560,054 matches
-
Domnului că are Un capăt darul Său, obșteasca moarte, Nu-l irosi în vise. Te deșteaptă. O: Cuprins de vis, eu tocmai învățam Să mor. Ce vii tu dar să-mi amintești? Oare-ți trezește pizmă visul meu? Mai dragă decât viața-nsingurata Lui tihnă mi-e; deodată tu m-arunci În carnaval de umbre te strecori Cu gest profetic, umblet insinuant De înger izgonit. Dă-mi pace. Piei. D: Nu doar pe Domnu-l face după chipu-i Biet om, ci și
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
am mai scump tu mă rănești, Știind că omul nu se mulțumește Să fie viu și-atât: nevoie are Să-și joace, tragic, viața pe o carte, Să-și facă-un idol, chiar de-ar fi de lut: Preferă moartea decât amăgirea Să-și recunoască. Amăgirea mea A fost nevinovată, numai mie Ponos mi-a fost, și uneori știam. D: Vreau om de rând să fiu, nepăsător, Un dor de alte vieți acum mă-ncearcă. Câștig să scot din orice-mprejurare
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
să trăiești, De spaime bântuit, nu ferecat În limbul tău, precum nepăsătorii-n Huzur, feriți de grele porți de aur. D: La urma urmei, oare poți să știi De îți vorbește-un demon și nu Domnul? N-ai alt prieten decât boldul meu Ce treaz te ține, suferind cu tine. Privește dar cum zorii bat în geam, Chemându-te la viața fără chef De om nefericit, proscris de lume. Ridică-te, zâmbește, ia aminte, Chiar dacă-aici nu mai aștept nimic.
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Michael Moore. Or, am putea pleda noi, femeia era liberă să-și caute altă slujbă, era liberă să se mute undeva mai aproape, era liberă să se consoleze (apropo de "ocheanul estic") cu ideea că are un salariu mai mare decît al unui profesor universitar din Est ș.a.m.d... Despre "ocheanul estic"(întors) e vorba, printre altele, în filmul lui Cristian Mungiu, Occident, care, după selecția de la Cannes, din Quinzaine, și-a început turneul internațional cu o victorie pe teren
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
în Germania, unde a fost bine apreciat, mai rece evident, pentru că problema nu-i privește direct; a fost considerat un document, o posibilitate de a integra realitatea vieții în realitatea scenei, e normal; în Franța a fost mai bine primit decît în Germania. M.N.-P.: Problema a devenit foarte sensibilă și în Franța, pentru că valul acestei emigrații clandestine și al traficului uman a ajuns pînă aici și a pus multe probleme de conștiință publicului francez. De altfel cred că aceasta a
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Vanea. E foarte important să revăd spectacolul, e ca un test pentru mine, e vorba de un progres personal, vreau să știu încotro mă îndrept, am oare același ochi, aceeași intuiție ca înainte, sunt oare mai bun sau mai rău decât am fost? L. R.: Ați afirmat că lucrați în continuare la Unchiul Vanea. În ce sens? Y. K.: Da, continuu lucrul. Chiar în ziua în care ne-am reîntâlnit în Mexic, am reînceput repetițiile și nu era vorba doar să
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
S-a schimbat ceva în spectacol în lunile care au trecut? Y. K.: Da, ceva s-a schimbat. Și sunt schimbări bune și rele. Rele fiindcă actorii s-au obișnuit cu spectacolul; memoria trupului e mai stabilă și mai constantă decât memoria emoțiilor. Trupul își amintește că trebuie să se deplaseze într-o direcție sau alta, să facă un anumit gest, să stea pe un scaun, dar mintea nu-și mai amintește de ce, lipsește motivația. E bine însă că actorii au
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
dar mintea nu-și mai amintește de ce, lipsește motivația. E bine însă că actorii au scăpat de nervozitatea din primele zile, din preajma premierei, acum ei se simt în largul lor și au șansa să se gândească la ceva mai serios decât la succesul spectacolului. L. R.: Știm că nu mai locuiți în Rusia, că de mai bine de un an v-ați stabilit în Statele Unite. Cum v-a ajutat experiența dumneavoastră rusească și cu cea românească în S.U.A.? Ce ne puteți
