560,054 matches
-
zis de stânga se bucură în sânul populației derutate nu anunță decât continuarea glorioasă a dezastrului. Resentimentarul, iresponsabilul Iliescu,în chiar ziua când foștii noștri colegi de lagăr socialist pășeau triumfător spre Europa, n-are ceva mai bun de spus decât că în economia de piață oamenii devin fiare și că în sistemul concurențial se cultivă individualismul feroce! I-auzi! Or fi trăit el și neamul lui de comuniști în vreo economie de piață? A văzut el cum arată orașele din
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
mirat probabil, știindu-mă ca un om potolit. Ce i-o fi venit?... Ca și cum lucrul meu principal trebuia neapărat să fie scrisul. A fost, de altfel, singurul meu mod, poate, scrisul, de a lăsa în urmă o dâră serioasă. Invers decât cu Dinescu. Deși, vorba latinilor: Asinus asinum fricat... Măgarul de măgar se freacă. În zilele următoare, devenind, fără voie, eroul Asociației de scriitori bucureșteni de la care lumea intelectuală cel puțin se aștepta să mai dea cine știe ce lovituri spectaculoase, primisem o
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
Talazul", înțelegând după titlul fiecăreia că vin dinspre mare, "Ritmul vremii" de la Roman, fără a mai pune la socoteală o revistă ca "Salonul literar" de la Arad, al cărei redactor și director a fost chiar Al. T. Stamatiad. Sunt mai mult decât interesante scrisorile, unele dintre ele, pentru cât omenesc aduc la suprafață, citindu-le. Afecțiunea și admirația exprimate de dirigintele Oficiului de Telefoane din Roman, care se întâmplă să fie și el poet, asigurarea lui F. Aderca, la un semnal de
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
organizație și emoție". Am insistat asupra observațiilor lui E. Lovinescu, deoarece ele nu diferă de ale altora despre plasticitatea scenelor, în care se îmbină bucuriile intelectuale cu grandilocvența exprimării sentimentelor și resentimentelor, credința în misiunea sa și năzuințele mai mari decât capacitatea împlinirilor, fragilitatea ființei, confruntată cu propriile-i complexe și sindroame. Despre creator, a cules Mihai Apostol referințe, multe și îndeosebi receptiv la sublinierea valorii. Nu le mai semnalez, nici măcar pentru titlu ori nume, deoarece observațiile se repetă în tonalități
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
europene. Dintre spectacolele și filmele lui Lucian Pintilie, acesta a fost - după părerea mea - Capodopera sa, lucrarea pentru care ar fi meritat un eventual Premiu Nobel pentru cel mai bun spectacol din lume! Ca un blestem, spectacolul n-a trăit decît trei zile. Mă număr printre fericiții muritori care au văzut spectacolul de atunci și l-am comentat în zeci, sute de întîlniri prietenești, făcând "cronici orale" în locul cronicii scrise care trebuia să apară peste o săptămână de la data premierei. După cum
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
box care, după ani de trudă, reușește să organizeze un meci important în care unul din combatanți e chiar fiul său. Și mai și pariază pe tot ce are, atît ce e de sigur de victoria lui. Este mai mult decît evident că fără geniul lui Caine (de a tranzita între stări extreme) și fără flerul lui Irvin de a nu "glamoriza" universul eroului său s-ar fi ales praful de această adaptare, întocmai cum, în film, se alege praful de
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
taman ceea ce cauți. Mai dificil e să-i alegi pe cei care chiar au ceva de spus - în afara obligatoriului parfum social de care cinematografia britanică va scăpa nici pusă sub clopot de sticlă - și știu cum s-o spună altfel decît cei de pînă la ei. De pildă: Dog Soldiers de Neil Marshal. Ingredientele acțiunii sînt aceleași ca-n toate peliculele horror de serie B și nici clișeele nu sînt neglijate, așa că nu vă grăbiți să le arătați triumfător cu degetul
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
categorie de vîrstă. Am preferat să-l plasăm într-o companie mai selectă, a veteranilor: Mike Hodges (Croupier), John Irvin (cu amintitul Shiner) și Gillian Armstrong (cu Charlotte Gray). În fine, partea cea mai sensibilă: comediile. Anul trecut nu existase decît una singură, Brassed Off. Vorba vine comedie: Brassed Off n-a fost decît un fel de Full Monty trist și fără ritm cu șomeri care fac pe muzicienii, în timp ce în stînga se moare de TBC, iar în dreapta se destramă familii
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
