14,847 matches
-
contrazis de contractele cutumiare de genul celor folosite de ghildele de meșteșugari, contracte În care se mai vorbea Încă de „stăpân” (maître) și „servitor” (serviteur). Ca lideri ai unei noi națiuni - nu regat - erau deranjați de lipsa unui cadru legal amplu care să reglementeze relațiile sociale. Unii considerau că un nou cod civil care să Îi vizeze pe toți francezii ar fi fost suficient. Însă pentru burghezii cu proprietăți la țară a căror poziție, ca și cea a vecinilor lor nobili
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poate ca acest obicei, alături de altele, să fi contribuit În cele din urmă la cristalizarea numelor de familie, cel puțin În documente. În final, s-a dovedit că statul florentin nu are capacitatea de a realiza o operațiune atât de amplă cum era recensământul. Rezistența populației, lipsa de colaborare a multor persoane din elita locală, și costurile acestui exercițiu au determinat eșuarea proiectului, astfel că reprezentanții statului au revenit la sistemul fiscal anterior. Dovezile pe care le avem arată că patronimele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a mortalității, volumul tranzacțiilor, productivitatea, numărul total al cazurilor de holeră dintr-o anumită zonă. Aceste tipologii sunt indispensabile administrației statului. Simplificările de genul hărților, recensămintelor, listelor cadastrale și unităților de măsură standard reprezintă tehnici de abordare a unei realități ample și complexe care trebuie redusă la niște categorii schematice pentru ca diverse aspecte ale ei să poată fi Înțelese de autorități. Or, acest lucru se poate face numai restrângând un șir infinit de detalii la o serie de categorii care să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de stat În secolul al XX-lea au fost concepute de elite progresiste, deseori chiar revoluționare. De ce? Cred că răspunsul ni-l oferă faptul că, de obicei, progresiștii au fost aceia care au ajuns la putere pe baza unei critici ample a societății existente și care au avut (cel puțin la Început) mandatul popular de a o transforma. Ei și-au dorit să folosească această putere pentru a determina schimbări uriașe În ceea ce privește munca, obiceiurile, stilul de viață, conduita morală și viziunea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fără precedent de mobilizare totală a societății și economiei. În contextul acesta, chiar și societăți relativ liberale, precum cea americană și cea britanică, au devenit administrate În mod direct. Criza mondială din anii '30 a stimulat statele liberale să facă ample experimente În materie de planificare socială și economică, În Încercarea de a depăși dificultățile economice și de a-și păstra legitimitatea populară. În astfel de cazuri sau În situația unor conflicte armate, graba de a trece la un sistem social
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a fost scrisă În 1961 și Îndreptată Împotriva unui puternic val de urbanism funcțional și modernist. Nu era prima critică de acest fel, Însă a fost, după părerea mea, cea mai atent construită și mai fundamentată intelectual. Fiind cea mai amplă contestare a doctrinelor urbanistice contemporane, ea a stârnit o dezbatere ale cărei ecouri răsună și azi. Acum, la trei decenii de la apariția cărții, multe dintre opiniile exprimate de Jacobs fac parte din ipotezele de lucru ale urbaniștilor contemporani. Deși ceea ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
faptului că termenul este folosit În sensul său cel mai profund: profesionistul este un revoluționar „cu normă Întreagă”, pregătit și experimentat. Acest nucleu puțin numeros, secret și disciplinat de profesioniști este pus În contrast clar cu organizațiile muncitorești, care sunt ample, publice și Împărțite pe domenii. Cele două categorii nu trebuie niciodată confundate. Astfel, pe lângă analogia cu raportul dintre directorul de fabrică și muncitor, Lenin mai face și o comparație Între profesionist și ucenic sau amator, pornind de la premisa că cei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
demonstrează Revoluția Rusă ș1905ț, greva de masă este un fenomen atât de schimbător, Încât reflectă toate fazele luptei politice și economice, toate etapele și momentele revoluției. Aplicabilitatea, eficiența și originea ei sunt În continuă schimbare. Ea deschide brusc noi și ample perspective revoluționare În momente când părea să fi ajuns În impas și dezamăgește chiar și când ai fi crezut că lucrurile sunt sigure. Acum se revarsă ca un torent peste Întregul pământ, acum se desparte Într-o gigantică rețea de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din punct de vedere politic celor din administrație, care vor să Își mulțumească superiorii, arătând ce pot ei face. Dacă superiorii respectivi sunt suficient de reticenți și de greșit informați, se poate Întâmpla să confunde exemplul unic cu realitatea mai amplă, așa cum se pare că a făcut Ecaterina cea Mare cu convingătorul scenariu prezentat de Potemkin. Efectul este manifestarea Într-un singur loc și Într-un singur moment, ca Într-o versiune extrem-modernistă a castelului Versailles și a Micului Trianon, a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
