6,861 matches
-
George Barițiu și cu Andrei Șaguna. A lăsat o istorie a bisericii din Banat, cu pronunțat caracter polemic, militant, politic: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria (1865). Adept întârziat al Școlii Ardelene, avea o concepție puristă despre originea românilor. Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta Transilvaniei” articole pe teme de morală, propuneri în materie de ortografie ori privind cultivarea limbii naționale (pe care
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
convorbire cu Ion Vlasiu, iar N. Papatanasiu realizează un interviu cu Liviu Rebreanu. În paginile revistei există numeroase necrologuri (Panait Istrati, Gib I. Mihăescu, Mateiu I. Caragiale ș.a.). Articolele sunt în strânsă legătură cu istoria și politica (I. D. Suciu, Istoriografia ardeleană, Andrei Constantin, Comunismul în România și Codreanu - Maniu) sau se referă la critica și istoria literară: Silviu Herescu, Mișcarea literară în anul 1934, Sever Bocu despre Iulian Grozescu și Vincențiu Bugariu, Const. A. Gâdei, Critică de creație și constatativă, Miron
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
pe șantier, era Petre Țuțea, dar n-am reușit să vorbesc cu el. După timpul de lucru puteam să ne plimbăm prin curte, că era larghețe mare atuncea. Și peste cine-am mai dat acolo? Și am dat peste Aurel Ardelean, un fost procuror, care-a condamnat cu sutele, sau poate chiar cu miile, care și-n procesul lui Maniu a fost procuror, și-n alte procese de soiul ăsta, procese importante la vremea aceea. El era dintr-un sat vecin
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
așa, râdeam de el... Dar aici erau niște băieți deosebiți, unul și unu’, și pur și simplu n-am ajuns cum au ajuns studenții de la Pitești... Norocul nostru a fost că, dintre noi..., cei mai buni, cam 80%, au fost ardeleni, bucovineni, regățeni. Moldovenii au venit cu elemente mai slabe. În ce sens? Oameni cu pregătire intelectuală mult mai slabă... Nu știu care a fost explicația. Nu pot să-mi dau seama... Ăștia, moldovenii, o Încercat ei să facă nu știu ce... A fost grea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi”... Ardelenii se bucurau de respect, În general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de..., de nicicum. O figură care nu spunea multe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
terminat după cinci ani, În 1969, cu ajutorul lui Pleșiță. Pleșiță, care nu m-a dat afară. Că-n Baia Mare, un prieten de-al meu, cu care-am mâncat din aceeași farfurie și care-a ajuns comandantul Securității de-acolo, Aurel Ardelean, a zis: „Man Nistor nu merită să facă facultate!”. Și Pleșiță a pus 11 informatori, care toți au ținut cu mine, și doar unu’ singur a scris ceva dubios despre mine, că a fost o răscoală de studenți undeva În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai dat jos, pentru că n-am mâncat și de multe ori refuzam mâncarea și am avut probleme cu asta, că au spus că fac greva foamei, dar eu n-o puteam mânca că era așa de rea... Că știți că ardelenilor ne place să mâncăm bine, și io, ca gospodină, care am avut și posibilitate, am făcut tot mâncări gustoase și bune, și, dintr-odată, m-am văzut la mâncările alea rele și nu le-am putut mânca. Da’ când am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deținut) 334 Antohi (profesor, deținut) 290 Antonescu Maria 259 Antonescu Ion 75, 135, 141, 238, 259, 303 Antoniu (comandant) 318 Antoniu (deținut) 127 Anuca (sora Aureliei Cosma) 267 Apostolescu Emilian 299, 326 Apostu Ilie 72 Aramă (deținut) 141 Arbănaș 360 Ardelean Aurel (fost procuror, deținut) 38 Ardelean Aurel (ofițer) 224 Arion Anca 314 Aristotel 137 Armeanu Marcel 237, 242 Arsenescu (Gheorghe) 303 Artenie 360 Atanasiu Puiu 139 Avramescu (brigadier) 315 B Babeș Victor 229 Bacrea Neculai 368, 370 Badea Gică 312
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Antonescu Maria 259 Antonescu Ion 75, 135, 141, 238, 259, 303 Antoniu (comandant) 318 Antoniu (deținut) 127 Anuca (sora Aureliei Cosma) 267 Apostolescu Emilian 299, 326 Apostu Ilie 72 Aramă (deținut) 141 Arbănaș 360 Ardelean Aurel (fost procuror, deținut) 38 Ardelean Aurel (ofițer) 224 Arion Anca 314 Aristotel 137 Armeanu Marcel 237, 242 Arsenescu (Gheorghe) 303 Artenie 360 Atanasiu Puiu 139 Avramescu (brigadier) 315 B Babeș Victor 229 Bacrea Neculai 368, 370 Badea Gică 312 Balaban Octavian 214-215 Balanișcu Chirică 32