a veteranilor: Mike Hodges (Croupier), John Irvin (cu amintitul Shiner) și Gillian Armstrong (cu Charlotte Gray). În fine, partea cea mai sensibilă: comediile. Anul trecut nu existase decît una singură, Brassed Off. Vorba vine comedie: Brassed Off n-a fost decît un fel de Full Monty trist și fără ritm cu șomeri care fac pe muzicienii, în timp ce în stînga se moare de TBC, iar în dreapta se destramă familii din cauza pauperității sociale. Dacă e pe-așa, poate că și Prea tîrziu ar
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
găsește oricînd un distribuitor român care să-l cumpere și să facă bani pe seama lui, cum a fost cazul cu The Guru, inclus în secțiunea de comedii a Festivalului grație companiei distribuitoare, Ro-Image 2000. Ori asta nu poate să-nsemne decît că următoarele idei de pornire n-ar fi deloc amuzante, vezi vandabile. 1. Nu Napoleon a murit pe insula Sfînta Elena, ci sosia lui. Adevăratul Napoleon a trăit fericit la Paris și s-a bucurat de plăcerile vieții, ca un
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
politice pe care orice fan al umorului de tip Monty Python ar fi trebuit să-l vadă. Sau tot mai bune-s bancurile noastre cu Bulă? 7. În fine, un băiat e obsedat de fotbal, dar nu reușește să marcheze decît atunci cînd încalță pantofii potriviți. Și iar mă-ntreb: de ce Billy Elliot da, iar There's Only One Jimmy Grimble nu? 8. Pe afiș, cîinele îmbufnat și-n carne și oase de anul trecut a fost înlocuit de un altul
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
Eugenia Vodă Am mai scris, în această pagină, despre Occident. Depășind entuziasmul de la prima vizionare (la Cannes, într-o sală plină și hohotitoare), să vedem, "la rece" (și ce poate fi mai rece decît vizionarea filmului, pe-ndelete, pe o casetă?) ce explică succesul acestui fenomen; pentru că Occident - poate întîlnirea cea mai fericită, din istoria filmului românesc, dintre un "film de debut" și marele public - e un fenomen, mai mult decît un simplu film, oricît
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
poate fi mai rece decît vizionarea filmului, pe-ndelete, pe o casetă?) ce explică succesul acestui fenomen; pentru că Occident - poate întîlnirea cea mai fericită, din istoria filmului românesc, dintre un "film de debut" și marele public - e un fenomen, mai mult decît un simplu film, oricît de izbutit. S-o spunem de la bun început: Occident nu e "o capodoperă"; e "doar" un film bun, care se poate vedea cu plăcere, la noi și aiurea. El nu face apel la "publicul devotat filmului
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
Acestui public - străin și de ideea de solidarizare în jurul cinema-ului european - un film trebuie, pur și simplu, să-i placă. Chiar regizorul, Cristian Mungiu, remarca undeva că, ani de zile, cineastului român i-a plăcut să facă alte filme decît i-ar fi plăcut publicului să vadă! Occident răspunde, cu brio, unui anumit orizont de așteptare, descifrabil mai mult de psihologi sau de sociologi decît de criticii de film. De-a lungul anilor, filmul românesc a bătut cu predilecție două
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
remarca undeva că, ani de zile, cineastului român i-a plăcut să facă alte filme decît i-ar fi plăcut publicului să vadă! Occident răspunde, cu brio, unui anumit orizont de așteptare, descifrabil mai mult de psihologi sau de sociologi decît de criticii de film. De-a lungul anilor, filmul românesc a bătut cu predilecție două căi: calea filmului "de public" (de proastă calitate) sau calea filmului "de autor" (cînd, indiferent de rezultat, mai important decît filmul în sine e autorul
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
de psihologi sau de sociologi decît de criticii de film. De-a lungul anilor, filmul românesc a bătut cu predilecție două căi: calea filmului "de public" (de proastă calitate) sau calea filmului "de autor" (cînd, indiferent de rezultat, mai important decît filmul în sine e autorul în sine). Discursul strategic al acestui regizor la ora debutului pare să sune altfel; ceva gen: "Eu nu sînt important!, lăsați-mă pe mine, uitați-vă la film! N-am făcut filmul ca să arăt că
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
autentic prin definiție, aici cu un umor mai atașant ca oricînd! E limpede că, într-o filmografie, formula de construcție a Occidentului (lungmetrajul ca o sumă de "respirații scurte", un șir de "matrioșe" dramaturgice, rotunde ca niște scurt-metraje) nu merge decît o dată. Ce va urma, nimeni nu poate ști. Și totuși, am convingerea că, peste ani, Occident va fi omologat, în istoriile de film românesc, nu atît ca "un debut de excepție", cît ca startul unui cineast de cursă lungă.
