acțiunile de protecție într-un accident nuclear. Planul de urgență în exteriorul
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
întotdeauna justificate. În plus față de prevenirea efectelor deterministe, sub pragurile acestor efecte, atunci când expunerea persoanelor cele mai supuse la risc este inacceptabilă datorită unui risc stocastic ridicat, acțiunile de protecție sunt în general justificate. Protecția din punctul de vedere al individului poate fi un factor important pentru luarea deciziilor. Dacă acțiunile de protecție nu sunt justificate din punctul de vedere al individului trebuie analizat dacă doza colectivă a grupului expus poate fi redusă prin acțiunile de protecție. Implementarea acțiunii de protecție
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
inacceptabilă datorită unui risc stocastic ridicat, acțiunile de protecție sunt în general justificate. Protecția din punctul de vedere al individului poate fi un factor important pentru luarea deciziilor. Dacă acțiunile de protecție nu sunt justificate din punctul de vedere al individului trebuie analizat dacă doza colectivă a grupului expus poate fi redusă prin acțiunile de protecție. Implementarea acțiunii de protecție - incluzând lipsa acțiunii - cauzează risc, vătămare și beneficiu pentru populație. Beneficiile și dezavantajele includ costuri monetare, disfuncții sociale și alte probleme
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
fie utilizate în practică pentru dozele primite și nu pentru dozele evitate care definesc implementarea intervenției. Protecția muncitorilor Protecția muncitorilor în situații normale se bazează pe următoarele principii: o activitate care implică expunerea la radiații trebuie să fie justificată, protecția indivizilor trebuie optimizată iar expunerea indivizilor trebuie să facă subiectul limitelor de doză și de risc definite sau prescrise pentru activitate. Limitele de doză recomandate de ICRP stabilesc că doza efectivă individuală rezultată dintr-o activitate nu trebuie să depășească 20
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
dozele primite și nu pentru dozele evitate care definesc implementarea intervenției. Protecția muncitorilor Protecția muncitorilor în situații normale se bazează pe următoarele principii: o activitate care implică expunerea la radiații trebuie să fie justificată, protecția indivizilor trebuie optimizată iar expunerea indivizilor trebuie să facă subiectul limitelor de doză și de risc definite sau prescrise pentru activitate. Limitele de doză recomandate de ICRP stabilesc că doza efectivă individuală rezultată dintr-o activitate nu trebuie să depășească 20 mSv într-un an, mediată
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
considerate atât costurile directe cât și costurile indirecte. De asemenea, compensarea de către stat sau regimul asigurărilor pot juca un rol important în anumite acțiuni. Totuși, dacă se plătesc compensări, fie acestea integrale sau parțiale, aceasta înseamnă că costurile trec de la indivizi la societate. PRINCIPII ȘI PRACTICI DE INTERVENȚIE MĂSURI DE INTERVENȚIE Obiective De a prezenta măsurile de intervenție de bază pentru protecția membrilor populației în cazul unui accident nuclear sau radiologic, de a discuta argumentele din spatele acestor acțiuni de protecție, de
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
ambele buze și de pe extremitățile înotătoarelor pectorale și prin marginea neregulată a cozii. Corpul balenei este scurt și „îndesat”, lățindu-se în partea din față și subțiindu-se spre coadă. Capul este lat, cu buzele rotunjite în față; la unii indivizi el este doar de 3,2-3,5 ori mai scurt decât întregul corp. Buza inferioară, masivă, iese în față cu 10-30 cm. Abdomenul este coborât. „Brazdele” longitudinale de pe gât și abdomen sunt mari (de 2-3 ori mai late și mai
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
iar cea posterioară este abruptă, de regulă în formă de seceră. Înotătoarea codală (sau, mai simplu, coada) este foarte mare, cu marginea posterioară neregulată și zimțată situată orizontal, ca și la toate balenele. Coloritul balenelor cu cocoașă variază de la un individ la altul, ceea ce facilitează identificarea lor. Spatele și părțile laterale sunt negre sau cenușii-închise, uneori cu o nuanță de cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea părții superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a părții inferioare — cu cea a abdomenului. Albinoșii acestei specii sunt rar întâlniți. Pe partea superioară a capului, între marginea
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
brăzdate au în acest loc o cocoașă. Partea inferioară a capului găzduiește 20-30 concrescențe similare. Buza inferioară are formă neregulată și diametrul de până la 30 cm. Concrescențele reprezintă niște foliculi din care crește câte un fir de păr. Întrucât fiecare individ are propriul colorit, ei pot fi identificați după culoarea părții inferioare a înotătoarei codale, care devine vizibilă în timpul scufundării după un salt deasupra apei. Dimensiunile și aranjarea concrescențelor de piele prezintă și ele diferențe individuale. Coloana vertebrală a balenelor cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
