7,092 matches
-
ce stârnesc anxietatea să tindă spre stopare și retragere, chiar dacă subiectul nu a avut nici o șansă să se oprească și să se retragă în cadrul situației dureroase inițiale, responsabilă pentru legarea anxietății de acele indicii. În acest fel, pedeapsa acționează indirect. Anxietatea este atașată actului pedepsirii, fie direct, fie prin intermediul repetiției simbolice a actului, în timp ce pedeapsa e administrată. Mai târziu, această anxietate crește ca un indiciu pentru determinarea stopării actului. După ce actul e abandonat, micșorarea anxietății servește ca o răsplată. Anxietatea este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să se retragă în cadrul situației dureroase inițiale, responsabilă pentru legarea anxietății de acele indicii. În acest fel, pedeapsa acționează indirect. Anxietatea este atașată actului pedepsirii, fie direct, fie prin intermediul repetiției simbolice a actului, în timp ce pedeapsa e administrată. Mai târziu, această anxietate crește ca un indiciu pentru determinarea stopării actului. După ce actul e abandonat, micșorarea anxietății servește ca o răsplată. Anxietatea este unul dintre răspunsurile intrinsece la durere. Reacțiile psihologice ce produc senzația de anxietate pot fi ușor învățate ca răspunsuri la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
În acest fel, pedeapsa acționează indirect. Anxietatea este atașată actului pedepsirii, fie direct, fie prin intermediul repetiției simbolice a actului, în timp ce pedeapsa e administrată. Mai târziu, această anxietate crește ca un indiciu pentru determinarea stopării actului. După ce actul e abandonat, micșorarea anxietății servește ca o răsplată. Anxietatea este unul dintre răspunsurile intrinsece la durere. Reacțiile psihologice ce produc senzația de anxietate pot fi ușor învățate ca răspunsuri la noi situații, în timp ce acelea care produc durerea de la început nu pot fi învățate. Prin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
indirect. Anxietatea este atașată actului pedepsirii, fie direct, fie prin intermediul repetiției simbolice a actului, în timp ce pedeapsa e administrată. Mai târziu, această anxietate crește ca un indiciu pentru determinarea stopării actului. După ce actul e abandonat, micșorarea anxietății servește ca o răsplată. Anxietatea este unul dintre răspunsurile intrinsece la durere. Reacțiile psihologice ce produc senzația de anxietate pot fi ușor învățate ca răspunsuri la noi situații, în timp ce acelea care produc durerea de la început nu pot fi învățate. Prin urmare, anxietatea este definită ca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în timp ce pedeapsa e administrată. Mai târziu, această anxietate crește ca un indiciu pentru determinarea stopării actului. După ce actul e abandonat, micșorarea anxietății servește ca o răsplată. Anxietatea este unul dintre răspunsurile intrinsece la durere. Reacțiile psihologice ce produc senzația de anxietate pot fi ușor învățate ca răspunsuri la noi situații, în timp ce acelea care produc durerea de la început nu pot fi învățate. Prin urmare, anxietatea este definită ca un impuls ce poate fi dobândit, iar durerea, ca un impuls primar. 5.3
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ca o răsplată. Anxietatea este unul dintre răspunsurile intrinsece la durere. Reacțiile psihologice ce produc senzația de anxietate pot fi ușor învățate ca răspunsuri la noi situații, în timp ce acelea care produc durerea de la început nu pot fi învățate. Prin urmare, anxietatea este definită ca un impuls ce poate fi dobândit, iar durerea, ca un impuls primar. 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)tc " 5.3.9. Mânia ca un impuls care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la ce e bun, la ce nu e bun, spre ce domeniu să se îndrepte, care-i sunt potențialitățile? N-ar trebui indusă niciodată starea de amenințare, ci menținută permanent o atmosferă de toleranță în privința copilului, aceasta reducând frica și anxietatea. Mai presus de toate, trebuie să existe preocuparea față de îngrijirea copilului; adică bucuria de a-l avea și de a-l crește, bucuria față de propria-i actualizare (Moustkas, 1966). Aceasta sună a terapie rogersiană, dar maslowiană, cu amintita „atenție pozitivă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pot face același lucru. Pot avea același efect cu cel al psihoterapiei; se păstrează pe de-a-ntregul scopurile: dacă știi ce ești, dacă știi încotro te îndrepți. Se poate vorbi, pe de o parte, despre încetarea simptomelor, a clișeelor, a anxietăților sau a altora asemenea; iar pe de altă parte, se poate vorbi despre dezvoltarea spontaneității, a umorului olimpian, a cunoașterii senzoriale și a altora similare. Destul de des se întâmplă că muzica, ritmul și dansul devin căi excelente spre descoperirea de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
