65,481 matches
-
Răsărit. Eu cu mama și bunicii eram dincolo de Prut, în orașul nostru natal Bălți. Tatăl meu, pentru reîntregirea familiei, ne-a chemat dincoace de Prut, iar după mai multe peripeții am ajuns în Banat. În 1941 am mers din nou acasă, unde aveam lăsate proprietăți în comuna Alexandreni, satul Elisabeta. Au fost “transformate“ unele locuințe de ale noastre, una din ele a fost cooperativă, alta grădiniță. În iazurile cu pește nu mai erau decât broaște. Oamenii cărora le-am lăsat vitele
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
Caraș Severin. Satul Valea Timiș este cam la 3 km. de gară. Au venit căruțe să ne transporte lucrurile în sat. Când a văzut căruțele, bunica (atunci avea 50 de ani), a spus: “Eu nu cobor, eu vreau să merg acasă“. Și nu s-a mai întors... acasă. Ba da! Prin anii 60 a mers acasă să-l întâlnească pe fiul ei Alexandru, care se întorsese din deportare. Când a văzut că în locul livezii ei erau blocuri; că biserica la care
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
la 3 km. de gară. Au venit căruțe să ne transporte lucrurile în sat. Când a văzut căruțele, bunica (atunci avea 50 de ani), a spus: “Eu nu cobor, eu vreau să merg acasă“. Și nu s-a mai întors... acasă. Ba da! Prin anii 60 a mers acasă să-l întâlnească pe fiul ei Alexandru, care se întorsese din deportare. Când a văzut că în locul livezii ei erau blocuri; că biserica la care mergea să se roage era depozit de
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
să ne transporte lucrurile în sat. Când a văzut căruțele, bunica (atunci avea 50 de ani), a spus: “Eu nu cobor, eu vreau să merg acasă“. Și nu s-a mai întors... acasă. Ba da! Prin anii 60 a mers acasă să-l întâlnească pe fiul ei Alexandru, care se întorsese din deportare. Când a văzut că în locul livezii ei erau blocuri; că biserica la care mergea să se roage era depozit de materiale de construcții, că n-a mai găsit
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
care mergea să se roage era depozit de materiale de construcții, că n-a mai găsit vecinii pe care i-a lăsat la plecare, nu mai erau flori și pomi în jurul casei, s-a hotărât să nu se mai întoarcă... acasă. În satul Valea Timiș (atunci îi spunea Cârpa) am primit o casă care nu mai era locuită de multă vreme. Mama a primit un post de învățătoare la școala din sat. Bunicul a lucrat la C.F.R. în Caransebeș, iar bunica
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
În satul Valea Timiș (atunci îi spunea Cârpa) am primit o casă care nu mai era locuită de multă vreme. Mama a primit un post de învățătoare la școala din sat. Bunicul a lucrat la C.F.R. în Caransebeș, iar bunica acasă. Eu eram elev la școala din sat. În clădirea școlii era și Oficiul P.T.T.R. iar oficianta al cărei soț era jandarm în sat, au fost îngerii noștri păzitori. Mai ales după august 1944 când a fost semnat armistițiul, a început
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
de la sfîrșitul deceniului 6 și începutul deceniului 75. După retragerea trupelor americane din Vietnam și victoria forțelor comuniste, dezbaterea asupra momentului Vietnam a început cu adevărat în cinematografia hollywoodiană. Filme cu orientare liberală și de stînga, precum Coming Home (Întoarcerea acasă), Who'll Stop the Rain ( Cine oprește ploaia) ambele turnate în 1978 -, Cutter's Way (1981) și Born on the 4th of July (Născut pe 4 iulie, 1989), prezintă cu multă înțelegere veteranii ca pe niște victime ale unui război
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se concentrează în primul rînd, asupra experienței luptei efective, filmul recreînd, în mod strălucit, mediul și atmosfera în care s-au luptat trupele Statelor Unite în Vietnam. Filmul evidențiază foarte clar, încă de la început, faptul că cei care sînt luați de acasă și trimiși în Vietnam fac parte dintre albii ori negrii săraci, din clasa muncitoare, acest război neservindu-le, cu siguranță, interesele proprii. Într-adevăr, Platoon reușește să schimbe imaginea romantică pe care o avea, pînă în acel moment, războiul, arătînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un echilibru precar pe ghidon. Cîțiva copii poznași își îndreaptă către el jucăriile teleghidate și omul cade de pe bicicletă. Cutiile de bere se sparg și explodează, iar el cară restul de cutii, dintre care unele încă mai explodează, în cadă, acasă, unde este așteptat de un grup de bărbați de vîrstă mijlocie, care se uită la un meci de fotbal, la televizor. Plăcerile vizionării în comun a meciurilor de fotbal sînt curînd tulburate, întrucît televizorul vecinului are telecomanda pe aceeași frecvență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
