5,656 matches
-
revistă un stat satelit"234. Începînd cu 1912, relațiile lui Iorga cu Cuza au început să se deterioreze; Cuza și-a fondat propriul ziar, "Unirea" (la Iași), și părea gata să-și înființeze propriul partid. Cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea Serbiei de către Bulgaria. România fusese neutră pînă atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Națiunile balcanice (inclusiv Turcia) s-au aliat ca să împartă între ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria după primul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
propriul ziar, "Unirea" (la Iași), și părea gata să-și înființeze propriul partid. Cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea Serbiei de către Bulgaria. România fusese neutră pînă atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Națiunile balcanice (inclusiv Turcia) s-au aliat ca să împartă între ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria după primul război balcanic. După înfrîngerea Bulgariei, României i s-a oferit ocazia de a dobîndi teritoriul pe care Rusia i-l refuzase în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
început odată cu atacarea Serbiei de către Bulgaria. România fusese neutră pînă atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Națiunile balcanice (inclusiv Turcia) s-au aliat ca să împartă între ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria după primul război balcanic. După înfrîngerea Bulgariei, României i s-a oferit ocazia de a dobîndi teritoriul pe care Rusia i-l refuzase în 1878: "cvadrilaterul" Silistra. Lui Iorga i s-a permis să poarte o uniformă militară și a plecat în nordul Bulgariei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
față de istoria regiunii luată ca un tot. Spre deosebire de institutul similar de la Viena, care (după părerea lui Iorga) pregătea guvernatori imperialiști care să domnească în Balcani, Iorga urmărea ca în acest institut să fie propovăduită dragostea și înțelegerea reciprocă între popoarele balcanice 240. Acțiunile prosîrbești și deci antiaustriece și antigermane ale lui Iorga erau dezaprobate de către bătrînul rege241. În vara lui 1914, secolul al XIX-lea și odată cu el un mod de viață luau sfîrșit. Iorga avea presimțiri vagi, dar spera și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
III-a drept un "experiment inutil"67. Prosperitatea socialistă din anii postbelici se spulberase între timp; aceasta nu mai era în veci în stare să mobilizeze masele de români; socialiștii democrați din țările Lumii a Treia (mai ales din țările balcanice) nu avuseseră niciodată o șansă reală. Problemele erau prea urgente ca să poată fi rezolvate de socialismul democrat; mulți credeau că era nevoie de un marxism mai radical care să atragă masele. În 1921 a fost înființat Partidul Comunist Român, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
129. În noiembrie 1932, Franța și URSS au semnat un pact de neagresiune. După venirea lui Hitler la putere, Mica Antantă a căpătat un caracter formal și a fost relativ înlocuită un an mai tîrziu (în februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mica Antantă (inclusiv România) a stabilit relații diplomatice cu URSS, arhitectul acestei inițiative fiind Titulescu. Iorga considera restabilirea relațiilor cu Rusia drept un gest firesc, "cu condiția ca rușii să fie sinceri". A salutat vizita la București a ministrului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ghicim la cine se referea Giurescu. Să ne amintim de discursul de deschidere ținut de Panaitescu în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a face (astfel ca) istoriografia românească să fie mai occidentală și mai puțin balcanică, deoarece istoria aceasta mai occidentală și mai puțin balcanică reflectă o altă generație". Iorga a replicat: "ca și cum istoria ar fi proprietatea unei anumite generații!"163 Viziunea lui Iorga asupra istoriei se baza pe principiul evoluției organice. Trecutul nu putea fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de discursul de deschidere ținut de Panaitescu în 1929 la Congresul de la Sibiu. El își exprima dorința "de a face (astfel ca) istoriografia românească să fie mai occidentală și mai puțin balcanică, deoarece istoria aceasta mai occidentală și mai puțin balcanică reflectă o altă generație". Iorga a replicat: "ca și cum istoria ar fi proprietatea unei anumite generații!"163 Viziunea lui Iorga asupra istoriei se baza pe principiul evoluției organice. Trecutul nu putea fi deci explicat mecanic, numai ca o înregistrare a unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