-i fie frică de șoarece. Mai târziu, Albert a dezvoltat ceea ce se numește generalizarea stimulilor: a început să se teamă de orice stimul care îi reamintea de șoarece. La finalul studiului, după două luni de condiționare, Albert a dezvoltat o anxietate profundă în prezența șoarecilor albi, iepurilor, câinilor, măștilor de Moș Crăciun, bumbac/vată etc., adică la orice element care îi aducea în memorie aspectul animalului față de care fusese condiționat. Psihologul behaviorist a început atunci un proces de „vindecare” a copilului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lor (formate din cinci până la opt membri), pentru a se realiza procesul de instruire. Figura 1. Maniera tradițională (a) de instruire și procedeul microgrupurilor de mentorat (b) (adaptare după Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) Atmosfera devenea astfel mai relaxată, frica, anxietatea și tăcerea unor membri fiind combătute prin creșterea nivelului de interacțiune. Rezultatele au confirmat că cei care se instruiau o făceau mai bine în grupurile conduse de către colegii lor decât în mod tradițional, în activitățile cu întreaga clasă. Aceste proceduri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
permanent la un indiciu, fie el și inferior? Cred că e vorba, în primul rând, de nevoia de a transforma o problemă abstractă, greu cuantificabilă, "metafizică" într-o imagine concretă, mult mai ușor de digerat de o conștiință chinuită până la anxietate de nesfârșitele amenințări cu iadul, dar neobișnuită a-și apropria noțiuni mai dificile, abstracte. Așa se explică nu doar necesitatea "gândirii simbolice", ci și imensul său succes. Johan Huizinga avea intuiția acestui proces de simbolizare a realității invizibile, transcendente, prin intermediul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
24) 8.5.8. Aspecte psihologice Reacțiile psihologice la terapia cu pompa de insulină se pot manifesta în sens pozitiv, respectiv, trecerea de la injecții multiple și/sau control glicemic ineficient, la pompa de insulină, are un impact pozitiv prin reducerea anxietății, depresiei și creșterea aderenței și calității vieții. În sens negativ, afișarea și utilizarea în public a pompei, reprezentând dovada existenței diabetului zaharat, poate constitui o problemă, mai ales pentru adolescenți și tineri. Ideea de dependență față de un aparat și lipsa
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
le amintește în permanență condiția de bolnav cronic, de "diabetic", aceasta putând fi o altă explicație pentru rezistența psihologică la insulină. De asemenea, trecerea de la o doză unică la doze multiple poate da de asemenea sentimentul că boala se agravează. Anxietatea legată de administrarea insulinei este un alt factor considerat determinant în rezistența psihologică la insulină. Injectarea zilnică a insulinei, precum și automonitorizarea nivelului glicemiei (acolo unde condițiile financiare o permit) sunt esențiale la pacienții cu diabet insulino-necesitant în 213 vederea menținerii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
compromite atât controlul glicemic, cât și starea de bine a pacientului. Există studii care arată că frica de auto-injectare este asociată cu greșeli de administrare și cu un control glicemic nesatisfăcător (45,46). Dintre cele mai comune manifestări ale acestei anxietăți provocate de auto-injectare, pacienții declară (47): Atunci când trebuie să-mi administrez insulina: "Devin agitat", "Devin tensionat", "Mi-e frică", " Îmi fac tot felul de griji", "Sunt nervos", " Încerc să amân momentul", "Mă înfurii". Există studii (48,49) care arată că
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
nu s-a îngrijit conform recomandărilor medicului. Aceste atitudini au la bază experiența personală a pacientului, dar și ceea ce spun alți pacienți, familia, sau echipa medicală. În studiul efectuat de Zambanini și colaboratorii (50), din 115 pacienți insulinotratați, 28% aveau anxietate ridicată cu privire la auto-injectarea insulinei, 45% au recunoscut că încearcă să evite injectarea, iar 70% nu doreau să-și administreze mai mult de 1, 2 prize pe zi. Un studiu de referință în ceea ce privește diabet zaharat tip 2 este UKPDS 37(1
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
2 care au fost anterior tratați cu antidia 215 betice orale este puțin probabil să fii făcut vreodată hipoglicemie, deci reprezentările pe care le au asupra acestei consecințe a insulinoterapiei sunt formate în principal datorită experiențelor altora. Aceasta poate crește anxietatea, deoarece situația poate părea incontrolabilă. Cu toate acestea, majoritatea hipoglicemiilor sunt predictibile și dau simptome specifice care-l stimulează pe pacient să ia măsurile simple de a ingera carbohidrați cu absorbție rapidă. Creșterea în greutate este un alt impediment perceput
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