scena finală, cînd familia își părăsește locuința aflată sub puterea blestemului și se mută la un hotel, îi vedem scoțînd televizorul afară, pe balcon. Publicul rîde și aplaudă, producătorii de cinema privesc scena cu un zîmbet silit și toți pleacă acasă, unde, mai devreme sau mai tîrziu dar probabil mai devreme se întorc în fața televizorului 9. Plasarea scenei finale la hotelul "Hollyday Inn" scoate din nou la iveală tema subiacentă a securității vs. insecuritate, prezentă în tot filmul. Căci, ce ar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o serie de "felii" de existențe, fără o prea mare legătură unele cu altele, care se deplasează sinuos la suprafața lucrurilor, fără a căuta vreo semnificație mai profundă. Un tînăr acostează o fată la ieșirea dintr-o discotecă, o duce acasă, pentru ca să o vedem apoi dîndu-se jos din pat și plecînd a doua zi dimineață, în timp ce colegul de cameră al tînărului se uită la televizor în aceeași încăpere. Totul se derulează fără ca personajele să schimbe vreun cuvînt pe parcursul acestei scene. S-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
regulile, că Beavis și Butt-Head sînt suverani, că ei controlează televiziunea și că pot face orice afurisit de lucru vor ei. Este de remarcat faptul că la școală sau în alte spații ale autorității rîsul acesta le creează necazuri, dar acasă pot rîde și chicoti cît poftesc. Așadar, serialul capătă o dimensiune utopică: utopia lipsei de autoritate parentală și de libertate nelimitată de a face orice doresc, oricînd doresc. "Bude, we're there" ("Fraiere, am rezolvat") este una din expresiile favorite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fără putință de a greși că "utopia" lor are un pronunțat caracter solipsist și narcisist și e lipsită de orice "norme comunitare care să-i unească și lipsită de orice grijă pentru celălalt". Această imagine a adolescenților, care stau singuri acasă privind la televizor și apoi devastează cartierul, oferă o viziune a societății marcate de familii destrămate, comunități care se dezintegrează, indivizi anomici, o societate lipsită de valori și idealuri. Așadar, Beavis și Butt-Head sînt părăsiți în fața televizorului, devenind critici "de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-a-nceput să conducă din ce în ce mai repede... ... ... Ed e mort. "Midnight" al lui Ice-T povestește despre aventurile de noapte ale unui grup de gangsteri, cu scene violență și intervenții ale poliției, și deși personajul reprezentat de raper ajunge în siguranță acasă și merge să se culce, la șase dimineața poliția îi sparge ușa repetînd iarăși și iarăși mesajul că viața de gangster nu este profitabilă. "House" descrie niște părinți într-o casă din josul străzii, care beau și își molestează copilul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentat în dese rînduri adunări pro-război, cordoane de soldați irakieni și valuri de sentimente patriotice aparent covîrșitoare. Rețelele de difuzare a știrilor au personificat și ilustrat viața soldaților americani și a familiilor lor, astfel creînd puternice legături între americanii rămași acasă și trupele de soldați din deșert și contribuind la o întărire a sprijinului manevrelor politico-militare ale Statelor Unite. În felul acesta, a fost mobilizat un mare număr de telespectatori care aveau să susțină fiecare mișcare a Administrației Bush și a Pentagonului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Războiului din Golf țara nu a fost cu adevărat în pericol, că mai degrabă o soluție diplomatică decît una militară putea servi în mod optim interesele naționale și că ajutorul dat trupelor ar fi fost acela de a fi aduse acasă cît mai curînd posibil. Ba mai mult, țara era într-adevăr divizată la începutul războiului și se desfășura o mișcare largă, activă, împotriva războiului, înainte de a iniția Bush ostilitățile militare cu Irakul. Mai mult decît atît, Kolko (1991: 25) arată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