oferă un exemplu vizual complet de viitor. Miniaturizarea, Într-o formă sau alta, este omniprezentă. Este tentant să ne punem Întrebarea dacă această tendință a omenirii - de creare a unor „jucării” după modelul unor obiecte mai mari și realități mai ample, ce nu pot fi manipulate ușor - nu are cumva și un echivalent birocratic. Yi-fu Tuan a analizat În mod strălucit felul În care oamenii miniaturizează - și, implicit, domesticesc - fenomenele mai complexe care le scapă de sub control, adesea cu intenții nevinovate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care o concepea el - reprodusă În figura 34 - nu era doar pură fantezie, ci, ni se spune, fusese schițată „sub Îndrumarea specialiștilor din cadrul Ministerului American al Agriculturii”. Textul lui Billard este o lungă odă Închinată mecanizării, minunilor științei și proporțiilor ample. Pentru a se putea aplica toate miracolele tehnicii, el Întrevedea un proces de simplificare a peisajului și centralizare administrativă. Câmpurile aveau să fie mai Întinse, cu mai puțini arbori, garduri vii și drumuri, parcelele puteau fi „de câteva mile lungime
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care o defineau ca știința modernă, iar acumularea de studii experimentale limitate nu este echivalentă cu un singur studiu complex. Aceasta nu este, trebuie să o spun din nou, o pledoarie Împotriva tehnicilor experimentale ale cercetării științifice moderne. Un studiu amplu, desfășurat pe teren și care nu ar reduce complexitatea interacțiunilor observate ar putea demonstra, așa cum pot și cultivatorii, că o anumită serie de practici dă „rezultate bune”, adică, de pildă, permite obținerea unei producții bune. Însă el nu ar putea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poată fi transmise corect prin intermediul Învățării livrești, deoarece mediile În care se manifestă sunt atât de complexe și de nerepetitive, Încât procedurile formale ale procesului decizional rațional sunt imposibil de aplicat. Într-un fel, conceptul de mētis se situează În amplul spațiu dintre domeniul geniului, căruia nu i se poate aplica nici o formulă, și cel al cunoștințelor codificate, ce pot fi Învățate pe de rost. Arta localizării De ce sunt regulile empirice care pot fi deduse din orice meșteșug atât de incredibil
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ar putea părea o pledoarie În favoarea brațului invizibil al coordonării de piață și Împotriva economiilor centralizate. Dar se impune totuși un avertisment. Piața Însăși este un sistem de coordonare formal și artificial creat, depinzând, prin urmare de un sistem mai amplu de relații sociale, pe care calculele proprii nu Îl iau În considerare și pe care nu Îl poate nici crea, nici menține. Mă gândesc aici nu doar la elementele evidente ale dreptului contractual și celui funciar sau la puterea coercitivă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și Norbert Frei, National Socialist Rule in Germany: The Führer State, 1933-1945, traducere de Simon B. Steyne, Oxford University Press, Oxford, 1993. Îi sunt recunoscător lui James Ferguson pentru că mi-a amintit faptul că proiectele reacționare extrem-moderniste sunt pe cât de ample, pe atât de progresiste. Nu am deloc intenția să pledez pentru conservatorism. Conservatorii de diferite orientări pot să fie la fel de puțin preocupați de libertățile civile și pot să recurgă la mijloace brutale pentru a rămâne la putere, Însă ambițiile și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
urmaș liberal al Iluminismului este indiscutabil, considera că Înapoierea este o justificare suficientă pentru a Încredința puteri autoritare unui modernizator. Vezi Ernest Gellner, „The Struggle to Catch Up”, Times Literary Supplement, 9 decembrie 1994, p. 14. Pentru o discuție mai amplă În aceste direcții, vezi, de asemenea, Jan P. Nederveen Pieterse și Bhikhu Parekh, ed., The Decolonization of the Imagination: Culture, Knowledge, and Power, Zed Press, Londra, 1995. Stites, Revolutionary Dreams, p. 19. Engels Își exprima disprețul față de proiectele utopice comuniste
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Cambridge University Press, Cambridge, 1993). În cadrul economiei sovietice, cea mai mare unitate industrială era enormul complex siderurgic de la Magnitogorsk. Acesta este astăzi un bun exemplu de ruină industrială și ecologică. Vezi de asemenea Kotkin, Magnetic Moutain. Pentru o analiză mai amplă a efectelor agriculturii sovietice asupra mediului, vezi Murray Feshbach, Ecological Disaster: Cleaning Up the Hidden Legacy of the Soviet Regime, New York, 1995, și Ze’ev Wolfson (Boris Komarov), The Geography of Survival: Ecology in the Post-Soviet Era, M.E. Sharpe, New York
