56,780 matches
-
balene, dintre care cele mai des practicate sunt următoarele: Ultimele două tehnici de vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea balenelor și reprezintă un exemplu de conțiețuire în grup a mamiferelor marine. De menționat că vânătoarea în grup este caracteristică doar indivizilor din populațiile emisferei de nord. O altă tehnică de vânătoare, utilizată de indivizii singuratici, este de a ameți prada prin lovituri violente ale cozii. Pentru aceasta, ei înoată mai întâi într-un cerc larg, lovind puternic apa cu coada. O
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea balenelor și reprezintă un exemplu de conțiețuire în grup a mamiferelor marine. De menționat că vânătoarea în grup este caracteristică doar indivizilor din populațiile emisferei de nord. O altă tehnică de vânătoare, utilizată de indivizii singuratici, este de a ameți prada prin lovituri violente ale cozii. Pentru aceasta, ei înoată mai întâi într-un cerc larg, lovind puternic apa cu coada. O altă modalitate este scufundarea rapidă a individului, după care acesta descrie o curbă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
altă tehnică de vânătoare, utilizată de indivizii singuratici, este de a ameți prada prin lovituri violente ale cozii. Pentru aceasta, ei înoată mai întâi într-un cerc larg, lovind puternic apa cu coada. O altă modalitate este scufundarea rapidă a individului, după care acesta descrie o curbă în forma literei „U” și se ridică încet spre suprafață traversând zona turbulențelor provocate de înotătoare. Balenele cu cocoașă nu formează grupuri de lungă durată. În afară de afecțiunea mamei față de pui, relațiile între indivizi sunt
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
a individului, după care acesta descrie o curbă în forma literei „U” și se ridică încet spre suprafață traversând zona turbulențelor provocate de înotătoare. Balenele cu cocoașă nu formează grupuri de lungă durată. În afară de afecțiunea mamei față de pui, relațiile între indivizi sunt, de obicei, instabile, iar grupurile se împrăștie repede. Vara, în zonele bancurilor de nisip, balenele cu cocoașă se hrănesc separat sau în grupuri mici, improvizate, mărimea cărora depinde de accesibilitatea hranei și de necesitatea vânătorii în grup. De regulă
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
necesitățile legate de hrană au fost satisfăcute. Grupuri relativ stabile, care au conviețuit cel puțin o săptămână, au fost semnalate în apele Alaskăi și ale golfului Maine, însă acest lucru reprezintă, de fapt, o excepție din legitate. După toate aparențele, indivizii oricărui grup nu sunt legați înde ei prin legături de rudenie. În timpul migrațiilor și în regiunile de reproducere balenele cu cocoașă se află în grupuri de câte 2-15 indivizi (cel mai des 3-5), dar călătoresc și fără companie. Femelele cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
lucru reprezintă, de fapt, o excepție din legitate. După toate aparențele, indivizii oricărui grup nu sunt legați înde ei prin legături de rudenie. În timpul migrațiilor și în regiunile de reproducere balenele cu cocoașă se află în grupuri de câte 2-15 indivizi (cel mai des 3-5), dar călătoresc și fără companie. Femelele cu pui sunt deseori escortate de câte un mascul adult. Aceste „escorte” sunt și ele de scurtă durată, întrucât în orice moment poate apărea un alt mascul care să-l
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
și ele de scurtă durată, întrucât în orice moment poate apărea un alt mascul care să-l alunge pe precedentul. Pentru a-și demonstra superioritatea, masculii se izbesc uneori de navele maritime care circulă pe suprafață. S-a constatat că indivizii singuratici sunt mai puțin agresivi decât cei de grup. Balenele cu cocoașă sunt cunoscute datorită repertuarului lor vocal neobișnuit care, probabil, joacă un rol primordial în perioada reproducerii. Deși femelele pot scoate diverse sunete, numai masculii pot „interpreta” cântece de
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
restul. Cântecele diferă de la o populație la alta și se pot modifica în timpul reproducerii. Balenele cântă atât „solo”, cât și în grup. Aceasta din urmă are un diapazon între 50 și 10.000 Hz și poate apărea din cauza agresivității între indivizi. Bioacusticul australian Michael Noad a descoperit, în 1996, că balenele cu cocoașă pot prelua cântece de la alte grupuri, atunci când se amestecă în timpul verii. Datorită cântecelor specifice, zoologii pot determina traseele de migrație a balenelor. S-a observat că aproape totdeauna
