7,924 matches
-
de la Seelisberg în 1947, evrei și creștini deopotrivă, având ca scop combaterea antisemitismului. Faptul că evreii au fost considerați deicizi trebuia respins, chiar și mențiunea că nu toți evreii ar fi părtași la uciderea lui Dumnezeu. Cine -și garantează mie, argumentează Șafran, că admițând că unii evrei sunt deicizi, eu nu sunt urmașul acelora? - Dorul de Sion. Europa anilor 40 și-a tratat cu câinoșenie semenii evrei, conlocuitorii ai săi. Nazismul a propus și a și înfăptuit un program de exterminare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dezvoltarea cancerului pancreatic [114]. Chiar dacă studiile anterioare, pe baza asocierii statistice diabet-cancer au considerat diabetul un factor de risc al cancerului pancreatic, alte studii contrazic această ipoteză și susțin că de fapt diabetul este un epifenomen al cancerului de pancreas argumentându-și afirmația chiar pe această perioadă prea scurtă de timp existentă între debutul diabetului și diagnosticul cancerului de pancreas [115], 71% din pacienții cu cancer nefiind cunoscuți ca având diabet înaintea diagnosticului de cancer pancreatic [116,117]. O serie de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
Paris și Constantinopol. Misiunii lui Golescu i-a urmat cea a lui Dimitrie Brătianu, care a fost primit de ministrul de externe britanic la 8 decembrie 1848. Acesta a redactat în februarie 1849 un memorandum, publicat în prezent, în care argumenta necesitatea independenței și unității Principatelor Române, care ar fi reprezentat o barieră în calea expansionismului rusesc și un important debușeu pentru mărfurile engleze, precum și o sursă de materii prime care nu putea fi neglijată, un „grânar bogat” al Angliei. O
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
țăranii să fie eliberați de datoriile și sarcinile către stat pentru că numai ei au avut de suferit de pe urma ocupațiilor militare și că munca pentru proprietari de 12 zile a crescut, după Regulamentele Organice, la o lună. De asemenea, el a argumentat că pedepsele corporale ar trebui abolite și că țăranii ar dori ca orice sat să aibă o conducere formată din oamenii acelui sat. La final, a adăugat că la următoarea Adunare ar trebui să fie prezenți și deputați din rândurile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pentru care numele nu mai au transparența de la început; un exemplu relevant este numele personajului Una din Întoarcerea din Rai care În curte la Dionis, se convertește în mitonim devine "fata verde", imagine a lui Orfeu. S-a demonstrat și argumentat prin exemple concrete că în spațiul ficțiunii actul de a da nume nu este întâmplător, că denominația funcționează motivat 28; numele propriu este cel care facilitează analogia dintre "omul fără măruntaie" (expresie prin care Paul Valéry definea personajul) și un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
n-ar fi folosit nimic din simbolismul sau mitologia șarpelui "nu putem crede că Eliade l-a suprimat cu totul pe știutorul de simboluri din el atunci când a elaborat romanul"57. În acest sens, avizatul comentator al operei lui Eliade argumentează prin prezența detaliilor imperceptibile din text care pot fi omise de un cititor neatent, "motiv pentru care lectura inocentă, nesimbolică, sugerată chiar de către autor, nu e cea mai recomandabilă dintre toate abordările posibile"58. I.P. Culianu îl numește pe Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în condițiile în care traversează regiuni atât de diverse și de vaste ale istoriei filosofiei, de la filosofia indiană veche până la Kant și Hegel, angajându-se în comparații și analize de profunzime și finețe. Într-un alt capitol, deosebit de interesant, autorul argumentează că există în filosofia românească o predilecție pentru antinomic, acest motiv fiind angajat în forme, aspecte și nuanțe variate în scrierile mai multor filosofi români de marcă. Această "gândire favorabilă antinomicului", pe care o manifestă unii filosofi români, este considerată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cultivarea legăturilor elective. Un singur aspect i-am reproșat: exageratul său spirit autocritic. Prin această lucrare, mai mult decât prin altele, el a reușit să mă contrazică: exigența i-a determinat conduita de a analiza fiecare expresie, de a-și argumenta presupunerile, de a-și cita cu grijă referirile. Rezultatul este o carte bine concepută, bine argumentată și bine scrisă. Teodor DIMA Introducere 1. O punere în temă Cercetarea de față se va dezvolta în jurul ideii că există în filosofia lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
