17,588 matches
-
Într-o abordare mai profundă, ni se pare că unii părinți lasă, într-o manieră inconștientă, ca adolescentul să facă depresie, pentru a denunța mai bine astfel unele dintre problemele lor pe care nu îndrăznesc să le exprime singuri: depresia adolescentului devine revelatorul agresiv al propriilor lor dificultăți, în special conflictele de cuplu. Prin capacitatea sa de a protesta, adolescentul este transmițătorul unui mesaj familial pe care unul sau altul dintre soți își interzic să-l enunțe. Tot în cazul lui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
facă depresie, pentru a denunța mai bine astfel unele dintre problemele lor pe care nu îndrăznesc să le exprime singuri: depresia adolescentului devine revelatorul agresiv al propriilor lor dificultăți, în special conflictele de cuplu. Prin capacitatea sa de a protesta, adolescentul este transmițătorul unui mesaj familial pe care unul sau altul dintre soți își interzic să-l enunțe. Tot în cazul lui Julien, subiacent culpabilității, chiar și mama se simte foarte afectată de aceste frecvente schimbări de domiciliu: ea a lăsat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ea a lăsat în urmă o parte din ambițiile sale profesionale, dar nu îndrăznește să spună aceasta soțului și, chiar mai mult, să-și mărturisească sie însăși. Depresia lui Julien spune acest lucru întregii familii, inclusiv tatălui. IDENTIFICARE DEPRESIVĂ ÎNTRE ADOLESCENT ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o manieră proiectivă, ești mai ușor confruntat cu o patologie cu aspect de depresie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Atunci când părinții „folosesc” copilul într-o manieră proiectivă, ești mai ușor confruntat cu o patologie cu aspect de depresie narcisiacă; în schimb, în cazul de care ne ocupăm acum, stabilirea unei legături intense încărcate de anxietate caracterizează adesea trecutul acestor adolescenți deprimați sau anxio-depresivi. CHARLES - TERAPEUTUL DEPRESIEI MATERNE Charles, 17 ani, prezintă de aproximativ doi ani o stare depresivă cu aspect distimic cu eșec școlar (două repetări succesive ale anului școlar), deși este interesat de școală și dorește să devină profesor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive narcisiace. În depresiile pe care le-am califica drept „prevalent nevrotic”, legăturile de identificare sunt conflictuale și denunțate drept potențial patogene, câteodată de părintele însuși, ceea ce în mod subtil întărește legătura narcisiacă identitară și, în consecință, baza narcisiacă a adolescentului. Există în aceste forme de depresie un travaliu psihic care respectă nevoile developmentale ale adolescenței. În schimb, în depresiile cu prevalență narcisiacă, legătura identitară este cea care, în general, este atacată în primul rând prin constante descalificări fie ale unuia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie un travaliu psihic care respectă nevoile developmentale ale adolescenței. În schimb, în depresiile cu prevalență narcisiacă, legătura identitară este cea care, în general, este atacată în primul rând prin constante descalificări fie ale unuia sau ale ambilor părinți față de adolescent, fie invers. LOUIS - DEPRESIA CARE UNEȘTE TATĂ ȘI FIU Louis, 13 ani, prezintă o inhibiție relațională importantă și o stare anxio-depresivă cu numeroase aspecte fobice. Chiar de la prima consultație, dinamica familială scoate în evidență o confuzie clară între simptomele fiului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tată și fiu, în timp ce ar fi trebuit să desfacă legătura de identificare tată-fiu lucru atât de necesar totuși lui Louis în acest debut al adolescenței. AMENINȚAREA UNEI LEGĂTURI PREA RECOMPENSATIVE Existența unei legături foarte intense și adesea prea recompensative între adolescent și unul dintre părinți poate constitui un obstacol major în desfășurarea acestui travaliu de „dezangajare”. Într-un anumit fel, adolescentul nu poate totuși să renunțe la dragostea parentală, indiferent că aceasta este oedipiană în mod direct sau indirect. În mod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în acest debut al adolescenței. AMENINȚAREA UNEI LEGĂTURI PREA RECOMPENSATIVE Existența unei legături foarte intense și adesea prea recompensative între adolescent și unul dintre părinți poate constitui un obstacol major în desfășurarea acestui travaliu de „dezangajare”. Într-un anumit fel, adolescentul nu poate totuși să renunțe la dragostea parentală, indiferent că aceasta este oedipiană în mod direct sau indirect. În mod obișnuit, dinamica familială este caracterizată în această situație printr-un dezechilibru al cuplului cu insatisfacție cronică a unuia dintre părinți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