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cea de gestație, sporul natural este mai mare decât la alte balene brăzdate. Longevitatea exactă a balenelor cu cocoașă nu este cunoscută, și asta posibil din cauza vânătorii excesive de balene de odinioasră, în care au fost capturați o mulțime de indivizi bătrâni. Ipotetic, balenele trăiesc în jur de 40-50 de ani. Cel mai în vârstă mascul capturat vreodată avea, judecând după straturile de ceară din canalul auditiv, 48 de ani. Cea mai în vârstă femelă avea doar 38. Dintre toate balenele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
păduchele-balenei ("Paracyamus boopis", "Cyamus elongatus"). Unii paraziți (viermii cilindrici din specia "Ogmogaster ceti", de exemplu) sunt comensali specifici balenei cu cocoașă. Printre paraziții interni se numără trematodele, nematodele, cestodele și acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale. Bolile de care suferă balenele practic nu au fost studiate. În prezent, specia balenelor cu cocoașă este inclusă în Lista roșie a IUCN cu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
vulnerabil" și în Anexa I a convenției CITES. Mult timp balenele cu cocoașă erau o pradă prețuită de vânătorii de balene, fapt care le-a scăzut foarte mult numărul populației. Înaintea campaniilor de vânătoare, specia "Megaptera novaeangliae" număra 125-150 mii indivizi, iar când acestea au fost interzise, existau între 30 și 60 mii de indivizi (numărul nu poate fi calculat cu exactitate din cauza arealului foarte mare a balenei). Numărul inițial al indivizilor populațiilor nordice este estimat la 15 mii, iar cel
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
o pradă prețuită de vânătorii de balene, fapt care le-a scăzut foarte mult numărul populației. Înaintea campaniilor de vânătoare, specia "Megaptera novaeangliae" număra 125-150 mii indivizi, iar când acestea au fost interzise, existau între 30 și 60 mii de indivizi (numărul nu poate fi calculat cu exactitate din cauza arealului foarte mare a balenei). Numărul inițial al indivizilor populațiilor nordice este estimat la 15 mii, iar cel de după vânători — la doar 700 capete. Începând cu anii 1980, populațiile de balene au
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
campaniilor de vânătoare, specia "Megaptera novaeangliae" număra 125-150 mii indivizi, iar când acestea au fost interzise, existau între 30 și 60 mii de indivizi (numărul nu poate fi calculat cu exactitate din cauza arealului foarte mare a balenei). Numărul inițial al indivizilor populațiilor nordice este estimat la 15 mii, iar cel de după vânători — la doar 700 capete. Începând cu anii 1980, populațiile de balene au crescut în număr până la 5500-6570 balene în Atlantic și câteva sute în Pacific. În anii ’90, „recensământul
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
doar 700 capete. Începând cu anii 1980, populațiile de balene au crescut în număr până la 5500-6570 balene în Atlantic și câteva sute în Pacific. În anii ’90, „recensământul” a fost făcut utilizând tehnologii mai noi, și anume înregistrarea repetată a indivizilor însemnați. Cifrele rezultate sunt: 10600 capete în Atlanticul de Nord și aprox. 1100 în Marea Barents. Numărul inițial al indivizilor populațiilor nord-pacifice este rotunjit la 10-15 mii. Acesta a scăzut până la 1200-1600 în 1976 și până la600-900 în 1983. Situația
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
câteva sute în Pacific. În anii ’90, „recensământul” a fost făcut utilizând tehnologii mai noi, și anume înregistrarea repetată a indivizilor însemnați. Cifrele rezultate sunt: 10600 capete în Atlanticul de Nord și aprox. 1100 în Marea Barents. Numărul inițial al indivizilor populațiilor nord-pacifice este rotunjit la 10-15 mii. Acesta a scăzut până la 1200-1600 în 1976 și până la600-900 în 1983. Situația s-a schimbat spre bine la sfârșitul anilor ’90, când populațiile nord-pacifice numărau peste 6000 de capete. Se consideră că
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
oceanele Pacific și Indian. Din 1904 au început a fi urmărite populațiile sudice de balene. Din momentul în care vânătoarea de balene a fost mecanizată (anul 1868) și până la protejarea definitivă a balenelor (în 1965), au fost omorâte 181 400 indivizi ai "Megaptera novaeangliae"., cu toate că cifra aceasta este considerată irelevantă, întrucât se consideră că au fost vânate mult mai multe balene. Balenele cu cocoașă nordice au fost protejate de lege în 1937, dar peste 12 ani aceasta a fost abrogată. Legi
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
balene interzice definitiv exterminarea acestora. În prezent numai câteva balene pe an sunt capturate pentru necesități economice — în Marea Caraibilor (Sfântul Vincent și Grenadine). În Japonia, pentru realizarea unui program de ordin științific numit JARPA-II, au fost capturate 50 de indivizi de balene cu cocoașă. După interzicerea vânătorii de balene, populația acestora a început să se restabilească încetul cu încetul, datorită cărui fapt experții de la IUCN au schimbat statutul speciei "Megaptera novaeangliae" de la amenințat ("Endangered") la vulnerabil ("Vulnerable"). În prezent, balenele