anume perioada de timp, fie metoda estimarii "dorinței de a plăti" (willingness-to-pay) a unui individ pentru a reduce un potențial risc (3). Costurile psiho-sociale ("intangibile"), sunt cel mai dificil de evaluat, ele reprezentând estimarea consecințelor scăderii calității vieții pacienților (prin anxietate, incertitudine, stress, timp alocat autoîngrijirii). Numeroase studii publicate în ultimii ani au oferit date privind costurile îngrijirii diabetului zaharat. În interpretarea acestor date este necesar să se țină cont de caracteristici naționale importante ca produsul intern brut, populația, prevalența diabetului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
exprimarea copilului și, pe de altă parte, când se petrecea, o pedepsea. Mesajul părintelui era: „Ești puternic, dar să nu mai fii!”. Pierderea partenerului ar însemna pierderea sentimentului de protecție și acceptare și ar genera sentimente intense de vinovăție și anxietate („Nu pot fi o persoană puternică dacă nu te am!”); 3. nevoia de a fi aprobat, de a-i fi confirmată forța, valoarea. Partenerul are semnificație în măsura în care dă semnale care întăresc imaginea de sine a celuilalt. Partenerul simbolizează iubirea condiționată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cuplu, chiar și în situațiile în care ambii parteneri, atât femeia, cât și bărbatul sunt violenți, are un efect distructiv mult mai intens asupra imaginii de sine și a bunăstării femeii, în comparație cu cea a bărbatului. Generând suferința fizică și anxietate psihică, violența domestică determină o intensă diminuare a sentimentului de control personal asupra situației la femeie, ceea ce are ca efect ultim incapacitatea ei de a se separa de partenerul violent (Walker, 1984). Michalski (2005) critică teoriile psihologice care explică violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul insecurizant evitant manifestă mai puțină încredere în celălalt și în dragoste, este mai puțin fericit, prietenos și tolerant față de partener. Persoanele cu un astfel de atașament se îndrăgostesc greu și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plâns excesiv. Construirea atașamentului, a cărui perioadă sensibilă începe în jurul vârstei de 6 luni, va fi profund afectată. Și asta nu doar din cauza stărilor intense de spaimă ale copilului, ci mai ales din cauza indisponibilității emoționale a unei mame care trăiește anxietatea unei relații amenințătoare cu partenerul de viață. în relația cu copilul, mama-victimă nu mai poate veni în întâmpinarea nevoilor emoționale ale copilului și nici măcar nu va putea avea manifestări constante, predictabile, față de care copilul să-și poată construi o strategie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ai căror părinți au plecat în străinătate, vom ajunge la o cifră impresionantă de copii și tineri expuși violenței. Adăugându-i7 pe cei 220.000 de copii cu ADHD, 154.000 de copii cu depresie, 572.000 copii cu tulburări de anxietate și 8.800 copii cu autism, dintre care 73.983 de copii 8 cu certificat de handicap, lucrurile sunt încă și mai neliniștitoare. „Viitorul unei nații se naște în familie”spunea Winnicott (1964). Cu aceste statistici și poate încă și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență și delincvență este un factor de risc major pentru dezvoltarea copiilor. Indiferent de veniturile familiei, vecinătatea influențează atât comportamentul parental, cât și pe al copiilor (Klebanov, Brooks-Gunn, Duncan, 1994). Expunerea copiilor la violență sporește sensibilitatea lor, externalizarea problemelor comportamentale, anxietatea generală și generează proastă dispoziție. Apariția tulburărilor comportamentale la vârste mici este direct influențată de expunerea copiilor la violență în comunitate (Linares et al., 2001), „expunerea la violență în comunitate se leagă de consecințe în detrimentul persoanei, inclusiv o mare varietate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spațiul școlii, mai ales în pauze: în clase, pe coridoare, în grupurile sanitare. Ele se pot petrece însă și în afara incintei școlii, în curte, pe stradă, în locurile de recreere. Efectele hărțuirii asupra victimei sunt întotdeauna evidente. Victima dezvoltă depresie, anxietate, o îngustare a câmpului de interese și preocupări, o scădere a stimei de sine. într un studiu întreprins de Dill și colaboratorii săi (2004), pe 15.000 de elevi de gimnaziu și liceu, se arată că victimizarea repetată conduce la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sociale și internalizări comportamentale. Când victimizarea se petrece în grădiniță, efectele devin vizibile deja la vârsta școlară, când copilul-victimă devine mai singuratic și mai evitant față de școală. Când hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă violență îndreptate împotriva celorlalți. Căci victima hărțuirii poate deveni în anumite condiții agresor, probând încă o dată modul cum se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]