investițiile care ar putea fi generate de aceasta, în special relațiile cu băieții. Separarea ar implica renunțarea într-o oarecare măsură la satisfacția obținută prin investiția oedipiană din copilărie. Această renunțare, parțială desigur, trebuie să se producă din ambele părți: adolescentul trebuie să accepte ideea că, de acum înainte, el nu mai poate găsi lângă părinte toată susținerea și reconfortarea pe care le găsea în copilărie. Părintele trebuie să accepte să nu mai fie „obiectul” privilegiat al adolescentului, atât obiect al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
din ambele părți: adolescentul trebuie să accepte ideea că, de acum înainte, el nu mai poate găsi lângă părinte toată susținerea și reconfortarea pe care le găsea în copilărie. Părintele trebuie să accepte să nu mai fie „obiectul” privilegiat al adolescentului, atât obiect al dragostei cât și al idealizării. Mama lui Alain a înțeles acest lucru, dar a a căutat soluția într-o manieră brutală și stângace, permițând fiului său să descopere această relație extraconjugală: sentimentul de vinovăție pe care l-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DE MEDIU ȘI EVENIMENTE DE VIAȚA Analiza epidemiologică a populațiilor clinice la fel ca și anchetele asupra populației generale arată, din ce în ce mai clar, influența unor factori de mediu și a celor care țin de „evenimente de viață” asupra stărilor depresive ale adolescentului. Totuși, este necesar să privim aceste lucruri cu o oarecare prudență: aceste evenimente de viață nu trebuie înțelese ca niște factori de cauzalitate liniari ci ca niște factori de risc al căror cumul și repetare par să aibă o pondere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deosebită. Mai multe studii recente au abordat aceste relații complexe (Choquet și colab., 1988; Berndt și Zinn, 1992; Gispert și Eheeler, 1992; Williamson și colab., 1995). Studiul lui Choquet și colab. analizează printre alți factori ponderea elementelor perturbatoare în viața adolescenților. Într-un interval de doi ani consecutiv, autorii remarcă un anumit număr de evenimente: schimbări de domiciliu, separare sau divorț parental, boală sau deces în familie, schimbare de profesie a unuia dintre părinți, șomaj. 51% dintre adolescenți au cunoscut cel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
perturbatoare în viața adolescenților. Într-un interval de doi ani consecutiv, autorii remarcă un anumit număr de evenimente: schimbări de domiciliu, separare sau divorț parental, boală sau deces în familie, schimbare de profesie a unuia dintre părinți, șomaj. 51% dintre adolescenți au cunoscut cel puțin un eveniment perturbator. Dar, într-un mod cu totul surprinzător, apariția unor astfel de evenimente este mai adesea evocată de fete (64,5%) decât de băieți (34%). Conform autorilor: „această diferență poate fi explicată cu greu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diferența băiat-fată în caz de deces parental). În orice caz, se pare că acumularea „evenimentelor de viață” constituie un factor favorizant pentru depresia din adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea schimbărilor de viață impuse adolescentului și severitatea depresiei globale. Acești autori notează în plus că „pesimismul și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce simptoamele depresive asociate unui stres slab sunt introversia socială și lipsa stimei de sine”. Williamson și colab. (1995
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pesimismul și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce simptoamele depresive asociate unui stres slab sunt introversia socială și lipsa stimei de sine”. Williamson și colab. (1995) au o părere puțin diferită asupra acestei probleme. Pentru ei, adolescenții deprimați n-au trăit mai multe evenimente negative decât ceilalți, dar cele pe care le-au trăit sunt mai des legate de propriul lor comportament (ceea ce autorii numesc „auto-induse”, ca de exemplu o ruptură sentimentală) decât la adolescenții non-deprimați. Aceste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Pentru ei, adolescenții deprimați n-au trăit mai multe evenimente negative decât ceilalți, dar cele pe care le-au trăit sunt mai des legate de propriul lor comportament (ceea ce autorii numesc „auto-induse”, ca de exemplu o ruptură sentimentală) decât la adolescenții non-deprimați. Aceste evenimente de viață apar, poate, deoarece adolescentul este deja deprimat, și ar putea fi deci mai degrabă o consecință a depresiei lor decât o cauză. Autorii constată, pe de altă parte, că printre adolescenții deprimați, cei ale căror