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ritm net superior ratei de creștere economică până la mijlocul anilor 1970, când declanșarea unei crize fiscale a Împiedicat orice continuare a acestei tendințe. Într-un mediu arid, imobilitatea este adevărată sinucidere, iar mișcarea este Însăși condiția supraviețuirii. Pentru o discuție amplă și poetică În acest sens, vezi Burce Chatwin, The Songlines, Londra, Cape, 1987. M.L. Ole Parkipuny, „Some Crucial Aspects of the Maasai Predicament”, În Coulson, African Socialism in Practice, capitolul 10, pp. 139-160. Vezi, de exemplu, Raikes, „Eating the Carrot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Deși lipsa hranei Îi făcea pe mulți țărani mai dispuși să se mute În schimbul primirii de rații alimentare, ei erau mai puțin doritori să renunțe la produsele obținute de ei În folosul organismelor comerciale de stat. În aceste condiții dificile, amplul experiment de inginerie socială era compromis. Vezi Hyden, Beyond Ujamaa in Tanzania, pp. 129-130, 141, 146 și Deborah Bryceson, „Household, Hoe, and Nation: Development Policies of the Nyerere Era” În Michael Hodd, ed., Tanzania After Nyerere, Pinter, Londra, 1988, pp.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Thought, University of California Press, Berkeley, 1993. Pentru o colecție utilă de studii privind modernitatea și viziunea, vezi, de asemenea, David Michael Levin, ed., Modernity and the Hegemony of Vision, University of California Press, Berkeley, 1993. Pentru o discuție mai amplă În aceste direcții, vezi James C. Scott, Domination and the Arts of Resistance: Hidden Transcripts, Yale University Press, New Haven, 1990, pp. 45-69. Zygmunt Bauman, În Modernity and the Holocaust, Oxford University Press, Oxford, 1989, emite aceeași părere cu privire la „metafora
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
libertate: / Horia, Cloșca și Crișan. // Satu Mare: vechi biserici, / Și pe Leul din Sisești - / Iar Năsăudul cu munții: / Grănicerii-mpărătești.” I. mai contribuie, alături de Demetru Boșca, Olimpiu Bârnă, Emil Boșca Malin, Dariu Pop ș.a., la culegerea și cunoașterea creației populare năsăudene. În amplă colecție Poezii și basme populare din Munții Rodnei (1967) și în altele de mai mici dimensiuni este adept al „înfrumusețării” folclorului de către culegător. SCRIERI: Cetățile melancoliei, Cluj, 1923; Durerea neamului, Cluj, 1924; Grădină cu flori de toamnă, Cluj, 1940; Lângă
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
sănătatea, astfel că s-a stins înainte de a împlini 52 de ani. Contribuția lui I. la studiile literare și lingvistice slavo-române îl recomandă ca o autoritate în acest domeniu în Rusia primelor decenii ale secolului al XX-lea. A realizat ample descrieri de manuscrise, exegeze și ediții de cronici slavo-române din secolele al XV-lea și al XVI-lea, a elaborat studii consacrate culturii și literaturii române în limba slavonă sau folclorului românesc, precum și articole privind raporturile lingvistice slavo-române și specificul
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
Narodnogo Prosveșceniia”, 1909), Die ältesten slavischen Chroniken moldauischen Ursprungs. Eine Untersuchung über die Redaktionen und Kritik der Texte („Archiv für slavische Philologie”, 1909). Inspirându-se din lapidara caracterizare a lui Neagoe Basarab făcută de B.P. Hasdeu, I. a consacrat o amplă analiză Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, publicate în 1904, în versiunea originală slavonă, de P.A. Lavrov. Studiul se intitulează Valahskii Mark Avrelii i ego pouceniia („Izvestiia otdeleniia russkogo iazâka i slovesnosti”, 1905) și dă o înaltă apreciere
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
Academiei Române). Volumele Publicistică și Corespondență cuprind peste cincizeci de articole noi și aproape două sute de scrisori necunoscute, iar în note și comentarii au fost introduse texte care vorbesc despre geneza operei și despre receptarea scrierilor caragialiene de-a lungul timpului. Ampla exegeză Liviu Rebreanu în atelierul de creație stabilește o relație de determinare între biografia marelui scriitor și opera sa. I. operează cu mijloacele de investigație ale istoricului literar, cercetând minuțios și atent întreaga arhivă a lui Liviu Rebreanu, alcătuită din
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
iar Vocația modernității în literatura contemporană română (2001) dovedește existența unei „vocații a modernității” de la Mihai Eminescu și I.L. Caragiale până azi. În fine, un volum reunește, în 2001, studii despre arta portretului în proza contemporană și un excurs, mai amplu, care privește „contemporaneitatea” lui Homer. În literatura de imaginație, I. a debutat cu proză scurtă, Trecuta vârstă a Julietei (1969) reunind schițe de inspirație realistă și fantastică, nu străine de anume subtilități psihologice. Ca și în următoarea culegere, Insula (1971
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]