7,005 matches
-
constituia un motiv de permanente controverse atît cu autoritățile habsburgice cît și cu cele maghiare. Relațiile dintre croații catolici și sîrbii ortodocși, care alcătuiau aproximativ un sfert din populația regiunilor respective, aveau și ele să devină, după cum vom vedea mai încolo, o problemă majoră. Situația din Transilvania era cu totul diferită. Aici, românii, majoritatea ortodoxă a populației, nu aveau efectiv nici un drept politic. Controlul asupra provinciei se afla în mîinile ungurilor, în cele ale secuilor, înrudiți cu ungurii și vorbind o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
chiar să se unească cu acesta. Convingerile acestea au dus la crearea unor conflicte directe între partidul bulgar și partidele grec și iugoslav atît înaintea cît și în timpul războiului. În cadrul acestei lupte, care va fi relatată mai detaliat ceva mai încolo, comuniștii bulgari erau tot mai dezavantajați. Către sfîrșitul războiului, partizanii iugoslavi dețineau controlul regiunii și obținuseră sprijinul sovieticilor. Unul dintre motivele relativei slăbiciuni a poziției bulgarilor era eșecul partidului, în special în comparație cu rivalul lui iugoslav, în organizarea unor mișcări de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dezvolta propria lui structură economică și păstra principalele lui legături comerciale cu Uniunea Sovietică. Noile sisteme economice adoptate de statele comuniste aveau la început multe trăsături asemănătoare. Calea diferită urmată de iugoslavi după 1950 va fi discutată în amănunțime mai încolo. Primul obiectiv era asigurarea proprietății statului asupra tuturor mijloacelor de producție, fie prin naționalizare, fie, în cazul pămîntului, prin colectivizare. Administrația centrală de stat a preluat deci producerea și distribuirea majorității bunurilor și serviciilor. Ea trebuia să decidă în privința unor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pătrund în Galia și fac incursiuni maritime pe coastele Mediteranei occidentale. Aceste invazii perturbă comerțul și aduc cu ele declinul orașelor. Instituțiile romane concepute conform ideii de stat se șterg, treptat, în folosul unei regalități ereditare, care devine, de acum încolo, proprietatea personală a suveranului. În această epocă tulbure, Biserica se substituie statului în declin, în timp ce episcopii devin adevărații conducători ai comunităților. Regii îi cultivă, dar ei sînt cei cere-i numesc, desemnîndu-și fidelii supuși pentru aceste posturi profitabile. De aici
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în Panonia, unde se și fixează, în 996, regele lor, Vaik, se convertește la creștinism, se însoară cu fiica ducelui Henric de Bavaria și primește din partea Papei Silvestru II, sub numele de Ștefan, o coroană care va servi, de atunci încolo, la încoronarea regilor maghiari: coroana Simțului Ștefan, primul care a purtat-o fiind canonizat în 108317. În sfîrșit, din Europa de Nord sosesc vikingii. În secolul I î.e.n, deja, Galia, Spania și Italia septentrională fuseseră devastate de bande venite din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care i-au ajutat pe greci să cucerească Constantinopolul), dar grație abilei lor diplomații, venețienii recuceresc terenul pierdut și împart privilegiile comerciale cu rivalii lor liguri. În acel moment, ei intră în contact ș cu mongolii, stăpîni, de la Gengis Han încolo, ai celei mai mari părți a Asiei, ceea ce îngăduie celor mai aventuroși comercianți italieni să călătorească pînă în Extremul Orient. Marco Polo, de exemplu, plecat de la Veneția la vîrsta de 15 ani în tovărășia tatălui și unchiului său, a revenit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Baleare, unde mai intervin și catalanii, împreună cu provensalii. La sfîrșitul secolului al XI-lea, în momentul în care Papa Urban II predică prima cruciadă, Mediterana încetează să mai fie acel "lac musulman" de care vorbea Pirenne, occidentalii aflîndu-se de-acum încolo pe poziții ofensive. Începuturile Reconquistei spaniole pun în evidență aceeași voință de a îndepărta amenințarea sarazină, blocată de cîteva secole deja pe linia Ebrului. Aici, totuși, mobilurilor materiale și strategice care i-au determinat pe normanzi și pe marinarii italieni