39 zile — de la capătul sud-estic al Alaskăi până la Hawaii. De regulă, balenele parcurg până la 8.000 km în timpul unei migrațiuni, ceea ce le face unele dintre mamiferele migratoare cu cea mai mare distanță parcursă în timpul călătoriilor. Urmărirea traseului parcurs de 7 indivizi (inclusiv o femelă cu puiul său), care au iernat în apele de litoral ale Costa Ricăi (până la 11° lat. N), iar apoi s-au deplasat în zona antarctică, a determinat că indivizii adunaseră 8.300 km în călătoria lor. Este
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
parcursă în timpul călătoriilor. Urmărirea traseului parcurs de 7 indivizi (inclusiv o femelă cu puiul său), care au iernat în apele de litoral ale Costa Ricăi (până la 11° lat. N), iar apoi s-au deplasat în zona antarctică, a determinat că indivizii adunaseră 8.300 km în călătoria lor. Este interesant faptul că în aceleași ape ale Costa Ricăi iernează populațiile de balene cu cocoașă ale emisferei nordice, astfel încât acesta este unicul loc în care se pot întâlni populații din ambele emisfere
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Venezuela, insulele Virgine. Balenele cu cocoașă sunt animale de coastă și ies în larg numai în căutarea hranei și în timpul migrațiilor. Uneori intră în golfuri. În timpul iernării, mamele cu pui stau mai mult în apele de mică adâncime decât ceilalți indivizi. Balenele cu cocoașă nu au un teritoriu de viețuire bine definit, însă unii indivizi și anumite grupuri se întorc în aceleași ape în fiecare an. Balenele își pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
numai în căutarea hranei și în timpul migrațiilor. Uneori intră în golfuri. În timpul iernării, mamele cu pui stau mai mult în apele de mică adâncime decât ceilalți indivizi. Balenele cu cocoașă nu au un teritoriu de viețuire bine definit, însă unii indivizi și anumite grupuri se întorc în aceleași ape în fiecare an. Balenele își pot schimba locurile în care își petrec vara și iarna (de exemplu Hawaii cu Mexic, Hawaii cu Japonia, Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Japonia cu Columbia Britanică etc.). Balena cu cocoașă se deplasează mai lent decât alte balene brăzdate, viteza lor de înot variind în timpul migrațiilor între 8 și 15 km/h. Viteza maximă alcătuiește 27 km/h, dar este înregistrată numai la indivizii răniți. În același timp, balena cu cocoașă este una dintre cele mai energice și „acrobatice” balene, săriturile sale deasupra apei atrăgând atenția turiștilor. Hermann Melville o descrie, în romanul "Moby Dick", astfel: Deseori balenele cu cocoașă își izbesc înotătoarele pectorale
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
capul din apă. Câteodată, sar în întregime deasupra apei în poziție verticală pentru ca mai apoi să cadă cu un zgomot asurzitor (probabil în încercarea de a scăpa de exoparaziți). Un asemenea comportament este demonstrat în toate anotimpurile și de toți indivizii, inclusiv cei care viețuiesc în singurătate, însă scopul lui nu este determinat. Durata scufundării depinde de anotimp. Vara balenele nu rămân sub apă mai mult de 5-10 minute, în schimb iarna rezistă 10-15 minute (cel mult 30). Probabil că în
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
balenele cu cocoașă scot jeturi de apă de 2-5 m înălțime la interval de 4-15 s. Datorită obiceiului de a-și ridica înotătoarea codală în timpul scufundării, ele pot fi ușor identificate, întrucât coloritul părții inferioare a cozii diferă de la un individ la altul. Pe baza cercetărilor efectuate în Atlanticul de Nord în perioada anilor 1973-98, a fost întocmit un album fotografic cuprinzător al populației nord-atlantice de balene cu cocoașă. Un proiect similar a luat start în 2004 pentru indivizii Pacificului de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de la un individ la altul. Pe baza cercetărilor efectuate în Atlanticul de Nord în perioada anilor 1973-98, a fost întocmit un album fotografic cuprinzător al populației nord-atlantice de balene cu cocoașă. Un proiect similar a luat start în 2004 pentru indivizii Pacificului de Nord. Balenele cu cocoașă se hrănesc în zonele bancurilor de nisip, iar în timpul migrațiilor îndură foamea supraviețuind grație rezervelor de grăsime de sub piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
piele. În timpul iernii pierd 25-30% din greutate. Balenele se hrănesc cu crustacee pelagice, bancuri de pești și, mai rar, cu moluște cefalopode. Anume datorită acestei rații alimentare balenele cu cocoașă preferă apele de adâncimi mici, de lângă litoral. Hrana principală a indivizilor din populațiile sudice o constituie crustaceele genului "Euphasia", cu precădere "E. superba". Balenele se mai hrănec cu diferite specii de krill ("Thysanoessa", "Meganyctiphanes") și cu bancuri de peștișori. Dieta populațiilor nord-atlantice este alcătuită din pește. Speciile preferate sunt hering ("Clupea
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
Pollachius" și "Engraulis". Specia "Pleurogrammus monopterygius" și genul "Scomberesocidae" sunt preferatele balenelor cu cocoașă din nordul Pacificului. În stomacul balenelor pot încăpea 500-600 kg de mâncare, echivalentul a 600 de heringi sau 800 pești pollack de Alaska. În burta unor indivizi au fost descoperite și rămășițele digerate ale unor păsări marine. Balenele cu cocoașă folosesc 5 tehnici de vânătoare caracteristice și altor balene, dintre care cele mai des practicate sunt următoarele: Ultimele două tehnici de vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]