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
desfrâul aduce nesocotirea, iar cine uită și nesocotește este pierdut. Dacă îți pare rău că ești rănit, poți foarte bine să regreți că exiști sau că nu te-ai născut înh altă epocă. Tot trecutul de până acum nu oglindește decât nașterea de azi. Să luăm, deci, trecutul Uniunii Compozitorilor așa cum este el și să nu căutăm a muta munții din loc, pentru că ei sunt așa cum sunt. 2 noiembrie 2005: Aula Palatului Cantacuzino. Lume multă, în majoritatea ei nedeprinsă cu instanțele
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
pași dinainte stabiliți pe care îi știm, dar la care admirăm de fiecare dată farmecul și virtuozitatea. Instrumentiștii din Florilegium au dansat în general cu suplețe și generozitate, atenți la gesturile sugerate de partituri. Și ce partituri! Una mai cuprinzătoare decât alta. Toate de o acerbă complexitate. Cum, de altfel, sunt alcătuite și personalitățile restitutorilor: Ioan Marius Lăcraru ce nu confundă niciodată punctele de vedere, suplinind prin inteligență unele edulcorări intonaționale; Malina Dandara cu cântul ei cristalin, îngrijit, poate uneori prea
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
biroului simfonic de la Uniunea Compozitorilor, verdicte pe care unii dintre noi le simțeam, dar numai el le putea formula cu atîta acuitate și pertinență, poate și pentru că avea darul de a purifica gîndurile pînă acolo încît să nu mai oglindească decît figura spiritului suveran, neatîrnat nici unui compromis ori echivoc. Era confiscat de creația lui Ligeti și Lutoslavski. Dar, mai ales, era fascinat de muzica lui Enescu pe care a disecat-o în studii referențiale, precum Primele două sonate pentru pian și
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
pe timpul primului război mondial puși în situația de a alege între fidelitatea față de statul austro-ungar și dezertarea la românii de dincolo, situați pe frontul opus. Citită mai cu atenție, nuvela Catastrofa ne relevă, într-un mod destul de surprinzător, și altceva decît o problemă națională. De aceea, o lectură politică a nuvelei mi se pare insuficientă. David Pop, personajul central al nuvelei, este prezentat de la început ca un iubitor de viață tihnită: "Zbuciumările de nici un fel nu i-au plăcut niciodată. Rîvnea
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
vorbit la fel, poate că s-ar fi hotărît și dînsul. Astfel însă vedea că argumentele tăioase ale lui Oprișor sunt tot atît de uluitoare ca și văpaia din ochii lui Candale, pe cînd sufletul lui nu e în stare decît să se revolte, să sufere și să geamă". (ibidem, 247) Se observă incapacitatea lui David Pop de a-și asuma o dilemă ca pe propria problemă de conștiință. El îl invidiază pe Oprișor, pentru că "știe ce are să facă", pe cînd
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
este miracolul poeziei. Tristețea solitudinii, ce pare un gol insondabil ("gol instabil, fără zori și fără asfințit"), se transformă, prin prezența ei constantă în sufletul poetului, într-un "plin" capabil să umple propriul său gol: "Cum să te umplu, tristețe,/ decât cu tine însăți?". În felul acesta, poezia tristeții, în loc să lase sufletul sfâșiat, pustiu, îl consolează cu un sentiment de melancolie luminoasă, de "singurătate activă", care poate vindeca rănile pe care tot ea le-a provocat mai înainte. Și apoi această
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
care lâncezește după paradisul Greciei păgâne. Lectura lui Hölderlin (din care și traduce) probabil că l-a apropiat și mai mult de această lume. Anul acesta, cu ocazia centenarului, poetul a fost redescoperit și considerat mai viu și mai actual decât mulți colegi de generație, de a căror celebritate ne-ar "elibera" prin prospețimea poeziei lui de o neîntrecută puritate și pudoare. Creația poetică a lui Cernuda nu ni s-ar impune prin strălucirea sau frumusețea perenă în formulări memorabile, ca
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Cu ea trăiește. Între moarte și viață Taci, căci martori nu primește. Noaptea de sfadă a omului cu demonul său D: Salută ziua. Ia-o-n stăpânire. Pricepe existența cu durere. E-n beznă-acuma sufletul. Nu află În preajmă decât neguri ochii tăi. Vorbește dar despre-ndrăgita viață. De-i faci vreo vină Domnului că are Un capăt darul Său, obșteasca moarte, Nu-l irosi în vise. Te deșteaptă. O: Cuprins de vis, eu tocmai învățam Să mor. Ce vii tu
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]