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Restul teritoriului bizantin este așezat sub semnul împăratului latin ales, Balduin de Flandra, încoronat la Sf. Sofia la 16 mai 1204, fiind compus din Thracia și din teritoriile ce urmează a fi recucerite în Asia Mică, acestea reprezentînd de-acum încolo domeniul imperial pe care sînt instalați baroni avînd principate și domenii de importanță inegală: Bonifaciu de Montferrat în Macedonia (regatul Thessalonicului), Othon de la Roche Atena și Theba, familia Villehardouin Peloponezul (Principatul de Ahaia) etc. Vestitul stat moștenitor al lui Constantin
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-și mărească autoritatea asupra vasalilor și să limiteze influența marilor feudali. El se sprijină întru aceasta pe burghezia orașelor, favorizînd mișcarea de eliberare urbană și obținînd, în schimb, bani și soldați pentru armata sa. Mai bogată, monarhia poate de acum încolo să-și plătească funcționari docili și competenți. Vechilor magistrați însărcinați cu administrarea domeniului și care munceau cel mai adesea pentru a-și umple propriile buzunare, le sînt substituiți încetul cu încetul notarii regali (așa-numiții baillis, numiți, în Sud, seneșali
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ordinului căruia îi confiscă bunurile. Lărgirea domeniului regal continuă cu dobîndirea regiunii Barrois, a unei părți din Lorrena, a comitatelor Diois și Valentinois, a Montpellier-ului, ca și a Dauphiné-ului, dăruit fiului regelui Franței, al cănii simbol va deveni de-acum încolo. Și totuși, această concentrare a puterii militare capețiene nu este nelimitată. În vechile principate feudale Guyenne, Bretagne, Burgundia, Flandra și în posesiunile constituite în defavoarea principilor de sînge și care și ele se pot transforma în principate, puterea suveranului trebuie să
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ca și expedițiile punitive lansate de Împărat, reușind chiar să-și mărească principatul. La moartea sa, în 1052, micul stat Zeta este prima țară slavă din Balcani care a știut să devină independentă față de Bizanț. Ea va duce de acum încolo împotriva fostului său protector o politică activă, susținînd sau deter-minînd veleitățile de independență ale Bulgariei vecine. Prințul Mihai, chiar, cel care conducea principatul de la moartea lui Ștefan Voislav, îl încoronează pe fiul său, Constantin Bodin, în 1072, ca țar al
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a condus-o pe acea femeie cu forța în biserică, la care ea a răspuns că e adevărat, și dacă îl cunoștea pe sacristan. Îl cunosc, a răspuns ea. Vezi, îi spuse domnitorul, dacă se află aici prezent. Ea privind încolo și încoace nu a știut să-l identifice, deși se afla în grupul ei. Fapt pentru care, domnitorul, cunoscând răutatea lor, i-a alungat cu rușine și a poruncit să fie întemnițat preotul care o rebotezase, unde a stat o
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Hunedoara, provenit dintr-o familie de origine română). Prin Decretul de la Turda, "națiunea" română, de religie "schismatică", a fost, așadar, exclusă din structurile politice ale Transilvaniei, situație ce avea să definească balanța forțelor etnice în jumătatea de mileniu de atunci încolo. Un alt moment semnificativ în permanentizarea inferiorității sociale și etnice a românilor în Transilvania l-a constituit semnarea pactului Unio Trium Nationum, în 1437, ca reacție la Răscoala de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic reprezentate de nobilii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adevăratul "antrepenor interpretativ" a fost Nicolae Bălcescu. În Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul [1847-1852] domnitorul muntean capătă certe valențe naționale, fiind, prin aceasta, catapultat în straturile superioare ale panteonului național românesc, acolo unde va rămâne ferm instalat de acum încolo. Pâlpâiri ale ideii de unire a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Acesta ilustrează din plin tendința statului maghiar de incluziune a minorităților în noua patrie ungurească. De exemplu, O. Ghibu (1975, p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă scris: "Ungaria e patria noastră. Toți oamenii din patrie suntem frați". Pe fondul acestei literaturi didactice dominată de bucoavne și mai apoi de abecedare își face apariția manualul de istorie ca instrument pedagogic și vehicul ideologic. Primul manual de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