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
de undeva. Iar a treia, cea mai ingenioasă, promitea răzbunare tuturor dușmanilor care nu mai erau. Aceste reguli, împreună cu nemaipomenita măiestrie de a lăsa zarurile după cum au căzut, au făcut din poporul Bundy ceea ce este astăzi, ba chiar mai puțin decît atît. Cînd avea de trecut vreo cumpănă, poporul Bundy se sfătuia cu vreo oaie ori își încălca jurămîntul făcut în fața tovarășilor, invocînd diverse zeități care trebuia ba să dea o apă mare, ba o arșiță, ba un îngheț, doar-doar o
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
aplecau urechea la cererile omului Bundy, așa că sărmanul personaj o sfîrșea rău, fiind obligat ori să-și mintă mama, ori să-și zidească nevasta în zid. Poporul Bundy a pus piciorul în prag și a spus nu mereu mai tîrziu decît alte popoare. La școală a fost învățat că omul e sub vremi, iar vremurile erau așa cum erau, motiv ca el, încă o dată, să nu facă nimic. Cînd trebuia găsit, totuși, un țap ispășitor, el s-a numit, după caz, ori
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Unii ștabi s-au gîndit să lărgească ulița ori s-o transforme în autostradă, alții au rămas mască la frumusețea peisajului văzut din spatele geamurilor fumurii, iar ultimii, pur și simplu, au avut diverse treburi pe acolo fiindcă era mai scurt decît prin altă parte. Toate aceste zvîrcoliri au durat vre-o mie și ceva de ani dacă luăm ca punct de reper nașterea lui Hristos, personaj despre care strămoșii poporului Bundy nu prea auziseră. Alte cîteva secole bunicele poporul Bundy a
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Bundy a fost vizitat cu insistență de către cete de turiști cu turban, foarte doritori să îi cunoască plaiurile, punga, femeile și copiii. Uneori turiștii o luau pe cocoașă, își pierdeau fesul ori dinții, dar după aia iar veneau, mai numeroși decît prima dată și capii de atunci ai viitorului popor Bundy (fiindcă el a devenit cu adevărat Bundy mult, mult mai tîrziu), pentru a-și proteja supușii de raiduri, acceptau să le dea un bacșiș, acolo, să aibă și ei de-
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
vorba de o cacealma, în timp ce Dumnezeul nostru își smulgea barba de ciudă, fiindcă el ne putea da, însă nu ne putea ruga să luăm. Poporul Bundy este asemenea omului aceluia din poveste, dus la spînzurătoare și care acceptă să piară decît să-și înmoaie singur posmagii, filosofie ce ar putea fi considerată superbă, la o adică, dacă n-ar lipsi cu desăvîrșire. Denumit, în urmă cu nu multă vreme, un popor "vegetal", poporul Bundy și-a făcut din stagnare un adevărat
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
ar putea fi considerată superbă, la o adică, dacă n-ar lipsi cu desăvîrșire. Denumit, în urmă cu nu multă vreme, un popor "vegetal", poporul Bundy și-a făcut din stagnare un adevărat țel. Conducătorii ultimelor decenii, unul mai tîmpit decît celălalt, au atins pragul de maturitate în persoana piticului cizmar, analfabet și peltic, necharismatic și banal, care a pierit aproape de propria-i mînă în momentul cînd, brusc, plopii s-au transformat în mere, răchitele în micșunele și schijele mămăligii strămoșești
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
acea populație de semiculoare, îmbrăcată pitoresc și distractiv, care îndrăgește la maxim portofelele străinilor, se exprimă folcloric prin metrouri și e mare iubitoare de alba-neagra. Poporul Bundy, strîns unit în jurul interesului general, a uitat cum e cînd nu-ți pasă decît de tine și continuă să trăiască de parcă n-ar muri niciodată. Spiritul Bundy locuiește în casa fiecărui român ca în propria-i casă.