între două teze, două legi sau două principii (filozofice), care se exclud reciproc și care totuși pot fi demonstrate fiecare în parte, la fel de concludent"14. Un dicționar occidental de filosofie dă o definiție oarecum asemănătoare: "O antinomie apare atunci când putem argumenta atât pro cât și contra unei propoziții sau când putem să demonstrăm atât o propoziție cât și negația ei, dar nu putem considera eronată nici una dintre cele două demonstrații"15. Să desprindem esența logică a acestui înțeles: dacă o antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de gândire metafizică de-a lungul timpului. În acest sens, distinge cinci modalități 126: • Metafizica raționalistă europeană, prin Eleați, Aristotel, Spinoza sau Leibniz, s-a construit pe supoziția că transcendentul e raționalizabil și formulabil. • Kant, analizând pretențiile metafizicii raționaliste, va argumenta că încercarea rațiunii de a trece dincolo de limitele experienței, pentru a cuprinde transcendentul, duce la construcții antinomice. De aici va conchide că transcendentul e neraționalizabil și neformulabil, ceea ce îl va transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
corolar principiul noncontradicției", în timp ce în experiență avem de-a face cu schimbarea, care "înfrânge neîncetat principiul identității"245. Parmenide și filosofii eleați adoptă, așadar, o poziție logică, afirmând principiul identității. Astfel, în chestiunea raportului dintre substanță și schimbare, ei vor argumenta că mișcarea și pluralitatea celor existente nu pot fi gândite coerent, pentru că orice încercare de a le gândi duce la contradicții, la paradoxuri și antinomii. Cum observă Blaga, ei sunt printre primii gânditori care remarcă faptul că lumea concretului depășește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizică. Kant, însă, arată că rațiunea, în încercarea ei de a depăși totalitatea fenomenelor și a produce afirmații metafizice, ajunge la antinomii, adică în definiția sa la perechi de teze contradictorii ce sunt susținute de argumente la fel de valabile. Sursa antinomiilor, argumentează filosoful german, stă în tendința irezistibilă a rațiunii de a depăși sfera experienței și a accede la necondiționat, "pe care rațiunea îl reclamă în lucrurile în sine, în mod necesar și cu tot dreptul, pentru orice condiționat, pentru ca seria condițiilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în ele însele, ci numai în experiență, și nu există în afara ei"270. Pe scurt, cheia soluției sale este distincția dintre "fenomen" și "lucru în sine". Pe această bază, conflictul de la nivelul ideilor cosmologice ale rațiunii poate fi tranșat. Kant argumentează 271 că întregul conflict al rațiunii pure se bazează pe un viciu al argumentului pe care se construiesc aserțiunile cosmologice, ceea ce înseamnă că disputa dintre cele două poziții este fără obiect sau este un conflict bazat pe o aparență. Acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
reclamă această totalitate necondiționată de la ceea ce ea presupune a fi lucrul în sine", pe când lumea sensibilă nu cuprinde o astfel de totalitate 273. Antinomiile pot fi soluționate în momentul în care se acceptă aceste premise ale filosofiei critice. Astfel, Kant argumentează că primele două antinomii 274 sunt ambele false, fiindcă timpul și spațiul, ca și divizarea materiei sunt valabile numai pentru lumea fenomenală, nu și pentru în-sinele fenomenelor. Celelalte două antinomii 275 sunt amândouă adevărate, însă nu pe același plan. Tezele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Aceasta înseamnă că materia psihică nu este o a patra materie ci este de aceeași esență cu materia microfizică. Nu voi intra aici în interstițiile argumentării lupașciene a acestei idei. Tot ce rețin este că filosoful francez de origine română argumentează, aș spune exhaustiv, că logica sau dialectica contradictorială pe care a dezvăluit-o la nivel microfizic se regăsește în zonele "înalte" ale psihicului. Tocmai aceasta face posibile acele fenomene psihice specific umane pe care le va numi "conștiința conștiinței" și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
467-468. 200 Ibidem, p. 489. 201 Ibidem, p. 490. 202 Ibidem, p. 491. 203 Ibidem, p. 492. 204 Ibidem, p. 461. 205 Ibidem, p. 517. 206 Ibidem, p. 542. 207 În acest sens, Blaga afirmă în "Ființa istorică", încercând să argumenteze că existența întru mister și pentru revelare face omul deplin: "acest om deplin se simte chemat să-și reveleze sieși, prin plăsmuiri mitice, prin abstracțiuni conceptuale, prin imagini de artă, prin viziuni sau prin teorii, misterele ce i se deschid
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aici o problemă teoretică importantă 28. Acest tip de critică atribuie indivizilor doar o valoare instrumentală, pe când valoare intrinsecă li se acordă numai sistemelor complexe, caracterizate prin integrare și diversitate internă, așa cum sunt ecosistemele. Conflictul poate fi depășit, așa cum voi argumenta mai târziu, în politicile de mediu, în sensul că holismul poate fi considerat, în anumite condiții, o variantă a individualismului. Astfel, biosfera și ecosistemele ar fi considerate drept entități luate ca atare în considerare din punct de vedere moral. Alți