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu cioara De la fecioara, Mai bine gură De la vergură. Este fără contestație că limba românească suferise multe alterațiuni și fusese oprită în dezvoltarea ei firească de către unii reformatori, atât din cauza influenței lui Heliade în epoca decadenței, cât și din cauza dascălilor ardeleni. Acești reformatori au contribuit ca limba română scrisă să nu mai fie, câtva timp, limba vorbită. Era numai o limbă de compoziție și de tendință.53 Cu mai mulți ani în urmă se scria o românească mult mai eufonică și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu ai săi, 90 bucureștii de altădată 53. Aluzie la fanteziile puriste și italienizante referitoare la limba română propovăduite de I. Heliade Rădulescu după 1840 (v. Paralelism între limba română și italiană, 1840) precum și la exagerările unor cărturari, mai ales ardeleni, care prin eliminarea unor cuvinte de origine străină și printr-o ortografie etimologizantă voiau să dea limbii române un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
restaurant, cafenea și biliard; aici a funcționat în 1886-1887, în „salonul cel mare“, „Cercul de studii sociale“. 201. Primul pe strada Gabroveni nr. 9, al doilea la nr. 10, al treilea la nr. 6; la Hotelul Transilvania trăgeau îndeosebi românii ardeleni. 202. Pe strada Sfinților la nr. 39, lângă bulevardul Hristo Botev de astăzi. 203. La nr. 76. 204. Hotel Atena (C.N. Ayuros), Calea Moșilor 111. 205. Grand Hôtel Union, restaurant, café, str. Regală și str. Academiei nr. 19. 206. Pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o spun fără pic de exagerare) o profuzie de informații pentru adunarea cărora cheltui și bani, și timp. Cuprins de elan, fac cadouri din cunoștințele mele. Ulterior, cînd îmi dau seama la ce risipă m am expus, mă consolez (aidoma ardeleanului din bancul cu tichetul de tren) că - „du-te, tu, du-te” - păstrez cheia surselor. Desigur, o naivitate de ins care consideră că tot ce-i al altuia trebuie citat. *L-am „provocat” pe I. Lazan să-mi spună ceva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe Doamna Dimitriu ca sănătate! Toată lumea de aci, care a asistat la conferința Dvs.147 foarte documentată și plăcută, au rămas mirați de viața bogată În manifestări culturale, a orașului Fălticeni. Până acum nu era prea cunoscut, În special pentru ardeleni (...). Nu știu dacă și impresia naturii brașovene v-a Încântat; eu cred că tocmai aceasta a salvat buna dispoziție a Dvs. (...). Pentru noi, ascultătorii, conferința, cu tot ce am văzut, a fost o revelație (...). Cateluța mi-a răspuns că a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Todicescu, cunoscută În zonă și În țară. Mai precis, mama sa ar fi născută Todicescu. 176 În 1918, În plină iarnă, locot. aviator Vasile Niculescu a zburat cu avionul Încărcat cu manifeste, de la Iași la Blaj, peste Carpați, ducând fraților ardeleni mesajul Unirii. Pentru mijloacele tehnice de atunci, a fost un act temerar, pe care bravul aviator l-a dus la Îndeplinire. 177 Avocatul Mihai Burlacu, din Suceava, pensionar. 178 Mihai Burlacu era În realitate executorul testamentar al familiei Maria și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am stat 5 ani, contribuind substanțial la făurirea „Galeriei oamenilor de seamă”. 845 STINO, Aurel George 370 1 Fălticeni, 15/XII, 68 Dragă amice, Cu cele mai călduroase mulțumiri pentru amabilul răspuns și bătaia de cap avută În ce privește identificarea acelor ardeleni ai mei; nu te mai deranja cu nimic pentru că odată ce nu figurează În Enciclopedia Diaconovici, ardelenească, foarte greu să mai dăm peste dânșii. Primește cele mai bune mulțumiri, deasemenea pentru fotografiile date (...). Sperând a ne revedea la Fălticeni, primește cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Comunist. Această țară a fost întregită de acei oameni pe care partidul i-a exterminat și i-a batjocorit împreună cu famiile lor, ca răsplată pentru că au făurit această țară: România Mare. Maniu, înainte de Primul Război Mondial, a apărat drepturile românilor ardeleni în Dieta maghiară, a luptat pentru ei. Maniu a fost acela care l-a determinat împreună cu Brătienii pe Regele Mihai să rupă legăturile cu Hitler, să întoarcă armele împotriva nemților și să încheiem armistițiul de la 23 august 1944 cu marele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