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evenimente negative decât ceilalți, dar cele pe care le-au trăit sunt mai des legate de propriul lor comportament (ceea ce autorii numesc „auto-induse”, ca de exemplu o ruptură sentimentală) decât la adolescenții non-deprimați. Aceste evenimente de viață apar, poate, deoarece adolescentul este deja deprimat, și ar putea fi deci mai degrabă o consecință a depresiei lor decât o cauză. Autorii constată, pe de altă parte, că printre adolescenții deprimați, cei ale căror evenimente de viață sunt „auto-induse” au scoruri ale depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ruptură sentimentală) decât la adolescenții non-deprimați. Aceste evenimente de viață apar, poate, deoarece adolescentul este deja deprimat, și ar putea fi deci mai degrabă o consecință a depresiei lor decât o cauză. Autorii constată, pe de altă parte, că printre adolescenții deprimați, cei ale căror evenimente de viață sunt „auto-induse” au scoruri ale depresiei, ale gândirii negative și ale anxietății mai scăzute decât ale celor care au trăit evenimente cu cauză externă. Schimbarea domiciliului familial este un eveniment frecvent și adesea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt „auto-induse” au scoruri ale depresiei, ale gândirii negative și ale anxietății mai scăzute decât ale celor care au trăit evenimente cu cauză externă. Schimbarea domiciliului familial este un eveniment frecvent și adesea este prezentat ca fiind cauza depresiei unui adolescent (Garroux și colab., 1994). Este adevărat că o schimbare de domiciliu în adolescență este percepută ca ceva cu totul opus exigențelor și dorințelor developmentale: ea este în general impusă adolescentului și nu aleasă de către acesta, provoacă o pierdere relativă a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
frecvent și adesea este prezentat ca fiind cauza depresiei unui adolescent (Garroux și colab., 1994). Este adevărat că o schimbare de domiciliu în adolescență este percepută ca ceva cu totul opus exigențelor și dorințelor developmentale: ea este în general impusă adolescentului și nu aleasă de către acesta, provoacă o pierdere relativă a camarazilor și prietenilor (schimbarea orașului, a colegiului sau a liceului), accentuează temporar dependența de părinți (deoarece adolescentul se trezește într-un oraș necunoscut), în sfârșit, se adaugă frecvent altor evenimente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ceva cu totul opus exigențelor și dorințelor developmentale: ea este în general impusă adolescentului și nu aleasă de către acesta, provoacă o pierdere relativă a camarazilor și prietenilor (schimbarea orașului, a colegiului sau a liceului), accentuează temporar dependența de părinți (deoarece adolescentul se trezește într-un oraș necunoscut), în sfârșit, se adaugă frecvent altor evenimente de viață: separare parentală, dificultăți personale ale unui părinte, repetare a schimbării de domiciliu datorită unor profesii parentale. Importanța evenimentelor de viață negative și a stresului, în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a schimbării de domiciliu datorită unor profesii parentale. Importanța evenimentelor de viață negative și a stresului, în special a celor cu evoluție pe termen lung, este de asemenea menționată ca factor de risc pentru sinucideri și tentative de suicid ale adolescenților (Gispert și Wheeler, 1992). 5. EVALUARE: PROGNOSTIC ȘI CONTINUITATE DEPRESIVĂ DURATĂ MEDIE ȘI RECURENȚĂ: DATE EPIDEMIOLOGICE La adolescent, episodul depresiv major durează în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre adolescenți însănătoșindu-se după un an, dar 10% continuă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a celor cu evoluție pe termen lung, este de asemenea menționată ca factor de risc pentru sinucideri și tentative de suicid ale adolescenților (Gispert și Wheeler, 1992). 5. EVALUARE: PROGNOSTIC ȘI CONTINUITATE DEPRESIVĂ DURATĂ MEDIE ȘI RECURENȚĂ: DATE EPIDEMIOLOGICE La adolescent, episodul depresiv major durează în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre adolescenți însănătoșindu-se după un an, dar 10% continuă să fie deprimați. Persistența episodului depresiv major este asociată gravității și vechimii depresiei constatată cu ocazia primei identificări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
risc pentru sinucideri și tentative de suicid ale adolescenților (Gispert și Wheeler, 1992). 5. EVALUARE: PROGNOSTIC ȘI CONTINUITATE DEPRESIVĂ DURATĂ MEDIE ȘI RECURENȚĂ: DATE EPIDEMIOLOGICE La adolescent, episodul depresiv major durează în medie între 7 și 9 luni, 80% dintre adolescenți însănătoșindu-se după un an, dar 10% continuă să fie deprimați. Persistența episodului depresiv major este asociată gravității și vechimii depresiei constatată cu ocazia primei identificări, existenței tulburărilor co-morbide, în particular tulburări obsesiv-compulsive, evenimentelor de viață negative și disfuncțiilor neuroendocrine
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]