situație similară. Mai erau, de asemenea, știri TV frecvente, cu subiecte despre felul în care grupuri religioase, școala și alte instituții considerau trupele SUA din Arabia Saudită un fel de prieteni prin corespondență, întărind astfel mai mult legătura dintre cei de acasă și soldații din deșert. După cum vom vedea în acest subcapitol, oamenii erau, de asemenea, legați de trupe prin ritualuri de etalare a panglicilor galbene, scandînd și fluturînd steaguri în demonstrații pro-război. Mass-media oferea la rîndul ei sprijin în favoarea războiului, mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că suferă de insomnie. Întreaga mass-media, ca și mediul social, erau vinovate, aș spune eu, de mobilizarea sprijinului acordat politicii de război a SUA. De dimineața pînă seara, națiunea era bombardată cu imagini ale experților militari, viniete de soldați aflați acasă și în străinătate, familii militare, forța POW și alții, toate asociate cu armata. Figuri, imagini și dezbateri militare dominau talk-show-urile matinale, știrile, programele de dezbateri și CNN-ul cu relatări despre război 24 de ore pe zi. Existau reportaje abundente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
era o demonstrație pro-război mulțimile scandau "USA, USA!". Lipsa de conținut din această lozincă scandată în favoarea patriotismului golit de sens, contrasta cu lozincile și cu sloganurile anti-război care aveau întotdeauna un conținut specific atacau războiul, chemau trupele să se întoarcă acasă ori afirmau valori specifice, ca pacea. Cu toate acestea, masele demonstranților pro-război care scandau "USA!" ori de cîte ori li se oferea ocazia, în mod intenționat, nu formulau clar nici un fel de valori sau de motive care să justifice poziția
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
simulată, prin care devii una cu ceilalți prin faptul că urmărești aceleași imagini și participi la aceleași experiențe ritualizate ca Super Bowl-ul sau Războiul din Golf. Puteai să iei parte la ritualul Războiului din Golf mai pe deplin, plecînd de acasă pentru a te alătura demonstrațiilor pro-război prin care te puteai integra în comunitatea patriotică. Fluturarea steagurilor și scandarea de lozinci procurau la rîndul lor o nouă "formă" de experiență prin participare, experiență ce oferea indivizilor posibilitatea de a face parte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
demonstrație pro-război și fluturarea steagului sînt totuși niște emoții ieftine ce oferă oricui posibilitatea de a deveni parte integrantă a unui spectacol estetic oferit de o mare de steaguri, de o muzică înălțătoare și de scandări entuziaste. Deși indivizii de-acasă care urmăresc transmisiunile TV sînt pasivi și izolați, în demonstrațiile pro-război ei devin activi și legați social. Într-adevăr, susținătorii războiului încurajau SUA de parcă ar fi fost vorba de vreun meci sportiv și de la început a existat o relație strînsă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un joc. Azi a avut loc primul joc, iar adversarul nu s-a prezentat, dușmanul nu a venit. Noi am ieșit la teren, ne-am făcut primul joc și a mers nemaipomenit, am cîștigat o bătălie, dar nimeni nu era acasă." ("Hightline", ABC, 17 ianuarie 1991) În plus, proiectanții militari pomeneau despre un fel de încercuire a trupelor irakiene concentrate la frontiera Kuweit-ului. Proiectilele Scud au fost interceptate de către Patriots și Col. Ray Davies a descris echipa aeriană a Statelor Unite ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noii realități culturale din România post revoluționară. Riscam ca, după apariția unui nou volum, să nu ne mai putem recupera prin drepturi de autor nici măcar costurile biletelor zilnice de autobuz până la Biblioteca Academiei de pe Calea Victoriei, căci de întors, ne întorceam acasă, de fiecare dată, pe jos. Ca și în cazul vechiului volum al II-lea, n-a fost nevoie la acest ultim volum decât de o revizie atentă prin colaționare, cu o îndreptare tacită a foarte puținelor greșeli întâlnite sporadic. Mărturisim
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
întâlni opozanții de toate nuanțele. [agitarea cestiunii evreie] Dar vine vara cu vacanțele, cu tropicele, cu Parisul, cu Ostenda, cu toate vilegiaturile, iar bunii noștri boieri, conform și mai bunului lor obicei, aleargă în locurile răcoroase și plăcute, știind că acasă este cine să muncească pentru ei în arșița soarelui. Iar cât despre politică... se va vedea la toamnă. În timpul acestei vacanțe, chestia evreie iarăși este exploatată de ziarele evreiești din străinătate. Pe tema persecuțiilor religioase se strică multă cerneală și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lévy, fiind un vechi amic al lui C.A. Rosetti, a tras în gazdă în casa acestuia de cum a sosit în București. Dar C.A. Rosetti murise. Totuși, întemeiat pe vechile relațiuni de la Paris, omul se instalează ca la el acasă. Acțiunea lui Armand Lévy provoacă însă și mari nemulțumiri printre evrei: tinerii și săracii de o parte, bogații de alta. Armand Lévy, lucrând în în țelegere cu evreii bogați, răscoală împotriva lui pe săraci. Într-o seară, ieșind de la o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]