administrativă, toată experiența de exploatare a poporului pe care și-a acumulat o de la întemeierea lui și până în zilele noastre. Ca reprezentant tipic al clasei neofanariote s a folosit de toate trucurile, pentru a adormi conștiința românească autentică a românului ardelean. Fiecare agent electoral, jandarmul care te bătea, perceptorul care îți cerea mită sau agronomul care se împroprietărea din reforma agrară, toți îți vorbeau pe ton de mare superioritate. Ei veneau în numele ideii naționale, ideii unificatoare a poporului român. Masa românească
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
elibereze de această clasă conducătoare. Marea scădere a conducătorilor politici din Ardeal consta în faptul că erau cu totul lipsiți de informare asupra structurii etnice și sociale a românismului în general și îndeosebi a celui din vechiul regat. Oamenilor politici ardeleni, vorbind de Iuliu Maniu și Alexandru Vaida, le-a lipsit și o sănătoasă concepție de guvernare, potrivită vremurilor în care se afla poporul românesc. Unitatea politică a României Mari avea în granițele ei un popor plin de răni contractate în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-au luat lanțurile sclaviei politice, boalele vechi n au putut dispare ca prin minune, mai mult că în țara cea nouă poporul nostru venea cu cea mai grozavă boală, care era cancerul infiltrației străine. Iuliu Maniu și Fruntașii vieții ardelene nu erau antisemiți. Nu de un antisemitism de factură cuzistă ar fi putut fi vorba. Încorsetați în principiile politice ale Europei apusene, ei nu vedeau primejdia străinilor și nici posibilitățile ei de rezolvare. Pe lângă agitația regionalistă, național țărăniștii fluturau în fața
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
până când o noapte cernită s-a lăsat și odată cu ea, somnul cel odihnitor. În Viena a doua zi dimineață, împreună cu Smultea pe care îl întâlnește în gară, conform consemnului telefonic din Berlin, merge la familia Cernea. Acesta era un român ardelean care participase cu trupele române la înfrângerea revoluționarului comunist Bela Kun și rămăsese pe obraz cu o serie de cicatrice ca urmare a rănilor căpătate. El era trup și suflet pentru oamenii legiunii, care luptau pentru o Românie curată, alături de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însemnătate. Basarabia e pământ românesc și odată cu ea am pierdut și o ramură puternică din trunchiul neamului. Acolo unde e pământ și suflet românesc pe el, acolo e și inima noastră a tuturor legionarilor. Noi nu mai suntem munteni, moldoveni, ardeleni sau basarabeni, noi suntem legionari români. De aceea. căderea unei părți din țară în robia dușmanului, înseamnă tăierea unei părți din carnea inimei noastre. Căci de la Corneliu Codreanu încoace, individul n-a mai fost învățat să vadă și să simtă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îngrijit scrise, omul își manlfesta sentimentele sale de român și suferea ca și noi în urma pierderii Basarabiei. Într un stil duios, ca de cronicar moldovean, povestea evenimentele întâmplate cu 22 ani mai înainte când, în fruntea unui pluton de voluntari ardeleni din armata României Mici, a străbătut în lat Basarabia de la Prut și până la Nistru. Trecând prin primejdii multipte, feciorii din satele ardelenești au adus pacea și ordinea în provincia noastră românească și odată cu ea și steagul nostru ca simbol al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu Peninsula Balcanică. Astfel, fără prea multe rezerve, s-a cedat întregul Cadrilater cu județele Durostor și Caliacra. A căzut cea mai frumoasă coastă de mare pe care o aveam, cu valea fără de iarnă, cunoscută și străbătută de turmele ciobanilor ardeleni în secolul trecut, apoi Balcicul cu castelul reginei Maria și cu tradiția școlii de pictură românească născută din peisajul pitoresc și cald al Coastei de Argint. în interiorul acestui teritoriu pitoresc și plin de bogății am pierdut orașul Bazargic, cu puternica
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
teritorii. Se pierdea județul Sf. Gheorghe cu jumătate din țara Bârsei, Târgu Mureș, Oradea Mare, Salonta Mare și toate plaiurile românești ale Țării Oașului, Maramureșul, leagăn al descălecătorilor Moldovei, Bistrița cu ținutul curat românesc al Năsăudului și Clujul cu Universitatea Ardeleană. Ziarele de la București aduceau și ele, în chenar negru, știrile oficiale de sfârtecarea țării. Conțineau în amănunt dezbaterile Consiliului de Coroană de la București, din care citindu-le înțelegeai că regele se opusese cedării, dar Consiliul așa hotărâse, să nu lase
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]