5,714 matches
-
Pădurea Ciornohal este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Botoșani. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică a județului Botoșani, pe teritoriile administrative ale comunelor Călărași și Santa Mare, în apropierea drumului național DN24C, care pornește de lângă Iași
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Covasna (31%) și Harghita (69%). Aria naturală se întinde în extremitatea nord-estică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunelor Estelnic, Mereni și Poian; și în cea sud-estică a
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști și fânețe montane, turbării și mlaștini) încadrată în bioregiunea alpină din versantul sudic al Munților Nemira (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvaneni, aparținând de lanțul carpatic al Orientalilor). Situl cuprinde bazinul hidrografic al pârâului "Apa Lină". În arealul sitului au fost identificate 9 tipuri de habitate naturale (prioritare) de interes comunitar ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)"; "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști montane
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), molid ("Picea abies"), răchită ("Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
de habitate , acesta este caracterizat de floră și fauna deosebit de bogate și variate . Opt sute șaizeci de specii și subspecii de plante au fost identificate pe teritoriul Parcului Național Krka , inclusiv mai multe specii endemice . Optsprezece specii de pești locuiesc în arealul râului Krka, printre care zece sunt endemice, ceea ce face Krka un reper natural de cea mai înaltă categorie. Păstrăvul este un pește ce poate fi găsit în ecosistem. Specii de stuf, lacuri formate de-a lungul parte a râului și
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
senzitivi sunt bine dezvoltați pe cap. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști) sau este absentă. Marea majoritate a ciprinodontiformelor trăiesc în apele dulci și salmastre din regiunile tropicale și numai puține sunt răspândite și în zonele temperate. Arealul lor cuprinde tot globul cu excepția Australiei și Antarcticei. Mai multe specii din acest ordin sunt ovovivipare, având organe de acuplare numite gonopodii (înotătoare analele modificate) și la unele dintre acestea există un dimorfism sexual accentuat. Masculii sunt, de obicei, mult
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
dar foarte gustoasă și îndulcește mult ciorba fiind apreciată de pescarii locali. În unele țări din Europa de Est este comercializată pe piețele de pește și este consumată prăjita sau conservată. Specia este încă relativ comună și abundentă în mare parte din arealul său de distribuție. La nivel local există populații amenințate de poluare, mai ales de deversările de ape reziduale de origine organică, și de schimbările de mediu, cum ar fi modificarea albiilor, crearea de obstacole în calea migrației (baraje, diguri) și
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
puțin de două ori mai mulți termeni pentru fericire. Un lucru stabilit de neurologi că una dintre cele două emisfere cerebrale este răspunzătoare de sentimentul de fericire, pe când cealaltă emisferă are rolul de control și este răspunzătoare de starea depresivă. Arealele din creier răspunzătoare de anumite sentimente ca supărare, ură sau fericire nu au granițe bine stabilite mai exact ele sunt mobile crește sau scade mărimea arealului, fenomen care depinde în măsură de ce ne preocupă. Astfel arealul de ură crește la
Die Glücksformel () [Corola-website/Science/331575_a_332904]
-
fericire, pe când cealaltă emisferă are rolul de control și este răspunzătoare de starea depresivă. Arealele din creier răspunzătoare de anumite sentimente ca supărare, ură sau fericire nu au granițe bine stabilite mai exact ele sunt mobile crește sau scade mărimea arealului, fenomen care depinde în măsură de ce ne preocupă. Astfel arealul de ură crește la persoanele care sunt preocupate numai de gânduri de răzbunare. Un rol important îl au și hormonii, ca de exemplu dopamina sau serotonina. O experiență interesantă s-
Die Glücksformel () [Corola-website/Science/331575_a_332904]
-
răspunzătoare de starea depresivă. Arealele din creier răspunzătoare de anumite sentimente ca supărare, ură sau fericire nu au granițe bine stabilite mai exact ele sunt mobile crește sau scade mărimea arealului, fenomen care depinde în măsură de ce ne preocupă. Astfel arealul de ură crește la persoanele care sunt preocupate numai de gânduri de răzbunare. Un rol important îl au și hormonii, ca de exemplu dopamina sau serotonina. O experiență interesantă s-a făcut cu un șobolan care n-a avut încă
Die Glücksformel () [Corola-website/Science/331575_a_332904]
-
și arbusti cu specii de: zâmbru ("pinus cembra"), molid ("Picea Abies"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (pe teritoriile administrative ale comunelor Luna și Viișoara) și cea vestică a județului Mureș, pe teritoriul
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea nordică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Baia Mare și Sighetu Marmației și pe cele ale comunelor Câmpulung la