puterii armate în România afirmă atât obligativitatea serviciului militar, cât și principiul armatei permanente, specificând și durata stagiului militar: "Toți românii, de la vârsta de 21 de ani până la cea de 50 de ani, sunt chemați a lua armele", menționând mai încolo că "în armata permanentă intră tinerii de la 20 la 26 de ani și fac 4 ani permanență și 2 ani rezerva". Școala, chemată să modeleze conștiința națională ca o "a doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
preot al religiei adevărului" (Ursu, 1924, p. 17). Dincolo de această mărturisire de credință alethică și de slujire exclusivă a "cultului adevărului", operele istoriografice ale interbelicului relevă că istoricii se închinau simultan și idolului națiunii. Inclusiv I. Ursu, câteva pagini mai încolo, cade în cursa excepționalismului românesc: Nu se cunoaște un popor, care să fi avut o istorie mai tragică decât poporul nostru. Istoria Românilor poartă marca unui șir de suferinți și a unei aprige și disperate lupte pentru existență a poporului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
făcut ce-i drept, și în secolele precedente, dar ele n-aveau la bază decât o chestiune politică, o unire în persoana unui domn sau a unei familii și nu ideea unirii naționale (Tafrali, 1935, p. 378). Câteva pagini mai încolo, "duhul național[ist]" (Kogălniceanu, 1946, p. 646) [1843] subordonează "spiritul critic". Același Tafrali vorbește despre "instinctul național" care i-a împins pe "mai toți Românii" înspre a forma o "singură politică" în timpul Primului Război Mondial, "aceea a liberării fraților subjugați pentru a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instruită spre a suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" - precizează programa - "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fac parte din panorama politică încă din copilărie, sau cel puțin de cînd se află în postura de a alege între "pachete" alternative în ziua alegerilor" [Lipset și Rokkan 1976, 50]. Această tematică va fi discutată din nou ceva mai încolo, cu referiri speciale la transformarea partidelor și a sistemelor de partide, precum și la variabilele care o pot explica [pentru o aplicare a teoriei lui Rokkan la noile democrații ale Europei Centrale și de Est, se poate consulta Cotta 1994]. Partide
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1885], relevînd, dimpotrivă, o netă superioritate a Congresului, am putea zice într-un sens mai larg a legislativului, asupra președinției sau executivului. Totuși, de-a lungul timpului, cu variații legate fie de forma de guvernare (cum vom vedea puțin mai încolo), fie de sistemul de partide, puterea executivă în diferitele ei forme a obținut prioritate mai mult sau mai puțin clară, dar decisivă în fața puterii legislative, și ea structurată în mod variat. Acum, majoritatea diferențelor dintre sistemele politice în privința modalităților de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
susținători ai analizei politicilor publice, că știința politică tradițională a concentrat întreaga sa atenție asupra oamenilor de stat, asupra guvernanților, a parlamentarilor, asupra șefilor de partid, uitîndu-i pe ceilalți actori. Ba chiar, mai ales în context american, de la Arthur Bentley încolo [1983, dar ediția originală este din 1908; a se vedea pe această temă și Graziano 1995] o atenție deosebită se acordă grupurilor de presiune și reprezentanților lor [vezi și Almond 1990], iar în context european, în special după Max Weber
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
industrializare, acces la mijloacele de comunicare), Lipset susține că sistemele economice cele mai dezvoltate sînt cele care reușesc să creeze și să mențină un regim democratic [1981, 31 45]. Lăsînd la o parte validitatea sa, despre care vom discuta mai încolo, teza lui Lipset apare viciată de o ambiguitate de fond, observată imediat de către criticii săi. Corelație sau cauză efect Nu este clar dacă Lipset s-a limitat să susțină prezența unor corelații, tot atît de consistente, pe cît de semnificative
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ne puteți spune? D. T.: Dumitru Ionescu, șeful Securității de atunci. Un om cu umor, de altfel, deși la plecare a circulat un folclor față de stilul lui de a conduce Securitatea. S. B.: Da, mi se pare că apare mai încolo. Am ajuns la Elena Jeanrenaud. D. T.: Era soția profesorului Alfred Jeanrenaud de la Politehnică. A fost prorector la UAIC. Femeie distinsă, serioasă. S. B.: Despre Gheorghe Macovei ce ne puteți spune? D. T.: Era de la Agronomie, de la Catedra de ecomonie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]