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
în poemul The Demonstration (Demonstrația) cuvântul "franchețe". Lectorul este impresionat de fervoarea cu care te "deschizi" (termenul îți aparține). O faci, din nou în mod paradoxal, și discret și vehement în același timp. Ai vigoarea fragilității, care e mai cruntă decât forța celui puternic. Derivă oare această vigoare din onestitatea ta în fața paginii albe? E această onestitate un mod de a scrie, un mod de a fi, partea esențială a vieții, poate? RF. Sper că sunt o persoană onestă în viața
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
pare extrem de interesant ce spui despre Divination by Hair - că "ironia face mâhnirea să amuțească." Poemul acela e într-adevăr un exemplu bun pentru felul cum folosesc eu ironia. LV. în același poem găsim: "Mi-e mai frică/ de mască decât de țeasta de dedesubtul ei." Spre deosebire de mulți Desperado, nu porți mască atunci când scrii poezie. Ești dezarmant de deschisă și firescul nemodificat de convenții poetice devine o artă. Emoția ta esențială nu e teama, ci nevoia de supraviețuire. Scrii apăsat, deși
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
dl E. Simion, în afară de aceea, poate, de a-și fi ales prost colaboratoarea. Celălalt colaborator, dl Daniel Cristea Enache, e un critic literar cunoscut (a primit Premiul României literare pentru debut pe anul 2001). Din păcate, d-sa n-are decît o contribuție modestă cantitativ în economia manualului. A propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de istoria, formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
triste, să răsfoim și o revistă de prin alte părți: Le Magazine littéraire (octombrie). E un număr despre Emile Zola (1840-1902), de la moartea căruia s-au împlinit la 28 septembrie exact o sută de ani. Francezii își sărbătoresc scriitorii altfel decît noi: centenarul morții romancierului naturalist nu s-a limitat la articole festive, el a însemnat încheierea cîtorva excepționale ediții, a unei biografii în trei volume (3000 de pagini în total!) și, în general, o dezbatere națională pe tema valorii actuale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
cum zice într-o românească proprie dl C.N., ierarhiile vechi. Am citit și articolul dlui C. Rogozanu din ultimul Observator. Oricît de supărat ar fi pe unii dintre noi, autorul nu spune că ar fi fost obligat să scrie altfel decît crede. Cronicarul nu e de părere, totuși, că dl C.R. trebuia să intre atît de repede în polemică. Multă, prea multă grabă! Un critic literar se cuvine să-și controleze umoarea, chiar neagră. A propos de Evenimentul zilei: relatînd în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
dezmățului puterii. Victima civilizației și a tehnicii". În esență, crede editorialistul de la Național, ceea ce se întîmplă azi în lume e un semn că între perioada cînd omul încă nu coborîse din copac și zilele noastre omenirea nu și-a schimbat decît instrumentele cu care (se) ucide. Altfel "șade agățată de copaci, necuvîntătoare și incapabilă să îndrepte măcar un firișor din prostia, îngustimea și ignoranța ei." Cu această logică a generalizării răului comis de cîțiva, editorialistul cotidianului citat combină filosofia Ecleziastului cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
răului comis de cîțiva, editorialistul cotidianului citat combină filosofia Ecleziastului cu teoria darvinistă, vădit deprimat că în secolul 21 omenirea produce teroriști. Mai pragmatic, Cornel Nistorescu scrie în EVENIMENTUL ZILEI: "Teroarea [...] din cele două mari capitale ale lumii nu face decît să mai atragă o dată atenția asupra aceluiași fenomen. Mijloacele se schimbă mereu, prețul urmînd a fi plătit în continuare de oameni nevinovați. Vieți contra bani sau contra scopuri politice scăpate din marja negocierilor. Consecința: un sentiment de insecuritate care ajunge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
fapt, am adăuga noi, în această operațiune se pare că n-a contat cîți mor nevinovați, ci numai anihilarea teroriștilor. Efectul e că astfel se poate ajunge la ideea că teroriștii ar fi putut fi mai buni cu victimele lor decît cei care i-au anihilat pe teroriști. Ceea ce Cronicarul refuză să creadă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
ați cerut întrebări în scris, respect "regula jocului". Până la urmă am convenit să comunicăm prin poșta electronică. Cum vi se pare acest mijloc de comunicare modern? E o pierdere? E un câștig? Modifică relațiile dintre oameni? Sunt ei mai apropiați decât pe vremea când se foloseau porumbeii voiajori - dau acest exemplu pentru ca să ne amuzăm și să alungăm crisparea inerentă la începutul oricărui dialog, chiar dacă e purtat între oameni care se cunosc de multă vreme. Paul Cornea: Poșta electronică e evident un
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
genere, tata avea de principiu să păstreze orice și de aceea era în permanent conflict cu exigențele gospodărești ale mamei. Din cînd în cînd, o curățenie prin casă elimina o parte a surplusului, dar ceea ce rămînea era oricum mai mult decît ce fusese aruncat. De fapt, riscam mereu să fim inundați în hîrtie tipărită. În aceste condiții, vă dați seama că lecturile mele au fost timpurii și haotice. Încă din clasele primare am descoperit universul fascinant al ficțiunii și am pătruns
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]