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
al acestei secțiuni. Valoarea relațională și valoarea intrinsecă depind de felul în care este concepută relația dintre om și natură, dar și de felul în care este concepută noțiunea de valoare. Cea mai importantă provocare teoretică este aceea în care argumentăm că putem acorda naturii valoare intrinsecă indiferent de modul în care este concepută relația dintre om și natură 55. Sunt conceptibile trei situații, în fiecare dintre ele fiind evitat antropocentrismul: • În cazul în care presupunem că procesele naturale sunt independente
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de utilizarea limbajului pentru a ghida o acțiune sau alta. Dar dacă valorile sunt intrinseci, atunci cum putem exprima într-un limbaj consecințele ce decurg din asumarea lor? Limbajul ar fi însă conectat cu valori instrumentale care ghidează acțiunea. Putem argumenta însă că într-o succesiune de alegeri trebuie să ne asumăm un punct de plecare și, în acest sens, identificăm valoarea intrinsecă în acest punct de pornire. Altfel, dacă am avea numai serii continue de alegeri fără a le raporta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
norme și coduri morale. Ca demers prescriptiv, etica pornește de la judecăți de valoare și instituie obligații, drepturi și datorii. Etica mediului, prin specificul constituirii ei, este și rezultatul unei reacții față de anumite stări de fapt. În acest sens, se poate argumenta că modul tradițional de raportare a omului la natură poate face subiectul unor interogații etice, chiar prin utilizarea distincției dintre bine și rău și calificarea faptelor drept fapte bune sau fapte rele. Consider că asemenea derivări nu cad sub acuzația
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dispariția altora, ca într-un joc de domino. Desigur, se poate înainta și în sens invers, prin adoptarea unui criteriu care să permită supralicitarea importanței unei specii în ecosistem, și, pornind de aici, prin înscrierea pe panta alunecoasă, să se argumenteze că orice specie, inclusiv cele care sunt reminiscențe ale unor ecosisteme anterioare din punct de vedere geologic, adică așa numitele fosile vii, au rol în ecosistem. Dar în cazul acestora funcționează alte argumente care decid în favoarea prezervării lor. De ce este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
alții, au un avantaj în procesul selecției asupra altor grupuri mai puțin coezive moral. De aceea, putem spune că selecția întărește sentimentele morale, dar aceasta nu implică logic nimic cu privire la disputa dintre holismul și individualismul etic. Dacă am reuși să argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
antropocentrică? Sau etica mediului duce în mod necesar la respingerea antropocentrismului? Din cele spuse mai sus reiese că este compatibilă o anumită construcție, destul de consistentă, a eticii mediului, cu presupozițiile specifice antropocentrismului. La limită, dintr-o perspectivă antropocentrică, se poate argumenta că etica tradițională rezolvă toate problemele mediului, așa încât nu este nevoie de o nouă etică a mediului sau de o perspectivă ecocentrică, nici măcar în sens slab. Cred că dacă susținem că sfera moralității se limitează la comunitatea umană, atunci singura
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și preferințele umane, la criteriile omenești de înțelegere și evaluare, la preocupările umane, individuale sau ale speciei. Premisa 2. Această sarcină este însă imposibilă, fapt dovedit de recursul la ceea ce este omenesc în diverse judecăți și argumente. De exemplu, Grey argumentează că nu putem adopta o scală complet imparțială de măsurare a timpului fără a pierde scala recognoscibilă omenește, caz în care nu am mai avea criterii pentru a prefera o anumită descriere a universului în defavoarea altora. Concluzie. Drept urmare, antropocentrismul este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vii, nici în privința meritelor, nici în privința valorii lor inerente. Dar anumite concepții filosofice, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica de inspirație monoteist creștină sau dualismul cartesian, afirmă superioritatea ființei umane asupra celorlalte ființe vii. Din perspectivă biocentrică se poate argumenta că apartenența tuturor ființelor vii la aceeași comunitate universală a vieții duce la aplicarea aceluiași concept de libertate asupra tuturor ființelor vii. Din perspectiva concepției biocentrice libertatea se deosebește de liberul arbitru, de ideea autonomiei și de ideea de libertate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]