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Câmpia Ierului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județului Bihor și Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor Valea lui Mihai și Săcuieni și pe cele ale comunelor Cherechiu
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
variegata"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Ihtiofauna are în componență pești cu specii de: zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), țigănuș ("Umbra krameri"), caracudă ("Carassius carassius"), sau mântuș ("Lota lota"). Arealul sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Hypodryas maturna", "Lycaena dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
de rod (coarde de 12-14 ochi). În cursul perioadei de vegetație sunt recomandate un număr relativ mic al lucrărilor și operațiile în verde, în special plivitul lăstarilor sterili, copilitul și desfrunzitul parțial. Producțiile de struguri sunt mari și variază în funcție de arealul de cultură în care este cultivat, iar din această producție, producția marfă reprezintă 85-88%. Calități și defecte: Soiul Azur se remarcă prin productivitate mare, rezistență bună la ger și secetă, dar boabele sunt destul de mici pentru epoca în care se
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
iar alte specii, dimpotrivă, au început să se înmulțească peste măsură, devenind dăunătoare. El a demonstrat caracterul adaptiv al particularităților biologo-ecologice a păsărilor în peisajul antropic și a descris formarea unor populații horticole și urbane sporadice de păsări și modificările arealelor și căilor de pătrundere a speciilor noi în condițiile impactului antropic. Sub conducerea academicianului Ion Ganea a fost elaborată o serie de recomandări ce țin de ocrotirea animalelor, de sporire a numărului păsărilor acvatice. El a fost unul din inițiatorii
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
diversă de activități sportive (plajă, înot, pescuit, plimbări de agrement cu barca) și să viziteze obiectivele de interes istoric și cultural aflate în vecinătate. Datorită habitatelor naturale (ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă) aflate în acest areal cât și amenajărilor hidrotehnice, Bazinul Fizesului (ce include și Lacurile Geaca) a fost instituit ca arie de protecție specială avifaunistică în anul 2007 prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
organele superioare ale acestora au avut înrolați ofițeri ai fostei armate austro-ungare. Asigurare cu mijloace tehnice de luptă a unităților a avut la bază preluarea de armament de la vechile structuri. Structura de comandă s-a ierarhizat pe cadrul existent în areale administrative și s-a subordonat unui Stat Major dependent de Consiliul Național Român Central, aflat mai întâi la Arad și mutat ulterior la Sibiu. Prin natura lor, au constituit o forță care a preluat rolurile poliției locale și al jandarmeriei
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
continuat să servească în calitate de voluntari în noua Jandamerie sau în Armata de Transilvania. Ele au fost organizate de către Consiliul Național Român Central și au fost subordonate acestuia Constituirea lor a avut loc la sfârșitul anului 1918 în intervalul noiembrie-decembrie în arealul locuit de elementul etnic român dintre Tisa, Carpați și Dunăre și s-a făcut în paralel cu cea a Consiliilor Naționale locale. Ordinul guvernului ungar a fost ca aceste gărzi să jure credință statului maghiar. La Cluj încă din 4
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
la sfârșitul lunii noiembrie numărul celor înrolați fiind de 8.000-10.000. Conform cu directivele Consiliului, exista obligația de a fi înființată în fiecare comună cu majoritate română o Gardă Națională, aceste structuri locale fiind organe executive ale Consiliilor Naționale din arealele respective, care au avut rolul de a le înființa. Cei trimiși de Consiliul Național Român Central să organizeze Gărzile au fost în bună parte fii sau frați ai unor muncitori sau țărani ori au provenit din rândurile micii intelectualități, fiind
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
multe specii de păsări protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: uliu porumbar (Accipiter gentilis), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață mare ("Anas platyrhynchos") lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
specii de păsări; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor ) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), stârc
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
cu pompele de combustibil în perimetrul interior și cu un punct de service în interiorul unei clădiri supraterane. Rezervoarele de combustibil - fie ele unice sau multiple - sunt de obicei localizate în subteran. Reglementările locale și preocupările pe plan local dintr-un areal, legate de mediu, pot impune la unele stații păstrarea combustibilului în tancuri sau rezervoare de suprafață. Combustibilul este de obicei descărcat dintr-un camion-cisternă în rezervoare printr-un valvă separată, situată în perimetrul stației și ajunge din rezervoare la pompele
Stație de alimentare () [Corola-website/Science/332755_a_334084]