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
cei mai simpli, implică descoperirea unor adevăruri științifice. Creativitatea științifică a fost tratată pe larg în cartea lui Abraham Moles (1957), "La crėation scientifique" . "Creativitatea artistică" este aptitudinea de a reda lucruri apreciate pentru frumusețea lor estetică; există doar la indivizii cu predispoziție vizuală și tactilă pentru artă. "Creativitatea conceptuală" implică crearea de soluții sub forma de concepte relevante unice, pentru problemele existente și emergente. In acest sens, creativitatea este procesul mental care implică generarea unor noi idei sau concepte, sau
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
care înglobează și alte dispoziții sociale: introversiunea, motivația intrinsecă, autoîncrederea, dorința de solitudine, insatisfacția cu "statu-quo". "Imaginația" constituie o aptitudine importantă și se bazează pe anumite predispoziții ereditare, pentru sinteza unor noi imagini, noi idei. . Imaginația creativă desemnează capacitatea unui individ de a efectua o activitate creatoare, adesea generalizată la întreaga capacitate inventivă (Henri Piėron, 2001) . Dezvoltarea imaginației presupune însă multă muncă în procesul de creație. De exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susținea că geniul este 99% transpirație și 1
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de altă parte, va trece de la 49% în 2005 la 66% în 2030. În mod deosebit, în perioada 2005-2050, numărul de persoane din grupa de vârstă 55-65 de ani (adică muncitorii învârstă) va crește cu 8,7%, în timp ce numărul de indivizi incluși în grupa de vârstă 65-79 de ani (bătrânii) va ajunge la 44%, și numărul persoanelor foarte bătrâne (de minim 80%) va crește cu un procent de 180%. » Factorii relevanți sunt trei: o natalitate scăzută, progresiva creștere a vieții medii
Bătrânețe () [Corola-website/Science/318511_a_319840]
-
decât pe utilitate publică.” „Scopul fiecărei asociații politice este conservarea drepturilor naturale și inalienabile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, dreptul la siguranță și la rezistență la opresiune.” „Principiul oricărei suveranități rezidă în principal în națiune; nici o entitate, nici un individ nu pot exercita o autoritate care nu emană în mod explicit de la ea.” „Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limite, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului () [Corola-website/Science/318548_a_319877]
-
De asemeni, susținătorii în general sunt de părere că în timp ce omenirea înțelege tot mai mult lumea, Gândirea Nouă însăși va evolua să asimileze noi cunoașteri. Alan Anderson și Deb Whitehouse au descris Gândirea Nouă ca un "proces" în care fiecare individ și chiar Gândirea Nouă în sine este "nou(ă) în ficare clipă". Thomas McFaul a introdus ipoteza "revelației continue", cu noi dezvăluiri primite de persoane în mod continuu de-a lungul timpului. Jean Houston a vorbit despre "omul posibil" sau
Gândirea Nouă () [Corola-website/Science/318703_a_320032]
-
C. Iarna este preferabil ca temperatura să fie mai mică de 20° C, timp de 1 - 2 luni. Umiditate: mai mică de 50%. Tipul și grosimea substratului: 3 - 5 cm de nisip amestecat cu turbă uscată. Dimensiunea terariumului pentru un individ: 35x20 cm, aerisit permanent. Se hrănește cu diferite artropode mai mici. Această specie este destul de puternică și, uneori, agresivă, de aceea este nevoie de a manifesta o maximă atenție.
Androctonus mauretanicus () [Corola-website/Science/318721_a_320050]
-
două tipuri de infracțiuni constă în faptul dacă ele sunt săvârșite în timp de război sau nu. În țările fără sistem de drept jurisprudențial, nu se face diferența între „înaltă trădare” și „mică trădare”. Înalta trădare reprezintă neloialitate criminală a individului față de propriile autorități. Participarea cuiva la război împotriva guvernului țării în care s-a născut, încercarea de a răsturna guvernul acesteia, spionajul împotriva forțelor armate, diplomaților sau serviciilor ei secrete, în favoarea unei puteri străine, sau încercarea de a-l ucide
Trădare () [Corola-website/Science/318759_a_320088]
-
de la Savigny. În al său "Dreptul public al românilor" (1867), Bărnuțiu a dorit să arate că dreptul românesc este în fapt drept roman, ce s-a perpetuat pe parcursul istoriei. În plus, îi părea că dreptul roman respectă drepturile naturale ale indivizilor, formulate în teoriile iluministe ale legii naturale. La sfârșitul acestei perioade, cel mai important și original gânditor este Ion Heliade Rădulescu (1802-1872). Rădulescu a studiat la Academia Domnescă din București, sub îndrumarea lui Neogit Doukas, iar din 1818 a trecut
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]