capacității de înțelegere a occidentalilor. Așa cum am văzut, Brătianu și-a intitulat cartea O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Este adevărat că în timpul Evului Mediu (mai ales în perioada dominației otomane) au avut loc numeroase migrații ale popoarelor balcanice și un flux de valahi din Macedonia și Albania spre "Dacia Traiană", mulți dintre aceștia stabilindu-se în Țara Românească. Au venit (într-un număr mai mic) și în Moldova. Puține dintre aceste migrații pot fi stabilite cu precizie ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mulți dintre aceștia stabilindu-se în Țara Românească. Au venit (într-un număr mai mic) și în Moldova. Puține dintre aceste migrații pot fi stabilite cu precizie ca avînd drept țintă Transilvania (și pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mulți români viețuiau în Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dunării 210. Dacă zona albano-macedoneană era leagănul ancestral al românilor, atunci de ce a avut loc această migrație în masă într-o singură direcție, spre "Dacia Traiană"? Ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu sinceritate în 1937: "Fără România nu putem declanșa campania" (citat de Lebedev, op. cit., p. 53 și de "Pravda"/14 mai 1938). Iar în aprilie 1938, Hitler îi spunea încă o dată ambasadorului român că are numai interese economice în statele balcanice și își reafirmă promisiunea făcută anterior lui Gheorghe Brătianu de a ține piept pretențiilor revizioniste ale ungurilor" (citat de profesorul Hillgruber, op. cit., p. 118). Iorga era mai puțin decît entuziast în legătură cu considerarea României drept un Rohstoffszone sau Südostraum: "Noi nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Anschluss 30. În iarna 1937/1938, ambasadorul român la Viena (care tocmai fusese chemat în țară) i-a făcut o vizită lui Iorga. Diplomatul român (ca mulți alții din Balcani) îi disprețuia pe austrieci și mai ales pe vienezi. Națiunile balcanice nu văd Austria așa cum este ea zugrăvită în filme ca Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuitînd că Viena poate fi foarte înșelătoare! Cafenelele, teatrele, prințesele și valsurile ei, opera ei, precum și unele dintre cele mai strălucite spirite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
convocarea Conferinței la vîrf de la Hossbach. Dată fiind dubla instabilitate, atît pe plan intern cît și pe plan extern, atmosfera febrilă de așteptare care se schimba aproape zilnic s-a intensificat numai în toamna lui 1937. România era singura țară balcanică în care mai aveau loc alegeri parlamentare semnificative, dar timpul se scurgea cu repeziciune. Regele Carol și guvernul român erau atacați nu numai de către cei de stînga (ca în Iugoslavia sau în Grecia), ci și de radicalii de dreapta. Toamna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decît o formă. Iorga cerea "păstrarea caracterului uman al vieții omului, deoarece dincolo de acesta nu există decît ceva inferior, care merită disprețul nostru". A continuat să țină cursuri la acest institut pînă în primăvara anului 1940, ocupîndu-se de soarta statelor balcanice și de Silezia. Iorga nu și-a întrerupt activitățile din cadrul Ligii culturale. A continuat să conducă Partidul Naționalist Democrat pînă în februarie 1938, cînd Dictatura Regală a dizolvat toate partidele politice. A rămas editor al "Neamului românesc", al "Neamului românesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cerut să i se permită să tragă primul în Iorga și să-l rănească pentru că "îmi poartă numele și mi-l face de rușine". Cererea i-a fost satisfăcută, după care au răsunat și celelalte împușcături. Așa cum s-a spus, "Balcanicii și-au pierdut cel mai mare intelectual pe care-l aveau". Între timp, doamna Catinca încerca cu disperare să obțină legătura telefonică cu cabinetul Mareșalului Antonescu. I-a fost imposibil să obțină legătura cu cabinetul primului ministru. După cutremur, legăturile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Gaulle a fost un naționalist romantic, dar de o specie rară: un visător naționalist realist. Sancho Panza nu i-a venit în ajutor lui Don Quijote la fel de des cum l-a ajutat pe De Gaulle realismul său. România este o țară balcanică, iar Balcanii se află iar pe primele pagini ale ziarelor. S-au produs acolo evenimente tragice, care s-ar putea răspîndi cu ușurință spre sud, est sau nord. Deși cele mai grave s-au produs în fosta Iugoslavie, România are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au trăit atîta vreme, permițînd situației din Balcani să le scape din mînă, cînd ar fi putut să o țină sub control și să o influențeze. Balcanii fac parte din Europa, iar europenii au căpătat o oarecare experiență în privința naționalismului balcanic în ultimii 150 de ani. Beneficiind de prosperitatea postbelică, comunitatea europeană a ignorat însă contradicțiile gîndirii sociale și politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internațională privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de altă parte dreptul la autodeterminare. (Acolo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Holmes nu se referea la o "purificare etnică". Dar protejat de două oceane, suveran pe continent și înzestrat cu bogății de nedescris și cu instituții democratice naționalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit în măsura în care erau naționalismul românesc sau naționalismele balcanice. Dacă se simțea în pericol, reacționa împotriva americanilor nativi la fel de fără absolut nici un fel de scrupule, așa cum o făcuse în 1942 împotriva americanilor de origine japoneză. (Să nu uităm politica aplicată de englezi în Irlanda sau de alte manifestări naționaliste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
V, p. 87 198 O viață de om..., vol. III, p. 191 199 Memorii, vol. IV, pp. 156-157 200 Supt trei regi, pp. 399-402; vezi și Memorii, vol. V, p. 17 201 Memorii, vol. IV, pp. 207-208 202 " În privința națiunilor balcanice, ne-a convenit să le dăm uitării, cu excepția ocaziilor cînd eram onorați de vizita unuia dintre conducătorii lor regali, în care caz am avut parte de fel de fel de scandaluri care ar fi putut să ne convingă (dar nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
227 Un ziar maghiar din Transilvania ("Brassói Lapok" din 2 mai 1924) a atacat violent cartea lui Iorga. Ziarul nu putea înțelege cum naiba de i-au încredințat nemții lui Iorga o asemenea sarcină. Ungaria este o țară occidentală, nu balcanică; prin urmare, Iorga nu poate înțelege istoria poporului maghiar! Autorul articolului își bate joc de inexactitățile minore (sînt citate cîteva zeci); urmează o recenzie a altor publicații ale lui Iorga. Istoria lui Otomană nu este apreciată pozitiv, materialele mai bune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
martie 1937 128 C. A. MacCartney, October Fifteenth, vol. 1, p. 346 129 Iorga, Pentru Italia și ce ne leagă cu Italia, București, 1935 130 Într-un editorial, "Neamul românesc", din 14 februarie 1934), Iorga își exprima îndoielile în privința pactului balcanic: "Ghazi" (Atatürk) nu era omul care să apere Timișoara și Oradea de unguri și să deplîngă absența Bulgariei 131 "Neamul românesc", 12 și 22 iunie 1934 132 Memorii, vol. VII, p. 41 133 Ambasadorul francez în România din timpul Războiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poziției geografice (Între Berlin și Moscova), din cauza istoriei lor de etern obstacol În calea ambițiilor imperiale ale Rusiei și, În fine, pentru că și În cazul Poloniei emergența spontană a unui guvern prosovietic din voința poporului era extrem de improbabilă. Spre deosebire de statele balcanice, Polonia nu fusese Însă aliata lui Hitler, ci victima sa: sute de mii de soldați polonezi luptaseră alături de Aliați pe Fronturile de Est și de Vest. Polonezii nutreau așadar speranțe În legătură cu situația lor postbelică. Speranțe care, s-a dovedit mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe Tito, Moscova deborda de entuziasm pentru izbânzile lor revoluționare și propunea Iugoslavia ca model demn de urmat. La rândul lor, liderii iugoslavi nu scăpau nici o ocazie de a-și arăta respectul pentru Uniunea Sovietică și se prezentau drept pionierii balcanici ai modelului bolșevic de revoluție și guvernare. După spusele lui Milovan Djilas, „toți Înclinam, În spirit, către URSS. și i-am fi rămas devotați de n-ar fi fost pretențiile de extremă loialitate ale Marii Puteri”. Din perspectiva lui Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Stalin au fost iscate de aspecte practice ale politicii În zonă. Sub Tito, iugoslavii nutreau ambiția - inspirată de istoria mai veche a regiunii - de a include Albania, Bulgaria și părți din Grecia Într-o Iugoslavie lărgită, o nouă Federație Balcanică. Ideea plăcea și altora: economic, ar fi convenit Bulgariei, credea Traicio Kostov, unul dintre liderii comuniști de la Sofia, și ar fi Însemnat depășirea acelui naționalism specific statelor mici, care le stânjenise serios dezvoltarea Înainte de război. Inițial, Stalin Însuși a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
economic, ar fi convenit Bulgariei, credea Traicio Kostov, unul dintre liderii comuniști de la Sofia, și ar fi Însemnat depășirea acelui naționalism specific statelor mici, care le stânjenise serios dezvoltarea Înainte de război. Inițial, Stalin Însuși a fost favorabil ideii de federație balcanică, iar Dimitrov, confidentul său În Komintern și primul lider comunist al Bulgariei, vorbea deschis chiar și În ianuarie 1948 despre această posibilitate. Seducătorul plan de a reuni tot sud-estul Europei Într-un aranjament federal unic cu un guvern comunist ridica
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]